KorAP: Find »[drukola/base=felie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...92 93 94 ...170 >

4,240 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897

arhitectul introdusese de o parte și de alta doi mici pilaștri orientali, foarte brodați, pe care îi căpătase de la Manigomian și pe care avea, nici vorbă, de gând să-i scoată în caz de mutare. Glaful ferestrei era dintr-o felie de travertin. Satisfăcut de mirarea și plăcerea vizibilă ce se constata pe fața lui Dan Bogdan, Ioanide uită supărările recente și deveni expansiv. - Ghici, zise el, care este tot secretul acestui trucaj? Căcinu-i decât o odaie comună, cinci metri pe

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
de la tată-său, preotul, treizeci de prescuri, pe care le tăiase în jumătate, obținând șaizeci de rații pentru două luni. Într-o zi, mîncîndu-i șoarecii o bucată, Conțescu nu vru să riște nimic și câștigă porția pierdută tăind G. Călinescu felii subțiri din celelalte rămase. Aproape toți izbucniră în râs și Gaittany, găsind că reuniunea era foarte reușită, patronă cu bună dispoziție servirea celui de-al doilea fel de pe meniul său, anume: Sterlet grillé au beurre d'anchois. Gonzalv Ionescu făcu

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
o scobitoare le introducea în paharul de vin al Indolentei, asigurînd-o că mărul dă o aromă deosebită băuturii. Aceasta, ținând trandafirul sub nas, privea felin din ochii ei mari, păstrând Bietul Ioanide o neutralitate echivocă. Delicat și obiectiv, Pomponescu distribui felii de măr și în paharul doamnei Farfara și al lui Ioanide, care erau mai apropiate. Întors acasă, Ioanide desfăcu pachetul cu oase și cărnuri și-l puse înaintea lui Ștolț chiar pe pat, și-n vreme ce câinele, plin de

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365

de lalea și-și coborî colțurile gurii. — Din păcate, nu-ți pot recomanda vinul. Chimia sintetică are multe de învățat în această privință. Chelnerița așeză în fața lui Lanark o farfurie cu un cub de gelatină cenușie pe ea. Tăie o felie subțire dintr-o suprafață și descoperi că are gust de gheață elastică. înghiți rapid și, adînc în nări, simți un miros de cauciuc ars, dar fu surprins că constate o senzație de căldură prietenească. Se simțea relaxat, și totuși capabil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
are gust de gheață elastică. înghiți rapid și, adînc în nări, simți un miros de cauciuc ars, dar fu surprins că constate o senzație de căldură prietenească. Se simțea relaxat, și totuși capabil de acțiuni în forță. Mai mîncă o felie și mirosul se înrăutăți. Puse cuțitul și furculița jos și zise: — Nu mai pot mînca. Ozeanfant își tamponă buzele cu șervetul. — N-are importanță. O singură înghițitură îți dă toată hrana de care ai nevoie. Pe măsură ce vei învăța să apreciezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
unul rău. A fost socotit inacceptabil de către infinitul vid luminos, limpezimea fără de margini de care doar egoismul se teme. L-a zvîrlit într-un vagon de clasa a doua, și astfel ai fost creat tu. Lanark întinse brînză pe o felie de pîine de secară și zise: Asta n-o înțeleg. Capul Rimei se agită printre valurile de păr blond risipite pe pernă. Fără să-și deschidă ochii, murmură: — Continuă povestea. CARTEA A DOUA CAPITOLUL 21. Copacul Dormitorul din față era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
covorul din fața șemineului. îi luase două-trei săptămîni să dispară, dar el îl regăsea cînd intra pe neașteptate în încăpere, deși era conștient că acum era mai mult ca sigur ceva fantomatic și subiectiv. Printr-o despicătură a draperiei văzu o felie de cer incolor, cu nori negri zdrențuiți care pluteau ca un fum spectral. Sirena de opt fără zece de la fabrică jeli deasupra acoperișurilor orașului, iar el se ghemui și mai strîns în cuibul călduros pe care trupul său îl săpase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
privire intensă. Ea stătea cu ochii plecați, sub o frunte cafeneie acoperită de puf; gura avea o expresie detașată, dar bărbia era puternică și părul castaniu era strîns la spate într-un conci; vîrful unei urechi se prizărea ca o felie delicată de scoică. Capul i se întoarse și-l privi întrebător. Pe fruntea lui se prelingeau fire de sudoare. — îmi dai... voie să te țin de mînă? — Desigur, Duncan. — Ciudat. Atunci cînd cer ceva, sînt de regulă sigur că vei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
venind din măruntaiele clădirii îi sugeră o idee. Imediat după prînz, se duse în aleea din spatele bisericii, unde erau lăzile de gunoi și găsi resturi de la prînzul elevilor puse în vîrf. începu să vină c-o farfurie și să culeagă felii de pîine și friptură de oaie, grămezi de macaroane și găluști. într-o zi cineva îl strigă: „Duncan Thaw!“ iar el privi în ochii acuzatori ai doamnei Coulter. — Nu fur nimic, zise el apărîndu-se. Nimeni nu le vrea. — Ar trebui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901

Trebuia pus foc, căci bârnele groase aveau cerbicia zidurilor de castel. Strigoii se-adunară la un loc și suflară deodată flacără verde ca veninul din boturile fără buze, cu limbi negre atîrnîndu-le ca la ogari. Para focului se turti de felia de lemn fără vârstă, și doar câteva așchii se-aprinseră, consumîndu-se aproape-n aceeași clipă. Mai suflară o dată, dar nici acum stejarul smolit nu se-aprinse. Atunci scheletele știură că singure nu vor izbândi. Se adunară, ca ghizdul unei fântâne

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
doar de tataie, furase un fluture? Sau, sorindu-se goală pe malul Sabarului, pe când o purta în pântec pe mama, fusese atinsă de umbra unor aripi delicate? Am zăcut în pat până s-a făcut noapte intensă, tăiată doar în felii de dungile electrice de pe tavan și pereți, de la scânteile tramvaielor de pe Ștefan cel Mare. Eram excitat și trist. Dacă-nchideam ochii, vedeam sub pleoape zecile de statui pe care le privisem în ochi, încercînd să-nțeleg cum ar putea fi

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
M-am ridicat din patul boțit, am străbătut camerele zugrăvite în culori stinse, oliv și bej, și am intrat în bucătărie, unde mama deja își începuse roboteala, printre scaunele slinoase. Am mâncat, tăcut, niște cafea cu lapte în care muiam felii de pâine. Din miez făceam bile cafenii, mozaicate de dungi, pe care le azvârleam în cănile murdare din chiuvetă. Am ieșit puțin pe balcon. Moara Dâmbovița, odată sclipitoare în veșmântul ei roșu de cărămidă, era acum alburie de făina și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
cu seamă a oaie - mirosul țăranilor, impregnat în pielea și-n hainele lor, în coșurile de papură purtate veșnic în mâini. Bătrânul scoase dintr-al lui niște brânză, niște roșii și-o bucată de cârnat afumat, din care dădu câteva felii unui vecin de la masă și căpătă un colț de pâine. Fetele erau flămânde, și mâncară cu toții aproape fără să scoată o vorbă. Omul din Bolintin se pierduse undeva în mulțime. "Ce face mămica?", întrebase într-un târziu Vasilica, privind distrată

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
care îi dădea și o importanță fără egal pe lume. Aproape că îl tîrî pe Costel prin două-trei străduțe încîlcite, traversară o piațetă cu statuie agorafobă și se găsiră deodată la picioarele marelui monument, în fața ușii verzi-închis a liftului. O felie de geam mat, înnegrit de trecerea anilor, era prinsă în blatul masiv de metal. Pe dreapta ușii, o placă de alamă slinoasă păstra, înțepenit de un fel de lichen verde, un străvechi și mâncat buton de ebonită. Deasupra butonului se

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
nou și fantastic: nu se aflau pe el nici ușa crematoriului, nici vreun calorifer, ci era complet gol, alb și pur, ca o cutie văruită, inundată de lumină de la niște ferestre aflate foarte sus. De acolo, lumina cădea oblic, în felii groase, vibrând ca un cristal. Am mai urcat o scară mult mai scurtă decât cele obișnuite. Aș fi dat orice să mă-ntorc din drum, frica îmi devenise aproape insuportabilă, dar Jean și Luci, cu contururile erodate de lumină, cu

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
o soră în alb, care tot deschidea uși cu geamuri mate, alburii, în fața noastră, și le-nchidea după ce treceam. De-a lungul pereților, între ușile numerotate, cu scuipători nichelate lângă ele, se aflau vitrine cu scârboase și fascinante preparate anatomice: felii de inimă, bucăți de colon, feruși în diverse stadii de dezvoltare, la care mă zgâiam în trecere fără să-ndrăznesc să cer vreo explicație. M-a cutremurat doar borcanul gros de jumătate de metru în care pluteau doi prunci siamezi

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
hârtie. Intrase pe înserate, după o zi de ascultare (probabil ascultarea pe care-o fac călugării în schiturile lor, traduceam eu) în holul blocului unde locuia. Becul din hol, ca toate becurile tuturor scărilor de bloc, fusese furat, așa încît felii groase de beznă catifelată se depuseseră în partea dinspre lift. De-acolo săriseră în spatele lui niște inși, care-l narcotizaseră și-l transportaseră, probabil, cu o mașină, în altă zonă a orașului. Se trezise în centrul unei săli enorme, sub

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
corpurile lui succesive: la câteva luni, la un an, la trei ani, la cinci ani și trei luni, la cinci ani, trei luni și o oră, la cinci ani, trei luni, o oră și patru secunde..., cum se taie-n felii uimitor de subțiri, la microtomul mecanic, preparatele microscopice fixate în lactofenolul Amann, colorate apoi cu verde de iod și fuxină (căci ele sânt străvezii-scînteietoare de fapt, și s-ar pierde cu totul în străvezia noastră iluzie), dar vom pierde cu

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
Pe-un perete, o carpetă roasă, albastră, înfățișînd un mare ibric fumegând. O laviță de scânduri într-un colț, poate, în rest odaia e cu totul goală. Și-n mijloc stă mama, cu părul aprins de lumina ce intră-n felii orbitoare prin crăpăturile zidurilor, și mama ține după umăr un mare câine-lup ce pare că râde, cu limba scoasă printre colții strălucitori... Mă privesc amândoi, hieratic, neiertător, din celula săpată în miezul miezului mințn mele. Tot aici aș îmbina și

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
nimic, nu puteam să mănânc nimic și aș fi trăit bucuros doar cu aer dacă mama, disperată, nu ar fi-ncercat într-o zi un fel nou, "cartofiori preparați altfel decât știi tu". Era de fapt un banal amestec de felii de cartofi fierți și rântaș de care se punea de obicei în tocănițe sau în fasolea bătută, dar s-a-ntîmplat ca mâncarea asta nouă să-mi placă așa de mult, că-i ceream mamei tot timpul "Fă-mi preparați!", crezând că

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
repede seama că nici măcar n-aveau cum să-l scoată întreg pe ușă și să-l transporte la sediul lor. De aceea, spre disperarea mamei, care a trebuit să fie sechestrată-n camera mea, au hotărât să-l taie-n felii subțiri, de grosimea covoarelor obișnuite. Au dat un telefon de la vecini și destul de repede s-a prezentat un ins în salopetă, cu un ferăstrău electric în mâini. Cu multă trudă, chinuindu-se să taie straturi de grosime uniformă, muncitorul a

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
grosimea covoarelor obișnuite. Au dat un telefon de la vecini și destul de repede s-a prezentat un ins în salopetă, cu un ferăstrău electric în mâini. Cu multă trudă, chinuindu-se să taie straturi de grosime uniformă, muncitorul a desprins prima felie, pe care securiștii au contemplat-o uimiți. Din secționarea întîmplătoare a organelor ființei vii din covor rezultase un tablou fantastic: temple și palate pe malul mării. Zori scânteietori, apa verde aprinsă de lumină. Corăbii dizolvate-n lumină, depărtîndu-se-n larg. În

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
palate pe malul mării. Zori scânteietori, apa verde aprinsă de lumină. Corăbii dizolvate-n lumină, depărtîndu-se-n larg. În depărtare, pe țărmul stâncos al golfului, ciucure de orășele nespus de pitorești, fiecare cu turnurile bisericilor ieșind deasupra celorlalte acoperișuri. A doua felie înfățișa o dezmățată orgie: într-o odaie mare, țărănească, zeci de corpuri goale de muieri și flăcăi se-mpleteau într-o dantelă obscenă. A treia era atât de stranie! Un băiețel într-o sală de baie întunecată. Stă în cadă

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
băiețel într-o sală de baie întunecată. Stă în cadă, într-o apă violetă, luminat doar, stins, clar-obscur, de flăcăruia de gaz a cazanului. Copilul, pe ale cărui tâmple curg șiroaie de sudoare, își privește mirat o mânuță. A patra felie era ca un tablou olandez: zeci de patinatori în straie colorate lunecând pe gheața verde a unor iazuri. Sălcii încărcate de zăpadă pe maluri. Foarte departe, aripa neagră a unei mori de vânt. Unul după altul căzură pe podea, scoase

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
mai asudate ca oricând, le făceau sul, în grabă - pe ultimele nici nu le-au mai privit măcar - și le cărau pe scări până la furgoneta de la parter. Din odaia de dincolo se auzeau doar gemetele de nepotolit ale mamei. Ultima felie se deosebea însă de toate celelalte. Pe suprafața ei nu erau decât "purici", ca pe ecranul de televizor marțea, când era zi de pauză, sau diminețile, când nu se emitea. Bărbații și-au ieșit o clipă din rutina lor plictisită

Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]