2,528 matches
-
Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cuplul Romeo (economist) și Julieta (telefonistă) trece printr-o criză. Străbunica aduce, prin stratagemele ei, împăcarea. Criză conjugală înlăturată prin tehnica lui... „baba ex machina”! Simpatica farsă a atras la casele de bilete peste 5 milioane de spectatori.”" Ziarul "Adevărul" și ghidul „Adevărul TV” au fost distribuite la 19 iunie 2009 împreună cu DVD-ul cu filmul "Alo, aterizează străbunica!..." care a fost inclus în seria „Mari Comedii
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
surprins ce s-a întâmplat. Filozoful răspunde astfel: ""Il y a que je me désole d’un conte que je me fais!"" ("Mă-ntristez de ce scriu"). Ironia destinului este că exact ceea ce s-a vrut inițial o glumă colectivă, o farsă a unor literați parizieni ce viza un nobil (marchizul De Croismare), avea să sfârșească ca serios roman epistolar în toată regula. Pe scurt, povestea este asta: Marchizul, care era un obișnuit al diverselor saloane pariziene, decide să se retragă prin
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
o seamă de experiențe personale, " "care îl fac să scrie uitând de sine, zi și noapte" ". Se consideră de asemenea că Diderot a crezut că răscolirea afacerii prin demersul colectiv al lui și al amicilor, fie asta și cu o farsă, va antrena un sprijin întru evadarea și ocrotirea bietei călugărițe Delamarre. Romanul se vrea elogiu adus sutelor de mii de victime umane, în special tinereor fete sacrificate pe altarul religiei timp de prea multe sute de ani. Cititorul va reține
Călugărița (Diderot) () [Corola-website/Science/308375_a_309704]
-
Jocuri de cărți, jocuri de societate, jocuri de șah și similare - Jucării de orice fel, inclusiv păpuși, jucării de pluș, mașini și trenuri de jucărie, biciclete și triciclete de jucărie, seturi de construcții, puzzle, plastilină, jocuri electronice, măști, materiale pentru farse, artificii, decorațiuni pentru pomul de Crăciun - Articole pentru colecțiile de timbre, cum ar fi timbre poștale uzate sau obliterate, albume de timbre și alte articole de colecție (mineralogice, zoologice, botanice etc.) - Echipamente de gimnastică, educație fizică și sportive, cum ar
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
oameni este numită "întâlnire de gradul al 4-lea". Adesea sunt luate drept OZN-uri fenomene naturale: planete, bolizi, nori stratosferici (îndeosebi în amurg), fulgere globulare etc. dar și creații omenești: avioane (mai ales experimentale), elicoptere, baloane etc. Există și farse. Cu toate acestea, pentru circa 5-10% din observații, aceste explicații sunt excluse. Din acest motiv se face adesea asocierea între OZN și presupuse nave spațiale aparținând unei tehnologii extraterestre, civilizații subpământene sau chiar demoni. Această ipoteză este respinsă dacă avem
Obiect zburător neidentificat () [Corola-website/Science/302230_a_303559]
-
privind încetarea stării ilegale de ocupație a acesteia și să retragă trupele sovietice de pe teritoriul național al Rep. Moldova”. La data de 3 septembrie 1991, este creată Armata Națională a Republicii Moldova. În alocuțiunea sa de la tribuna Parlamentului, Mircea Snegur afirmă: "„Farsa de la Kremlin din 2 august 1940 privind formarea R.S.S Moldovenești a fost cu desăvârșire lipsită de temeiuri juridice, constituind o sfidare impertinentă a voinței poporului. Epoca socialista a început pentru moldoveni cu răpiri de teritorii, foamete organizata, colectivizare forțată
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
s-a bucurat de o popularitate deosebită în audiențele de cinema. La început, Chaplin folosea formula lui Sennett de a face comedii, bazând-se pe gesticulări și alte elemente fizice. Pantomima lui Chaplin era mai subtilă și mai adecvată pentru farsele romantice sau domestice, decât pentru urmăririle specifice celor de la Keysotne. Glumele vizuale, erau totuși în stilul Keystone; vagabondul atacându-și dușmanii în mod agresiv cu șuturi și cărămizi. Amatorilor de film le-a plăcut acest nou personaj vesel, chiar dacă criticii
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
avut loc în sala de festivități a uzinelor Kirov, iar acuzații au fost introduși în cuști metalice cu gratii. Cei șase acuzați au declarat că nu recunosc autoritatea curții și a Justiției din Transnistria și au considerat procesul drept o "farsă judiciară". La data de 9 decembrie 1993, Curtea Supremă de Justiție din Transnistria l-a găsit "vinovat" de nimicirea unui reprezentant militar de rang înalt al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, prin folosirea unor mijloace teroriste, utilizarea ilegală și folosire de
Andrei Ivanțoc () [Corola-website/Science/302531_a_303860]
-
ÎNFLOREȘTE SPRE TOAMNĂ, Octombrie 3, 1976, Teatrul dramatic, Baia Mare "Gazetar, romancier, scenarist, a debutat în dramaturgie cu această piesă. În răstimpul scurs de la premieră, o altă piesă, al cărei coautor este, s-a reprezentat la Brașov: Nuntă cu dar, o farsă. Cea dintâi e o dramă. Este drama unui director de întreprindere care se vede înfruntat de un tânăr inginer, care-și vede periclitate realizările de până acum, care-și vede visurile năruite, care se vede neputincios în fața unei nereușite. Directorul
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
de Tudor Popescu pentru realizarea scopului propus aparțin unui amplu registru comic, începând cu cele proprii burlescului și bufonadei, terminând cu incisivitatea amară și lucidă a satirei. Notele dominante țin însă de comedia de moravuri, bine pigmentată cu situații de farsă: de aici contradicția evidentă, ostentativă, între angrenarea pătimașă a eroilor în luptă și micimea scopului lor, unilateralitatea și fixitatea de marionetă a personajelor satirizate, prinse sub lupa nemiloasă a atacului satiric și păstrate în nemișcare, ticurile verbale, automatismele, poantele, încurcăturile
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
se regăsi în alta." (Cristian Livescu, Tribuna, 18 februarie 1988) AJUTOR, SALVAȚI UN DOBITOC (Hoțul sentimental), Mai 12, 1988, Teatrul de stat, Reșița; Mai 5, 1989, Teatrul evreiesc de stat, București; Mai 5, 1993, Teatrul "Victor Ion Popa", Bârlad "O farsă cu câteva situații bine ticluite și cu cel puțin două intenții serioase. Cea dintâi este de a atrage atenția asupra condiției creatorului, care, dacă vrea să rămână fidel misiunii sale de artist, își asumă și consecințele legate de chinurile creației
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
baroc ca o mișcare artistică de avengură europeană, această modalitate de a concepe o lucrare dramatică este treptat abandonată în favoarea a cel puțin trei direcții diferite, toate trei înflorind în Franța: opera (în versiunea sa adaptată societății franceze), comedia-balet și farsa într-un act. Două personalități remarcabile, ambii creatori francezi, se află la originea acestui "viraj" artistic în zona barocului: compozitorul Jean-Baptiste Lully și scriitorul Jean-Baptiste Poquelin mult mai bine cunoscut sub pseudonimul literar de Molière. Opera, ca gen muzical, născută
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
colaborarea bazată pe prietenia strânsă dintre Lully și Molière a fost elementul esențial de realizare și succes la public. Deși genul dramaturgic preferat de Molière era tragedia, totuși succesele sale teatrale cele mai răsunătoare rămân miniaturile într-un act, sau farse, comedii de tipul fabulei, având caracter aparent "ușuratic", dar în fond voit moralizator și educativ. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet lăsând mult spațiu interpretării improvizate în stilul Commediei dell'arte atât de iubită nu numai în Italia de
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
succes la public. Deși genul dramaturgic preferat de Molière era tragedia, totuși succesele sale teatrale cele mai răsunătoare rămân miniaturile într-un act, sau farse, comedii de tipul fabulei, având caracter aparent "ușuratic", dar în fond voit moralizator și educativ. Farsele scriitorului francez erau intenționat scrise incomplet lăsând mult spațiu interpretării improvizate în stilul Commediei dell'arte atât de iubită nu numai în Italia de baștină, dar și în alte culturi. Barocul s-a manifestat în dans în două modalități, ambele
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
desfășurat o vastă activitate teatrală. În opera să dramatică în versuri și proza, a abordat modalități diferite ale comediei, în genere în forme amestecate, epuizând întreagă gamă a mijloacelor comicului. Prin creația să, a oferit comediei franceze, pornite de la nivelul farsei primitive, al teatrului italian cu măști și comediei de intrigă, valoare autonomă în câteva capodopere prin care a inaugurat comedia de moravuri. Fiu de "Tapissier du Roi" ("Tapițer al Regelui"), Poquelin și-a pierdut mama din copilărie. A fost admis
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
foarte nervos pe Racine, când i-a fost spus că prezentase în secret tragedia să și companiei Hôtel de Bourgogne. Molière a ajuns la Paris în 1658 și a jucat la Louvre în tragedia "Nicomède" a lui Corneille și în farsă "Le docteur amoureux" (Doctor îndrăgostit), înregistrând ceva succes. A primit titlul de "Troupe de Monsieur" ("Monsieur" era fratele regelui) și cu ajutorul acestuia, compania să s-a alăturat unei companii italiene faimoase pe plan local ce juca Commedia dell'arte. S-
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
satiră "câștigat ridendo mores" (critică obiceiuri prin umor) uneori confundat cu un proverb latin autentic. Stilul și conținutul primului său succes au devenit cu rapiditate subiectul unei vaste dezbateri literare. În ciuda preferinței sale pentru tragedie, Molière a devenit faimos pentru farsele sale, în general într-un act și interpretate după tragedie. Unele dintre aceste farse erau scrise doar parțial și erau jucate în stilul Commediei dell'arte cu improvizare asupra unui canovaccio. De asemenea, a scris două comedii în versuri, însă
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
autentic. Stilul și conținutul primului său succes au devenit cu rapiditate subiectul unei vaste dezbateri literare. În ciuda preferinței sale pentru tragedie, Molière a devenit faimos pentru farsele sale, în general într-un act și interpretate după tragedie. Unele dintre aceste farse erau scrise doar parțial și erau jucate în stilul Commediei dell'arte cu improvizare asupra unui canovaccio. De asemenea, a scris două comedii în versuri, însă acestea au înregistrat mai puțin succes și sunt considerate în general de importanță scăzută
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
Psyché", scris cu ajutorul lui Thomas Corneille (fratele lui Pierre). În 1671, Madeleine Béjart moare, iar Molière suferă din pierderea să și din pricina înrăutățirii bolii sale. Totuși, a oferit o piesă de succes, "Leș Fourberies de Scapin" (Vicleniile lui Scapin), o farsă și o comedie în 5 acte; următoarea, "La Comtesse d'Escarbagnas" nu s-a încadrat, însă, la nivelul său obișnuit. "Leș Femmes savantes" (Doamnele savante) din 1672, a fost o capodoperă născută din finalul posibilei folosințe a muzicii în teatru
Molière () [Corola-website/Science/299483_a_300812]
-
mute în Olanda, când micuțul Wilhelm avea doar trei ani. În copilărie și adolescență, Röntgen nu dădea semne de aptitudini ieșite din comun, dar avea o pasiune - pe care, de altfel și-a păstrat-o toată viața - de a face farse mecanice complicate, îndelung elaborate. În 1862 Röntgen s-a înscris la "Școala tehnică" din Utrecht. În 1865 s-a înscris la cursurile facultății de fizică din cadrul "Universității din Utrecht", dar nu a obținut numărul necesar de credite pentru a deveni
Wilhelm Conrad Röntgen () [Corola-website/Science/299501_a_300830]
-
bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran”". Într-adevăr, Rică pretinde că n-are altă politică decât "„suveranitatea poporului”", pentru că "„box populis, box dei”", dar deviza lui civică sună: "„Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm!”" Piesa, o farsă, se bazează pe un "qui pro quo". Jupân Dumitrache ia drept inamic al onoarei sale pe Rică, în vreme ce soția sa, Veta, îl trădează cu Chiriac, calfa și omul său de încredere, iar Rică, aventurierul hilar, o „asaltează” de fapt pe
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
Caragiale, sunt următoarele: La premieră, comedia a fost învinuită de imoralitate, atât de adversari (Frédéric Damé), cât și de prieteni (Ioan Slavici). Comedie de moravuri, dar și de situații, precum și de caracter, "" a fost considerată de unii contemporani ca o farsă.
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
libret comic pe tema salvării Euridicei din infern, la îndemnul lui Offenbach care dorea în fine să prospere cu teatrul de varietăți "Les Bouffes-Parisiens", pe care-l conducea din 1855. Ulterior Offenbach a fost acuzat de a fi plagiat o farsă de carnaval cu aceeași temă, scrisă de poetul Karl Cramer din Köln. De fapt existau mai multe parodii muzicale ale unor subiecte similare la vremea aceea; cunoscute sunt parodii ale operei baroce pe teme mitologice mai ales în spațiul cultural
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
creării de noi mituri pe bazele celor vechi, atitudinea iconoclastă a lui Offenbach a fost probabil insuportabilă. Având o socoteală mai veche cu Offenbach, care ridiculizase muzica sa în parodia "Muzicianul viitorului" din 1860, Wagner a compus în 1870 o farsă muzicală prin care își revarsă veninul împotriva compozitorului, persiflându-l tocmai în rolul unui Orfeu coborât în infernul parizian. Cea mai virulentă apreciere a detestatului Offenbach o face Wagner tocmai în legătură cu muzica operei, care emană în accepția sa căldura unei
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]
-
parizian. Cea mai virulentă apreciere a detestatului Offenbach o face Wagner tocmai în legătură cu muzica operei, care emană în accepția sa căldura unei grămezi de gunoi în care se lăfăie toți porcii din Europa, deoarece Offenbach este, cum afirmă el în farsa din anul 1870, "individul cel mai internațional din lume" ("der internationalste Individuum der Welt"). Contemporanii au fost amuzați și în același timp șocați de cupletele în care olimpienii îi aduc unui Jupiter afemeiat reproșuri, deoarece ele implică o critică la adresa
Orfeu în infern (operetă) () [Corola-website/Science/304517_a_305846]