3,053 matches
-
alte timpuri și că se împrietenise cu Homer și Moise; cu Pindar și Vergiliu; cu Dante și Milton. Aceste persoane ilustre, declară el, îi apăreau în viziune și chiar inițiau conversații" (Bentley, Jr., 1975, p. 181). Într-un moment de extaz, Blake primește un dar nesperat din partea lui Milton: acesta "i-a dăruit un intreg poem al său, necunoscut de nimeni până atunci, dar, din păcate, comunicarea s-a făcut oral, iar poezia recitata de Blake pare a-și fi pierdut
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Russell și Winterbottom, 1972, p. 4). Într-un discurs dintre cele mai originale și mai rezistente la convenționalism, eul creator blakean le implora pe "fiicele lui Beulah" să-i posede mâna dreaptă, conectată subtil la creier, lăcașul paradisului și izvorul extazului estetic. Suntem, cu toții, surprinși să descoperim aceste elemente materiale într-un context aparent deposedat de materialitate :"Daughters of Beulah! Muses who inspire the Poets Song / Record the journey of immortal Milton thro' your Realms / Of terror & mild moony lustre, în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trebuie să se bucure în egală măsură de actul lecturii sau al contemplării, fiindcă opera blakeană are ca public țintă masele, nu elitele 131. Artă vizionara implică o finalitate soteriologica transparență, funcționând că un generator de serenitate intelectuală și de extaz religios pentru iubitorul de artă132. Acesta dobândește, astfel, acces la spațiul și la timpul privilegiate pe care le deschide viziunea: "If the Spectator could Enter into these Images în his Imagination approaching them on the Fiery Chariot of his Contemplative
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
grație exercițiului unui agent non-antropic sau suprauman, dimensiunea temporală a procesului de creație artistică se reduce la minimum. Hanke remarcă: "Relația dintre momentul viziunii și expresia să poetica este exemplificata chiar de structură poemului Milton. Aflat într-o stare de extaz, Blake are viziunea instantanee a întregului poem pe o poteca din Felpham. Totuși, ceea ce el vede este, simultan, un proces temporal și o clipă eternă, astfel încât conținuturile poemului devin o imagine a eternității în timp, în vreme ce momentul apercepției este o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
dublă: percepție "prin" ochi, nu "cu" ochiul, funcționând pe baza unei substituții fenomenologice; perspectiva antropica asupra fenomenelor, ce transcende decriptarea vizuală elementară. 3. viziunea triplă: codificarea și decodificarea artistică, bazată pe exercițiul imaginației și/sau al inspirației. 4. viziunea cvadrupla: extazul religios, tranșă extatica, aptă, simultan, de a cuprinde și de a depăși esență tuturor stadiilor precedente, indusă de prezență indelebila a elementului sacru sau divin. Înainte de a trece la exegeza cvadripartita din secțiunea următoare, trebuie să mă opresc, rapid, asupra
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
manieră în care viziunea dublă se metamorfozează în viziune cvadrupla prin medierea celei triple. Cu alte cuvinte, artistul încearcă să demonstreze, poetic, faptul că exercițiul permanent al văzului privilegiat (prin ochi, mai degrabă decât cu ochiul) poate fi convertit în extaz religios, contemplare divină a unității primordiale, grație elementului estetic. Astfel, incipit-ul scenariului vizionar ne permite să distingem contururile omului elementar, identificabil virtual în toate manifestările ontologice (un exemplu de ceea ce aș numi "panantropism blakean"). Această multiplicare argusiană este, ulterior
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
complexe. Pledoaria lui Schiller pentru o existență consumată sub semnul esteticului își are corespondentul în perspectiva pe care Blake o oferă asupra ținutului Beulah, locul geometric al dezvoltării artistice și încununarea spiritual-topografică a acesteia (și expresia metaforica a viziunii triple). Extazul religios, care completează ecuația poetica blakeană, este absent din schemă propusă de Schiller. După ce am expus și analizat principalele trăsături ale viziunii blakeene, surprinsă deopotrivă în dimensiunile ei empirica și estetizata, voi încerca să arăt că acuratețea radiografiei pe care
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
religioase induse de obținerea viziunii cvadruple, lucrurile devin limpezi. Orașul este cvadripartit fiindcă întrupează cea mai înaltă formă de viziune posibilă. Simultan, cele patru porți se deschid către spații care reifica toate tipurile de viziuni, permițându-i receptorului aflat în extaz să perceapă universul în sine: "Fourfold the Sons of Los în their divisions: and fourfold, / The Great City of Golgonooza: fourfold toward the north / And toward the south fourfold, & fourfold toward the east & west / Each within other toward the four
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lor. Unul dintre meritele scriitorului este tocmai acela „de ase fi folosit de datele experiențelor personale, dar nu în sensul unei reproduceri mecanice, ci ridicându-le la înălțimea ficțiunii.” Deși temperamental Holban era un romantic declarat, prin obsesia morții, prin extazul în fața naturii sau prin „vocația nefericirii”, ca romancier el se situează cu certitudine printre moderni, tocmai prin felul în care a înțeles conceptul atât de des vehiculat în epocă - autenticitatea. Modernitatea poate fi sesizată deopotrivă, după cum reiese din analiza atentă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
se desfășoară mereu în afara lui și de aici dorința perpetuă a fugii, a încercării disperate de dedublare continuă: „Niciodată n-o să pricep exact ce se numește fericire, așa aspectul ei variază după om și după clipă.[...] Pot numi fericire aceste extaze și torturi ce se succed mereu și aceste potoliri, pentru un scurt timp, în fața mării?!” (p. 113) Sandu rămâne, până la urmă, un imatur captiv al unei adolescențe prelungite pentru care amestecul trecutului cu prezentul devine o sursă nebănuită de poeticitate
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
acestei individualitți, din care ies neliniștea, nesiguranța și împrțirea în forme ireductibile a existenței. Combtând seducția pe care prezentul, concretul și imediatul o exercit asupra omului, religia asigur patru ci prin care acesta poate intr în legtur cu divinitatea: sentimentul, extazul mistic, autoritatea cultului și a bisericii, în fine, dogma, adic rațiunea teologic. Dup ce le examineaz pe rând cu o deplin obiectivitate, Ralea conchide, consecvent ideilor lui, c în mentalitatea religioas, pcatul înseamn cderea în relativ și se înfțișeaz în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
a paralizat, zice el, într-o criz de neputinț. În consecinț, cea mai opus naturii și vieții va fi religia, care îndrum omul spre o trire dincolo de valorile curente ale viații, spre confundarea în absolut, prin diferite ci ale sentimentului, extazului mistic, autoritții bisericești sau rațiunii teologice. Analiza religiozitții omului este remarcabil întreprins pentru un spirit pozitivist, punând laolalt și confruntând explicațiile etnologilor ca și ale antropologilor ori istoricilor ca James, Scheler, Otto, Gilson, mrturisirile sfinților și înțelepților, pentru a desprinde
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de amintirea tatălui, combinată cu imposibilitatea de a face o alegere între cele două femei, reprezintă materia problematică necesară autorului pentru a-și plasa eroul din ce în ce mai evident într-o atmosferă thanatică. Moartea ,,poate fi și un instrument de cunoaștere, un extaz” (p.212). Ea devine pentru Pavel Anicet mai mult decât un act de voință, dominând întreaga parte a treia (mai puțin întinsă decât celelalte două - are numai șase capitole), într-un amestec de dramatic și tragic. Deși intenția sinuciderii se
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
cadru, în care Petru Anicet îi citește Norei pagini din jurnalul personal, ca într-un joc nevinovat de copii. Și apoi, încetul cu încetul, scenele acestea se pierd în lungul monolog de dinaintea sinuciderii propriu-zise, amestec de ludic și grotesc, de extaz și agonie reunite într o unică și nesfârșită clipă. După o lectură atentă a romanului, observăm că, deși complexă, structura lasă impresia de fragmentare a firului epic, de artificialitate a evoluției conflictului. Intenția de a grada tensiunile interne ce apar
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
dezamăgirea? Ne amintim de-acel „Crai Cripto, inimă ascunsă”, „rigă spân” care e dispus să se smulgă din umbra-mpărăției sale pentru a-și apăra iubirea? Asemenea și în Nunta neagră, eroul este o prezență enigmatică, un „strigoi” înnobilat de extaz („scăldat de spaime, / și cu fruntea în țărână”) și încântare pentru ființa iubită: „O aștept ca altădată, / Să se nască din copaci / Alergând înfiorată. / și cu buze, ochi de maci / Să aprindă iar pădurea / Ca de-atâtea alte ori, / întrun
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
împlini... 62 de ani. Oricum, de dincolo de timp și spațiu, mereu, modestul nostru gând ne-nalță, prin lectura scrierilor sale, bineștiut, cât de fascinat a fost profesorul Ioan Petru Culianu de gândirea magică a Renașterii, de tehnicile divinației, de experiențele extazului, de coborârea în fantastic, de natura spirituală a erosului, supus unui riguros ceremonial. Tema sa preferată rămâne ascensiunea celestă, subtilă învăluire în „fantasticul pur și glacial” (Noaptea sufletul meu), pentru ca, „înfipt în tăcerea acestei lumi ca o piatră” smaraldică, să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să primească premiul din mâinile lui Teo Trandafir, care turuia continuu despre " De ce iubim femeile" și ce mult i-a plăcut ei. Mircea, în multe interviuri, a tot declarat că se cam jenează cu această carte, dar Teo era în extaz, tocmai datorită volumului cu pricina. Mi s-a părut că Mircea a primit premiul "Sarmale și manele", datorită celei care l-a prezentat atâta de emoționată și "emoționantă". Celelalte nominalizări cum ți-au părut? Liviu Antonesei: Acum, eu ce să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
picioarele fericitului Francisc, soldatul lui Cristos, au apărut patru semne ale cuielor drept mărturie a victoriei perfecte în lupta împotriva lumii, a victoriei în imitarea regelui său Isus Cristos. Într-adevăr, este scris în Legenda sa că, după vederea în extaz a Serafimului răstignit, «au început să-i apară în mâinile și în picioarele sale semnele cuielor». B) Patima Sfântului Verecundo Această «patimă», scrisă de un călugăr benedictin anonim, în a doua jumătate a secolului al XIII-lea, este foarte importantă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Sentințele [lui Petru Lombardul] în calitate de licențiat la Paris, unde a fost considerat un mare și strălucit filozof. [Acest frate Richard, când a venit în Anglia, a povestit în cadrul capitulului de la Oxford că un anumit frate, la Paris, pe când era în extaz, a avut o viziune: l-a văzut pe fratele Egidiu, un frate laic simplu dar dedicat contemplației, urcând la pupitru și comentând cele șapte cereri ale rugăciunii duminicale, iar ascultătorii erau doar frații lectori din Ordin. Apoi a intrat Sfântul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
rămâne spațiu (p. 97). A spus bine fratele Egidiu, perugin, (numit așa nu pentru că era din Perugia, ci pentru că a trăit acolo mult timp și a și murit; a fost un om într-adevăr sfânt, ce a intrat deseori în extaz, cel de-al patrulea frate al Ordinului, numărat fiind și Fericitul Francisc). Spunea așadar: «Magna gratia est non habere gratiam»: este un mare har al cerului să nu ai niciun har; voia să se refere nu la harurile infuze, ci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a lui Dumnezeu. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după asemănarea Lui, sufletului nu i se acordă niciodată cunoașterea comprehensivă totală a lui Dumnezeu. Pentru el, „sufletul nu ajunge niciodată la uniunea cu Dumnezeu; nu există extaz final. Dumnezeu rămâne etern dincolo de suflet, atrăgând sufletul dincolo de propria-i sferă în adâncimi și mai adânci. Convingerea Sfântului Grigorie al Nyssei este că drumul celui care are în suflet dorința de a urca spre cunoașterea lui Dumnezeu nu are
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
directă a lui Dumnezeu, Sfântul Grigorie arată că aceasta este rodul exclusiv al lucrării harului, după încetarea oricărui efort omenesc. Aceasta etapă implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”, cu un cuvânt, extazul, rod exclusiv al harului. Sfântul Grigorie enumeră mai multe cauze care provoacă extazul<footnote Aceste trepte le-am găsit descrise concis în studiul lui N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Studii
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
lucrării harului, după încetarea oricărui efort omenesc. Aceasta etapă implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”, cu un cuvânt, extazul, rod exclusiv al harului. Sfântul Grigorie enumeră mai multe cauze care provoacă extazul<footnote Aceste trepte le-am găsit descrise concis în studiul lui N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, Studii Teologice, Anul X (1958). footnote>. Toate acestea sunt, de fapt, trepte din ce în ce mai înalte
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
acestea sunt, de fapt, trepte din ce în ce mai înalte ale iubirii și, totodată, ale cunoașterii lui Dumnezeu. Iată aceste trepte: a) Beția sobră subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești”. b) Somnul treaz, care urmează totdeauna după o asemenea beție, arată o indiferență față de lumea exterioară
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în general, dar, prin excelență, semnifică al treilea stadiu al dezvoltării spirituale la Grigorie, întunericul (a se vedea) unde tânjirea neobosită a sufletului după Dumnezeu se află în tensiune perpetuă cu frumusețea și misterul inepuizabil al lui Dumnezeu. Conform, întunericul, extazul, epectaza sunt trei expresii ale aceleiași experiențe mistice. Consecința este o continuă conversie la Bine, o frustrare sublimă, un proces continuu de uniune mistică cu Dumnezeu, fiecare progres spiritual fiind numai un nou început în misterul fără de sfârșit. Daniélou descoperă
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]