2,882 matches
-
le îndrepta. METAFORE: 1. Fabula este o micșorare a basmului. - este o specie a genului epic; - este în versuri sau, mai rar, în proză; - este o scurtă narațiune alegorică; - definește situații și pilde în maxime memorabile (foarte asemănătoare cu proverbele); fabula generează proverbul, dar și invers; - are un caracter social, politic, critic, satiric, polemic; dar și rol moralizator, educativ, etic;reduce un principiu etic general la un caz particular; - este un gen accesibil, de mare popularitate; - personajele sunt animale, plante, flori
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de caractere); - sunt individualizate, atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu tipul social pe care îl reprezintă; chiar și numele personajelor sunt alese cu grijă, sunt sugestive; de aceea întregul univers poetic al fabulei stă sub semnul firescului; dar și sub semnul familiarului; - personajele dau la iveală, de cele mai multe ori, aspecte ale conduitei umane; dar și diferite moduri, tot negative, de a gândi;sunt satirizate, criticate anumite tipuri de caracter, trăsăturio, sentimente, fapte, atitudini
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
la iveală, de cele mai multe ori, aspecte ale conduitei umane; dar și diferite moduri, tot negative, de a gândi;sunt satirizate, criticate anumite tipuri de caracter, trăsăturio, sentimente, fapte, atitudini, defecte omenești; ex.: demagogia, minciuna, falsa modestie, ipocrizia, îngâmfarea, superficialitatea, etc.; - fabula pune cu tărie problemele socialpolitice ale epocii; de altfel, momentele de maximă înflorire a fabului sunt legate de perioade în care atacul forțelor progresiste este puternic îndreptat împotriva racilelor sociale și a moravurilor descompuse; - comicul se realizează prin contraste, opoziții
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
simț al observației morale, de mare finețe și acuitate;are o ironie permanentă, afișată direct sau indirect; - cultivă invectiva, directă sau dedusă, umorul; satira indirectă, pe tot parcursul, sau indirectă, mai ales în morală; dar și puternice accente lirice; - structural, fabula are în mod obișnuit două părți: partea narativă și cea finală; partea narativă cuprinde povestirea alegorică a faptelor; o acțiune concisă dar dinamică (!! un sensibil fir epic); deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
indirectă, mai ales în morală; dar și puternice accente lirice; - structural, fabula are în mod obișnuit două părți: partea narativă și cea finală; partea narativă cuprinde povestirea alegorică a faptelor; o acțiune concisă dar dinamică (!! un sensibil fir epic); deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o oarecare orientare de la epic la dramatic; - se remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu se respectă un anumit tip de strofă; - partea finală constituie morala fabulei (care
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
deci fabula are un caracter de scurtă, concisă narațiune epică; dar și o oarecare orientare de la epic la dramatic; - se remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu se respectă un anumit tip de strofă; - partea finală constituie morala fabulei (care nu este obligatorie); - în unele fabule, morala apare chiar la început, apoi Ț demostrația; - morala este de tip conclusiv; ea cuprinde o învățătură, ca rezultat al celor relatate. (!!) morala poate lipsi, dacă s-a înțeles tâlcul ei din cuprins
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
concisă narațiune epică; dar și o oarecare orientare de la epic la dramatic; - se remarcă o mare libertate în folosirea măsurii versurilor; nu se respectă un anumit tip de strofă; - partea finală constituie morala fabulei (care nu este obligatorie); - în unele fabule, morala apare chiar la început, apoi Ț demostrația; - morala este de tip conclusiv; ea cuprinde o învățătură, ca rezultat al celor relatate. (!!) morala poate lipsi, dacă s-a înțeles tâlcul ei din cuprins; Deci, o expoziție, o derulare a evenimentelor
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță; expresia este sobră, adeseori fără ornamente stilistice; - stilul este direct, adeseori Ț indirect liber; - versul este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se distinge prin echilibrul compoziției; - gândirea fabulei este plastică, expresivă și convingătoare; limba este neforțată, mânuită cu siguranță; expresia este sobră, adeseori fără ornamente stilistice; - stilul este direct, adeseori Ț indirect liber; - versul este alert, cu o anumită fluiditate; - rima este diversă, când împerecheată, când încrucișată, îmbrățișată
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
scoate în lumină, de a-i afla adevăratul rost bogăției cuprinse în străfunduri. Se întreabă: "De ce n-ar fi Poezia rostul, domeniul acestor forțe obscure, precreștine? Lumea cîrmuită de cetele îngerești e sigur mai dreaptă și mai sfîntă decît lumea Fabulei. Dar cea din urmă e mai poetică decît cea dintîi". Susținător în tinerețe al liricului absolut, e nevoit a recunoaște că poezia e încă valoare relativă. Și-și afirmă gîndul ce i-a fost călăuză în opțiunile care l-au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
directe și mai puternice a realității matematice, prin elaborarea unor scheme abstracte cît mai încăpătoare, tipare comune ale unor teorii diferite ca materie". În Formația matematică, text datat 1958 (?), se întoarce la vechii greci a căror gîndire se exprima în fabulă, prin mit, dar și direct, în teoreme. Poarta ce ne recomandă pentru abordarea lumii grecești nu este obligatoriu Homer, ci o mai largă poartă ne oferă geometria greacă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Se poate vorbi
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad, bibliograf la Biblioteca Gh. Asachi, muzeograf la Bojdeuca Ion Creangă și la Complexul național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
intră în magistratură. În capitala Moldovei, Alexandru Donici duce o viață activă, împărțindu-se între îndatoririle de magistrat și preocupările literare. În anul 1837, dă tiparului traducerea poemului „Țiganii” de Pușkin, iar în 1840 și 1842 strânge în două plachete fabulele pe care le publicase în diferite reviste ale vremii. În anul 1844 publică, împreună cu prietenul său C. Negruzzi, volumul de „Satire și alte poetice compuneri”, traduse din poetul rus de origine moldovenească Antioh Cantemir. Alexandru Donici se consacră tot mai
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
origine moldovenească Antioh Cantemir. Alexandru Donici se consacră tot mai mult carierei sale juridice și, deși până la moarte în 1866, la Iașiă nu mai scoate nici un volum, continuă să „viseze la poezie”, publicând în revistele vremii un număr de noi fabule, dovadă a atașamentului său pentru această specie literară care, de altfel, l-a consacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornind de la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
număr de noi fabule, dovadă a atașamentului său pentru această specie literară care, de altfel, l-a consacrat. Unii au încercat a-l prezenta pe Al. Donici ca pe un simplu traducător, pornind de la ideea că majoritatea celor 87 de fabule apărute sub numele poetului își găsesc punctul de plecare în opera marelui fabulist rus Krîlov și apoi în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
marelui fabulist rus Krîlov și apoi în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul scriitorului constă, mai ales, în grija deosebită de a adapta conținutul fabulei la realitățile românești ale timpului. Fabulele lui Al. Donici reflectă, într- adevăr, unele aspecte ale societății moldovenești, care nu diferă aproape de loc de aceea din Țara Românească, din timpul orânduirii feudale și al începuturilor capitalismului la noi. Nu e o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în ale altora. Când Al. Donici traduce, el dăruiește textului o prospețime caracteristică, ajungând să realizeze, în multe privințe, o operă nouă. Meritul scriitorului constă, mai ales, în grija deosebită de a adapta conținutul fabulei la realitățile românești ale timpului. Fabulele lui Al. Donici reflectă, într- adevăr, unele aspecte ale societății moldovenești, care nu diferă aproape de loc de aceea din Țara Românească, din timpul orânduirii feudale și al începuturilor capitalismului la noi. Nu e o întâmplare că Eminescu a putut descoperi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Nu e o întâmplare că Eminescu a putut descoperi în Donici un adevărat „cuib de înțelepciune”. Într-adevăr, valoarea și importanța lui Alexandru Donici rezidă tocmai în adânca legătură cu poporul. Folosind bogatul tezaur pe care i l-a oferit fabula lui I.A. Krîlov, Alexandru Donici a reușit să adapteze destul de strâns modelele la realitățile sociale românești ale vremii, impunându-se ca un autor merituos în ansamblul literaturii pașoptiste. FLOROV, NICOLAE (1876-1948) PEDOLOG Printre cadrele didactice care au contribuit la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în chiar camarile incongruente ale visului". (...) "Solmenitatea Laudei somnului vine din altă parte. O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamînd istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității [s.n.]" (în Versuri și proza, p. 172). 27 Ion Barbu, Versuri și proza, 1984, p. 23. 28 Idem, p. 26. 29 "Destipăritul (soare)", termen construit de Ion Barbu din prefixul "des"- pentru a indica o acțiune contrarie
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și proza, 1984, p. 172, Barbu face din nou aluzie la acest aspect: "O altă memorie se obliterează aici: memoria colectivă a rapsozilor și profeților proclamând istorii împlinite sau numai necesare. Durată specială a poeziei d-lui Blaga e durată Fabulei, vis al umanității". 22 Cf. Gilles Deleuze, Le bergsonisme, 2004, p. 56: " La durée est bien succession réelle, mais elle ne l'est que parce que, plus profondément, elle est coexistence virtuelle" (italice în original). 23"Alfabetul prismatic" este, totodată
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
utopice. să câștige un mare număr de voturi și un sprijin real mizând pe capacitatea lui de a trezi simpatie. Politicianul poate câștiga aproape tot atâtea voturi câte persoane s-au simțit vizate de laudele sale. Dar am învățat din fabulele lui La Fontaine că „din punga celor ce-i ascultă trăiesc lingușitorii”. Minciunii îi priește de minune terenul secetos. Dar „Nimic în lume nu se împacă mai prost cu intenția de a susține o cauză dreaptă decât viclenia, ipocrizia și
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
condamnat. *14 Intr-o operă literară, "motivasrea" trebuie să mărească "iluzia realității" : adică funcția ei estetică. Motivarea "realistă" este un procedeu artistic, în artă "a părea" este chiar mai important decât "a fi". 289 Formaliștii ruși fac o distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
fi". 289 Formaliștii ruși fac o distincție între "fabulă", adică succesiunea temporal-cauzală care, oricum ar fi expusă, constituie "povestirea" sau materialul "povestirii", și "sujet" (în limba rusă : sujet = subiect), un termen pe care l-am putea traduce prin "structura narativă". "Fabula" este suma tuturor motivelor, în timp ce sujet este prezentarea într-o ordine artistică a motivelor (adesea ceva absolut diferit). Tipurile cele mai obișnuite de sujet folosesc deplasarea în timp: începutul povestirii în medias res, ca în Odiseea sau în Bamaby Rudge
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lui Faulkner As / Lay Dying (în timp ce agonizam), în "sujet" intra povestirea întâmplărilor pe rând de către toți membrii unei familii în timp ce transportă trupul mamei spre un cimitir îndepărtat. "Sujet" înseamnă intriga filtrată prin "punctul de vedere" si prinsă în "focarul narațiunii". "Fabula" este, ca să spunem așa, o selecție din "materia primă" a romanului (experiența autorului, lecturi etc.) ; în schimb, prin "sujet" se înțelege o selecție din "fabulă" ; sau, mai -bine zis, o viziune narativă mai concentrată. *15 Durata fabulei este perioada totală
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]