2,369 matches
-
sală sunt prezentate ocupațiile locuitorilor zonei noastre printr-o serie de piese originale, documente, stampe și machete: un plug de lemn, o monoxilă descoperită în mâlul Crișului Alb, unelte de pescuit (plasă, trident, oștie), căni de breaslă din cositor și faianța, diplome și sigilii de breaslă, macheta unei mori pe apă etc. În continuare, sunt evocate principalele evenimente politice ale perioadei cu ajutorul a numeroase hărți murale, stampe, documente, machete și piese originale (arme, armuri, truse de paradă). Intrarea în prima sala
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
a permis reconstituirea unor interioare de epocă: Rococo, Empire, Biedermeier, dar și o prezentare comparativă a pieselor de mobilier caracteristice stilurilor europene: Renaștere, Ludovic XV, Ludovic XVI, Empire, Biedermeier, grupate pe criterii funcționale (stocare, etalare, sedere). Colecția de porțelan și faianța este reprezentată printr-o micro-expoziție care prezintă creația unor centre europene din intervalul secolelor XVIII-XIX: Meissen, Viena, Elbogen, Schlagenwald, Sévres, Napoli, Urbino, Wegwood, Herend, Cluj-Napoca. Pandantul acestei colecții este cea de covoare orientale (Anatolia, Caucaz, Persia, India) sau lucrate în
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
medievale, sală de manej, dictoane latinești înscrise pe pereți, turn de intrare cu pod peste șanțul de apă. În interior, castelul avea scări centrale din marmură de Dalmația, mobilier din lemn de trandafir, minuțios sculptat, sobe din teracotă, porțelan sau faianță, aduse de peste hotare, parchet cu intarsii din esențe de paltin, mahon, stejar și abanos, confecționat de meșteri austrieci și având motive geometrice și florale. Plafoanele și pereții interiori au fost pictați în ulei , pe ele aflându-se înscrise numeroase dictoane
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy. Industria județului este concentrată în cea mai mare parte în Cluj-Napoca fiind extrem de variată. Sunt prezente industrii precum industria chimică, poducătoare de ciment, construcțiile de mașini, prelucrarea metalelor, industria alimentară, încălțăminte, sticlă, porțelan, faianță, prelucrarea lemnului, extracția minereurilor, produse abrazive, celuloză și hârtie, cosmetice, textile, confecții. Cu peste 100 de companii de software și mai multe universități care oferă personal calificat de calitate, orașul a devenit un important centru IT. Nokia și-a anunțat
Economia Clujului () [Corola-website/Science/303896_a_305225]
-
sprijină pe un singur stâlp central, masiv, cu ferestre gotice. Palatul Foișor (Teremnoi Dvoreț) din secolul al XVII-lea, ridicat peste un vechi palat, cu două etaje somptuoase, care era Casa Regală, apartamente cu mobilier elegant, covoare fine, sobe din faianță smălțuită, cu terase și cerdac acoperit, exterior bogat ornamentat, reprezentând animale fantastice, himere, Clădirea Arsenalului (1701-1736), refăcută un secol mai târziu (1851), adăpostește astăzi Muzeul Armelor. Clădirea Senatului (1776-1837) după proiectul lui M.F. Kozakov și Marele Palat (Balșoi Kremlevski Dvoreț
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
catedrale și 25 de mănăstiri) existente înaintea revoluției bolșevice, mai activau în 1988 doar 50. În prezent, în urma măsurilor întreprinse, își desfășoară ritualul ortodox 250 de biserici. Galeriile de Artă Tretiakov (1892) păstrează valoroase colecții de pictură națională și universală, faianță și porțelanuri, obiecte de cult, mobilier, vestimentație. Muzeul de Artă A.S. Pușkin excelează prin colecțiile de artă renascentistă (italiană, flamandă, olandeză) și impresioniști francezi. În circuitul de valori intră și Muzeul de Artă Orientală (podoabe, porțelanuri, figurine, obiecte de cult
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
unități de deservire. În oraș activează filiale ale 3 bănci comerciale și ale 2 companii de asigurare. Este dezvoltată producția de vinuri: . Se produc conserve din fructe și legume și produse de panificație. Fabrica materialelor de construcție produce țiglă roșie, faianță. La 6 km spre sud-vest funcționează antena TV de lângă Strășeni. Primarul orașului Strășeni este Valentina Casian (independent), realeasă în iunie 2015. Componența Consiliului Local Strășeni (27 de consilieri) ales în 14 iunie 2015 este următoarea: Rețeaua de drumuri este de peste
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
sculptata. Acesta dispune de un patio superb împodobit cu fântâni, cu lemn, ceramică. Palatul Dar Mustapha Pacha a fost construit în 1798. O caracteristică specială a acestui palat este faptul că acesta conține o jumatate de milion de peise de faianța veche din Algeria, Tunisia, dar și din Spania și Italia. Fântână de marmură este din Italia, iar ușile sunt realizate din lemn de cedru. Acesta este în prezent muzeul de caligrafie din Alger. Palatul Dar Ahmed Bey este situat în
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
s-au construit două grupuri sanitare exterioare moderne, s-a construit un lumânărar lângă casa de prăznuire pentru a proteja pereții bisericii de fum, s-au dotat sălile de mese cu mobilier nou, s-au făcut placări cu gresie și faianță, și altele. În 2006 s-a înlocuit total acoperișul bisericii cu lemn nou și s-a acoperit cu tablă de cupru în formă de solzi. S-a renunțat la turla octogonală de deasupra pridvorului. Tot atunci s-a reparat în
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
de ceramică subțire, în general, pătrată, una din fete fiind emailata, rezultată în urmă coacerii unei substanțe pe bază de smalt care devine impermeabila și strălucitoare. Această fată poate fi monocromatica sau policromatică, netedă sau în relief. Utilizarea tradițională a faianței decorative în arhitectură exterioară și interioară a locuinței este comună mai multor țări: Spania, Italia, Olanda, Turcia, Maroc, Iran. Dar în Portugalia, arta azulejos s-a dezvoltat - în peste 500 de ani - într-o formă aparte de expresie artistică. În
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
tradiționale albastru și alb, dar și în alte culori. De altfel, aici se găsesc și cele mai importante ateliere de azulejos din țară, care au creat curente și au „născut” celebri artiști decoratori ai ultimelor două secole. Producția locală de faianța a început la puțin timp după sosirea prototipurilor seviliene geometrice. Cele mai timpurii, folosite mai ales în interiorul bisericilor, au fost mai ales în nuanțe de albastru, cu modele care s-au fixat în timpul arderii prin separarea culorilor, folosind ulei din
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
mai ales în nuanțe de albastru, cu modele care s-au fixat în timpul arderii prin separarea culorilor, folosind ulei din semințe de în sau puțin lut. Calitatea a crescut odată cu introducerea tehnicii italiene majolica, în care plăcile erau acoperite cu faianța albă, pe care vopseaua putea fi aplicată direct. Această libertate mai mare a permis o exprimare mai artistică. Următorul salt a fost introducerea albastrului Delft din Olanda. Portughezii au fost extrem de încântați și acest albastru a dominat producția de țigle
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
în mod inevitabil, standardele artistice au scăzut și portughezii au fost nevoiți să importe multe țigle. Cel mai bun loc de-a sesiza dezvoltarea țiglelor este „Museu Nacional do Azulejo” (din ), în Lisabona. Secolul al XV-lea Această artă, a faianței pictate, a pătruns în Portugalia și Spania prin intermediul maurilor care, la rândul lor, au deprins acest meșteșug de la perși. Denumirea de "azulejo" derivă de la cuvântul arab: الزليج ("al zulayj") : Zellige, însemnând „piatră mică”. Acesta orgine explică puternică influență arabă în
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
centru al industriei ceramicii Hispano-Moresque, folosind tehinici vechi de "cuerda seca" ('sfoară uscată') și "cuenca". Începuturile "azulejos" din Portugalia în secolul al XV-lea, au fost cu țigle de coardă uscată ("cuerda seca") și "azulejos alicatados" (mozaic de tablouri de faianța) preluate din tradiția maura. După o vizită a regelui Manuel I din 1503 în Sevilia, s-au importat câteva astfel de plăci de faianța. Ele erau smăltuite, cu singură culoare și decorate cu modele geometrice. Au fost aplicate pe ziduri
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
au fost cu țigle de coardă uscată ("cuerda seca") și "azulejos alicatados" (mozaic de tablouri de faianța) preluate din tradiția maura. După o vizită a regelui Manuel I din 1503 în Sevilia, s-au importat câteva astfel de plăci de faianța. Ele erau smăltuite, cu singură culoare și decorate cu modele geometrice. Au fost aplicate pe ziduri și folosite la pavajul podelelor, după cum se poate vedea în câteva camere ale Palatului Național Sintra, în special în camera arabă ce include și
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
în Évora, si Orazio Fontana) Când olăriile din Spania, Flandra și Italia au venit în Portugalia, la începutul secolului al XVI-lea, și și-au stabilit atelierele aici, au adus cu ele tehnică majolica (ce face posibil pictatul direct pe faianța). Această tehnică a permis artiștilor o mai mare libertate în compozițiile lor. Unul dintre maeștri locali ai secolului al XVI-lea era Marçal de Matos, căruia îi sunt atribuite lucrările "Susanna și strămoșii" (1565) din Quinta da Bacalhoa, Azeităo, cât
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
azulejos enxaquetado") a fost folosit că decor pentru pentru arii mai extinse, ca de exemplu în biserici și mănăstiri. Așezate simlpu în diagonală, plăcile albe au fost înconjurate de pătrațele albastre. Secolul al XVII-lea Ulterior aceste plăci albe de faianța au fost înlocuite cu plăci policrome ("enxaquetado rico") ce au creat un cadru complex precum este cel din Biserică Sf. Maria de Marvila în Santarém cu un interior ce prin decorațiunile sale face că acesta biserică să fie unică în
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
de azulejo a stagnat și asta datorită invaziei armatei napoleoniene în Portugalia cât și datorită schimbărilor social-economice de mai tarziu. După aceea, în Lisabona, ca și în Porto, au apărut fabrici de azulejo ce utilizau diverse metode de prelucrare a faianței. Luis Ferreira, directorul fabricii Viúva Lamego din Lisabona, a acoperit întreaga fațadă a acesteia cu azulejo ce prezintă scene alegorice. El a produs un panel, cunoscut și că "Ferreira das Tabuletas", cu vaze de flori, copaci și figuri alegorice folosind
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
îl compun fac din acest palat un interesant monument de arhitectură a Capitalei. Interioarele ample sunt bogat ornamentate cu stucaturi, bronzuri, coloane de marmură, lambriuri din lemn și tapet din matase sau alte materiale textile valoroase. Băile sunt decorate cu faianță desenată manual, iar pereții și tavanele mai multor încăperi sunt pictați cu vopsea în ulei. Imobilul este dezvoltat pe demisol, parter, etaj și mansardă cu o suprafață desfășurată utilă de 960 metri pătrați. Din subsolul imobilul pornesc mai multe galerii
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
Producător mai vechi de materiale de construcții, orașul a cunoscut și în această ramură un avînt considerabil, în 1886, arhitectul Toma N. Socolescu a înființat o „fabrică de obiecte de teracotă și ceramică” (sobe smălțuite, vase, olărie), apoi și de faianță. El a fost urmat de alți întreprinzători care au deschis vărării sau fabrici de cărămidă, în Ploiești s-a dezvoltat și o industrie a ambalajelor (fabrici de „lăzi de Brașov”, pungi, cartoane, frânghii și sfori), iar în prelucrarea lemnului, cea
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Moscheea Albastră a fost reprezentată pe reversul bancnotei cu valoare de 500 de lire turcești, apărută între anii 1953-1976 . Moscheea lui Ahmed I, cunoscută în toată lumea ca Moscheea Albastră din Istanbul, datorită celor aproximativ 21.000 de panouri interioare de faianță în majoritate de culoare bleu, este impresionantă prin mărime. Astfel, clădirea are o capacitate de 10.000 de persoane, are 260 de ferestre, și adăpostește o școală religioasă, un spital, un caravanserai și o cantină gratuită. . Ridicată la începutul secolului
Moscheea Albastră din Istanbul () [Corola-website/Science/309065_a_310394]
-
În prezent se mai construiesc încă trei asemenea blocuri, aflate în stadiul de execuție a finisajelor interioare, urmând ca în 2014 să fie date în folosință. În perioada comunistă, în Fărcașa a funcționat secția de sticlărie a întreprinderii producătoare de faianță Faimar din Baia Mare.
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
o familie catolică, după ce pictorul - care era protestant - trece la catolicism. În repetate rânduri, în anii 1662, 1663, 1669 și 1670 va fi staroste al breslei pictorilor din Delft. Va fi o prezență obișnuită în cercurile sculptorilor, negustorilor, pictorilor de faianță, editorilor-tipografi și țesătorilor. Vermeer picta puțin - în medie două tablouri pe an - rezultă însă că era bine plătit, pentru a putea face față necesităților familiei sale, care în 1675 (anul morții pictorului) număra 11 copii. Ține mult la independența sa
Johannes Vermeer () [Corola-website/Science/305799_a_307128]
-
naturi statice, portrete, majoritatea uleiuri pe carton, dar și pe pânză, precum și seria de tablouri pictate numai în culori de plante, tehnică personală a pictorului Nicolae Tuzlaru. La secțiunea "Artă decorativă" sunt cuprinse foarte multe piese, de la vase decorative de faianță chinezească "Zatuma" sec. XVIII și obiecte miniaturale, precum dulăpioare și casete chinezești, evantai, albume cu coperți și decor în fildeș (japoneze), la farfurii decorative de porțelan, de la cele mai renumite manufacturi din lume (sec. XIX - Limoges, Rosenthalle, Bavaria, Birmingham). Vase
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
Zatuma" sec. XVIII și obiecte miniaturale, precum dulăpioare și casete chinezești, evantai, albume cu coperți și decor în fildeș (japoneze), la farfurii decorative de porțelan, de la cele mai renumite manufacturi din lume (sec. XIX - Limoges, Rosenthalle, Bavaria, Birmingham). Vase din faianță produse de celebrele ateliere Deruta și Delft, porțelan pictat manual în aur pe fond cobalt, vase decorative din majolica. Vase ornamentale și fructiere cloisonee. porțelan de Sevres de sec. XVIII, vase de Bohemia. Statuete din bronz masiv, metal polisat, antimoniu
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]