3,956 matches
-
În dezordine. Se priviră de foarte aproape drept În ochi și mama observă că ochii feciorului atât de Încercat se umeziră. Toți trei rămaseră apoi Îmbrățișați o vreme de parcă uitaseră pentru moment Încotro aveau de mers fiecare. Tată, mamă și fecior erau acum parcă un singur trup În care se auzeau cum bat trei inimi. Dar Încotro așa de chipeș Îmbrăcați? Mergem la biserică. Știi, astăzi sunt Rusaliile. Dar amu n-om mai merge, ne-o ierta Dumnezeu că doar ne-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
parcă un singur trup În care se auzeau cum bat trei inimi. Dar Încotro așa de chipeș Îmbrăcați? Mergem la biserică. Știi, astăzi sunt Rusaliile. Dar amu n-om mai merge, ne-o ierta Dumnezeu că doar ne-o venit feciorul acasă, după atâta amar de vreme. Până la urmă, toată Preluca află că Simion al lui Ionuț nu a murit și că s-a Întors acasă. Venea lumea să-l vadă ca pe o minune Au trecut câțiva ani și Simion
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
miere. Mihai din Preluca, așa i se spunea, a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, a tot cumpărat pământ și a devenit cu timpul cel mai Înstărit din sat. Din cele două căsătorii pe care le-a avut au rezultat patru feciori și două fete. Prin anul 1946 l-am văzut o dată pe acest Mihai acolo la Lupu lui Andrei, unde se despărțeau prelucanii și zăpozenii, luând-o unii la deal, prin Pietrar, iar ceilalți pe firul pârăului Zăpode la deal. Aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ionaș, ar fi venit mai Întâi aici. Consultând registrul de stare civilă de la Arhivele Statului de la 1850 Încoace, n-am dat de numele lor, doar de al lui Filipaș Toader născut prin anul 1873. Acest Doltea Andrei a avut trei feciori care toți s-au instalat aici: Toader, zis Lupu, Ionuț și Gavril. Toți au 97 moștenit porecla de la primul venit aici, Ciolan, sau Ciolan de porc. Dacă luăm În considerare a doua informație, Doltea Andrei ar mai fi avut un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
luăm În considerare a doua informație, Doltea Andrei ar mai fi avut un frate Ion, iar Doltea Gavril era frate cu Doltea Petru (Petru de pe Coastă). Același Gavril Doltea ar fi avut trei fete (Teodora, Eudochia și Maria) și un fecior, Toader. Din această ultimă generație mai trăiește Eudochia ĂCita Palagiei, trecută de nouăzeci de ani). Ceilalți doi, Lupu lui Andrei și Ionuț al lui Andrei, nau avut urmași nici cu primele soții și nici cu cele de-al doilea. Acestea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cărui tată era Alexa Filipaș, venit Întâiul În Zăpode. Urmașii lui s-au stabilit toți aici. Primul a fost Toader din deal, cel care avusese casa În vârful Frăsinișului (aici cândva fusese o pădure de frasin). Acesta a avut trei feciori: Ionaș, mort În timpul războiului, dus la muncă silnică În Ungaria. Al doilea, Neculai, tatăl fetelor de pe Coastă: Victoria și Ileana. Al treilea, al cărui nume nu l-am aflat, știu că a fost tatăl nevestei lui Dumitru Blaga, venit aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
a rămas singură și a murit singură. De fapt ... toți murim singuri atunci când ne vine ceasul. În apropiere de troaca, unde-și adăpau prelucanii vitele, bătrânii spun că Nichita Marcu ar fi avut o casă. Eu n-am apucat-o. Feciorii lui, Neculai și Nuțu, s-au stabilit În Preluca, preferând să ducă apă de aici, urcând dosul Zăpozii cu gălețile În mână. Peste pârâul Zăpode, În coastă s-a stabilit Rugină Neculai, venind de pe Pârăul Gălăuțașului. Dacă frații lui, Dumitru
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pârâul Zăpode, În coastă s-a stabilit Rugină Neculai, venind de pe Pârăul Gălăuțașului. Dacă frații lui, Dumitru, Andrei și Constantin, au rămas În Preluca, el a preferat să vină aici, lângă apă. A murit Însă Înainte de război, lăsând orfani un fecior și o fată. Feciorul, Dumitru, a murit pe frontul de răsărit prin 1942, iar fata s-a refugiat În Regat, pare-mi se la Vatra Dornei. Cred că acolo și-a găsit și sfârșitul. Casa le-a rămas pustie mulți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
s-a stabilit Rugină Neculai, venind de pe Pârăul Gălăuțașului. Dacă frații lui, Dumitru, Andrei și Constantin, au rămas În Preluca, el a preferat să vină aici, lângă apă. A murit Însă Înainte de război, lăsând orfani un fecior și o fată. Feciorul, Dumitru, a murit pe frontul de răsărit prin 1942, iar fata s-a refugiat În Regat, pare-mi se la Vatra Dornei. Cred că acolo și-a găsit și sfârșitul. Casa le-a rămas pustie mulți ani până când a fost
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Pe Fața Zăpozii, doar pe sub cireșii bătrâni crucile de piatră străjuiesc micile cimitire de familie. Acolo dorm somnul de veci toți cei care i-am amintit În acest capitol. Fie-le țărâna ușoară! Cei treisprezece Atâți erau În sat, treisprezece feciori, care În mod normal trebuiau să fie luați la oaste. Toți născuți În anul 1923, deci având douăzeci și unu de ani În anul 1944. Dar În care oaste să mergi? În cea care ți-a ocupat Ardealul? Și totuși era vreme
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Înaintarea inamicului. Dar ce, rușii și românii nu puteau ocoli Sălardul 106 și să-i ia pe nemți și unguri prin Învăluire? Ce-i drept, se puteau aștepta la o ambuscadă În munți. Dar cine să o facă? Cei treisprezece feciori erau conduși la gară și plânși de părinți și de drăguțele lor din sat. La Reghin sau la Târgu Mureș urmau să fie echipați, Înarmați și trimiși pe front pentru lupta Împotriva celor care acum ne eliberau Ardealul. Ce facem
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Când creștea buruiana printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai mic de trei. De la trei În sus puteau fi și zece. După ce se căsătoreau, rând pe rând, feciorii și fetele, delnițele de pământ se subțiau. De aceea aveau mai mult succes la fete cei mai Înstăriți din sat. Feciorii erau Îndemnați să le ia de neveste pe cele care au pământ mai mult, ai căror părinți erau gazde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era mai mic de trei. De la trei În sus puteau fi și zece. După ce se căsătoreau, rând pe rând, feciorii și fetele, delnițele de pământ se subțiau. De aceea aveau mai mult succes la fete cei mai Înstăriți din sat. Feciorii erau Îndemnați să le ia de neveste pe cele care au pământ mai mult, ai căror părinți erau gazde mai mari. Ia-o pe Frăsina, Ioane, că-i din oameni mai gazde. Da-i urâtă, mamă, ca dracu! Și ce
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
faină, mă prostule? Îi, mamă! Apoi Însoară-te cu ea că ai să ajungi și tu culduș și ai să lucrezi cu zua prin sat! Astfel de dialoguri, de multe ori mai dure, se puteau auzi În familiile În care feciorii se apropiau de vârsta Însurătorii, care nu puteau trece de douăzeci și cinci de ani. Celor care treceau de această vârstă și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care Își cosea șirele verticale pe mânecile unei cămăși, care se desfășurau În ghirlandă În sus. Cromatica În negru și roșu urma să fie completată cu mărgele care vor realiza În cele din urmă o policromie ce va lua ochii feciorilor, când va ieși la clăci după sărbători. Vara ei, Valonia, tocmai Își Încheia clinii cămășii ale cărei ornamentații erau alese În stative cu ajutorul vergelei, după moda mai nouă. Ursul, care era slobod prin ogradă, le Întâmpină vesel Încă de la deschiderea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
el la horă când va fi flăcăiandru? Dacă Îl ia Împăratul la oaste e mai rău. După opt ani când se va Întoarce, Leana va avea deja copii. Dar pentru aceasta nui bai, că se ridică altele mai tinere și feciorii cu armata făcută vor avea căutare. Iată griji pe care le discută părinții seara la gura sobei. Cum trăiau oamenii acestor locuri marile sentimente Sărbătorile de peste an Momente mai importante ale vieții Te uiți la oamenii aceștia ai muntelui veniți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe butuc! Dragostea nu ține de foame, dragă! Astfel de atitudini se puteau auzi deseori În lumea satului. Alteori viitoarea soacră se afurisea la popa În sat că ea nu va primi În casă așa o noră. Până la urmă, dacă feciorul o ținea pe a lui, mama sa Își cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
dacă feciorul o ținea pe a lui, mama sa Își cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu animale, acestea erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și le era teamă de blesteme. Tinerii din sat se cunoșteau de când erau copii și Își cunoșteau și părinții și bunicii. Joaca din copilărie, devenea deodată la adolescență ceva greu de Înțeles. O atracție tainică punea deodată stăpânire deopotrivă pe fecior și pe fetișcană. Delicatețea feciorelnică era ezitare Între copilărie și maturitate, iar râsul ei se transforma Într-un zâmbet Îngăduitor. Și uite așa Începeau micile idile. Clăci aveau loc În mai tot timpul anului. Sentimentul acesta de Întrajutorare era o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se Îndeseau. Diseară o-i merge la tine, Todosâie, mi-i primi? Cum să nu? era răspunsul de acceptare. Începea o promisiune ... sau poate chiar mai mult. Flăcăul era primit În odaia cea curată unde Întârzia până către miezul nopții. Feciorul se dezbrăca de șerpar și de suman și se așeza lângă Todosâia, o țuca și chiar Îi mângâia coapsele. Dacă Îndrăzneala lui continua, i se spunea franc: Noa, până aici, c-apoi de nu, uite ușa! O vezi? Și feciorul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Feciorul se dezbrăca de șerpar și de suman și se așeza lângă Todosâia, o țuca și chiar Îi mângâia coapsele. Dacă Îndrăzneala lui continua, i se spunea franc: Noa, până aici, c-apoi de nu, uite ușa! O vezi? Și feciorul se retrăgea rușinat. Era greu să-și păstreze fetele fecioria, dar cele mai multe o păstrau. Avertismentul lor era categoric: Până nu ne-o pune popa pirostiile pe cap, n-am să fiu a ta! Aveau ei fete bătrâne prin sat sau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
huțurile instalate În poarta șurii. Aceasta era distracția lor și o trăiau cu toată ființa. Fetele Își etalau acum frumusețea cămășilor la care au lucrat o iarnă Întreagă, a prigitorilor, a poalelor cu altițe. Cu nimic mai prejos nu erau feciorii, cu șerpare și coloape, cu cămășile cu altițe și cu ițarii frumos călcați. În primele zile de Paști nu era nicăieri joc (horă). Acestea Începeau abia după săptămâna Tomii. Până atunci nu se cade să jucați, spuneau bătrânii. Timp de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noapte lumânările. Se comemorau morții din familie, părinți, bunici și străbunici și se dădeau de pomană bucate și haine la cei sărmani. La Începutul Postului Crăciunului În sat era joc (horă) mare. Se juca până a doua zi În zori, feciori și fete și chiar tineri Însurăței. De acum, pentru o vreme se termina cu dezmățul. Venirea pe lume a oricărui prunc era prilej de bucurie. Dacă era băiat bucuria era și mai mare, va avea cine duce mai departe gospodăria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
noră-aleasă, / Calcă rar și hai În casă, / Calcă pe treapta de sus, / Ca tine altele nu-s. În casa mirelui urmează o mică petrecere cu muzicanți și ceremonialul aducerii miresei se Încheie. Se alegeau apoi douăsprezece fete druște și doisprezece feciori vornici. Tot acum era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]