2,707 matches
-
elaborat împreună cu August Meitzen. Devenind, astfel, "Privatdozent", Weber s-a alăturat corpului didactic al Universitatății din Berlin, ținând cursuri și oferind consultanță pentru guvern. Tot în 1893, s-a căsătorit ruda sa îndepărtată Marianne Schnitger, care avea să devină activistă feministă și autoare, care a jucat un rol esențial în colectarea și publicarea articolelor și cărților lui Weber după moartea lui, în timp ce biografia lui scrisă de ea este o sursă importantă pentru înțelegerea vieții lui Weber. Ei nu au avut copii
Max Weber () [Corola-website/Science/303240_a_304569]
-
schimb, joacă un rol inseparabil de acțiunea romanescă (bătălia de la Waterloo, intrarea trupelor franceze în Milano în 1796). "Roșu și Negru" și "Mânăstirea din Parma" conțin și o critică aprinsă a poziției de inferioritate a femeii în epocă (cf. interpretării feministe a romanelor lui Stendhal de către Simone de Beauvoir în "Sexul al doilea"). Descrierea moravurilor în opera lui Stendhal nu se vrea niciodată imparțială ci critică: ea nu este motivată de o voință sociologică ci de dorința de a înlătura aparențele
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
1970 —primul program de acțiune afirmativă. El a susținut și după ce a fost adoptat în 1972 de ambele camere ale Congresului și a trecut la etapa de ratificare de către state. Nixon susținuse amendamentul în campania sa din 1968, deși mișcările feministe l-au criticat pentru că a făcut prea puține pentru a-l promova pe el sau pe cauza lui după ce a fost ales. Cu toate acestea, el a numit mai multe femei în funcții de administrare decât numise Lyndon Johnson. După
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
decenii - pornind din SUA - o cercetare "științifică" categoric neobiectivă, conform căreia știința nu are doar rol descriptiv și explicativ, ci și un rol de modificare a raporturilor politice. Aici sunt incluse domenii de cercetare care s-au dovedit a fi feministe. Conceptul clasic al științei, subordonat obiectivității și neutralității, este discreditat ca fiind androcentric: se arată în ce măsură fiecare știință este impregnată de oameni și obiectivele, respectiv valorile lor. Vezi articolul principal: Etica științei Știința este criticată pe motiv că se retrage
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
Alexandra Mihailovna Kollontai (), născută Domontovici (; n. 31 martie 1872 — d. 9 martie 1952), a fost o activistă comunistă rusă și o reprezentantă de seamă a mișcării feministe. A fost prima femeie membru al unui guvern în Europa (comisar al poporului pentru asistență publică, echivalent cu ministru al sănătății). În 1923 a deținut postul de ambasador în Norvegia, urmat de cel din Mexic (1926-1927) și de cel din
Alexandra Kollontai () [Corola-website/Science/304504_a_305833]
-
n. 8 noiembrie 1847, Clontarf, un cartier lângă Dublin — d. 20 aprilie 1912, Londra) a fost un scriitor irlandez, cunoscut în primul rând prin romanul "Dracula". Tatăl său a fost Abraham Stoker (1799-1876) născut în Dublin, iar mama a fost feminista irlandeză Charlotte Mathilda Blake Thornely (1818-1901). La 7 ani a fost înscris la școala particulară a preotului William Woods. a studiat la Trinity College pe care l-a absolvit cu o diplomă în matematică. În același timp, muncea ca funcționar
Bram Stoker () [Corola-website/Science/304524_a_305853]
-
, numele la naștere Viorica Maria Ecaterina Ana Văsescu (n. 24 februarie 1886, București - d. 18 februarie 1979, București) a fost o activistă pe tărâm social, feministă, filantrop, descendentă a familiei de boieri patrioți liberali Văsescu, a îndeplinit funcția de președintă a filialei locale a Societății Naționale de Cruce Roșie din orașul Roman în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost omagiată, post mortem, de către Statul
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
Coțușca. O dată cu numirea tatălui său Gheorghe Văsescu ca atașat militar la Legația României de la Paris, cu gradul de căpitan, Viorica va trăi în Franța definitivându-și studiile la Institutul ”Les Ruches”. Aceasta era o școală particulară care dădea o educație feministă, elevată, tinerelor care aspirau la o carieră de lider. Printre elevele Institutului s-a numarat și Eleanor Roosevelt, viitoarea activistă feministă și primă doamnă a Americii. O nouă etapă din viața Vioricăi Văsescu este povestea de dragostea trăită cu tânărul
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
trăi în Franța definitivându-și studiile la Institutul ”Les Ruches”. Aceasta era o școală particulară care dădea o educație feministă, elevată, tinerelor care aspirau la o carieră de lider. Printre elevele Institutului s-a numarat și Eleanor Roosevelt, viitoarea activistă feministă și primă doamnă a Americii. O nouă etapă din viața Vioricăi Văsescu este povestea de dragostea trăită cu tânărul, mai mare cu cinci ani decât ea, Ion C. Agarici, proaspăt inginer agronom, licențiat al Universității berlineze de la Charlottenburg. Primii fiori
Viorica Agarici () [Corola-website/Science/304144_a_305473]
-
(n. 10 martie 1955, Hunedoara) este o teoreticiană și militantă feministă din România. Este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
1955, Hunedoara) este o teoreticiană și militantă feministă din România. Este profesoară universitară la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen. Ea s-a implicat, prin diverse contribuții instituționale, civice și mediatice pentru dezvoltarea filosofiei, științelor politice și a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) conducătoare de doctorat în Științe Politice și predă cursurile Ideologii politice actuale, Etica în relații internaționale, Teorii politice feministe. Interesele sale de cercetare vizează teorii politice, cu accent asupra teoriilor politice feministe, Etică politică, ideologii politice actuale și politici de gen. Ea s-a implicat, prin diverse contribuții instituționale, civice și mediatice pentru dezvoltarea filosofiei, științelor politice și a democratizării în România. A fost decană a Facultății de Științe Politice din SNSPA
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
pentru dezvoltarea filosofiei, științelor politice și a democratizării în România. A fost decană a Facultății de Științe Politice din SNSPA între 1997-2001, a inițiat primul program doctoral de Științe Politice din România în 2000. A inițiat primele cursuri de teorii feministe: în 1994, cursul de filosofie feministă la Universitatea București, Facultatea de Filosofie și a primului masterat de Studii de gen din România în 1998. În 2001 a inițiat și a coordonat prima colecție de Studii de gen din țară, la
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
a democratizării în România. A fost decană a Facultății de Științe Politice din SNSPA între 1997-2001, a inițiat primul program doctoral de Științe Politice din România în 2000. A inițiat primele cursuri de teorii feministe: în 1994, cursul de filosofie feministă la Universitatea București, Facultatea de Filosofie și a primului masterat de Studii de gen din România în 1998. În 2001 a inițiat și a coordonat prima colecție de Studii de gen din țară, la Editura Polirom. De asemenea, a contribuit
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
1997. A fost membră a comisiei de specialitate din CNATDCU între 1999-2003 și vicepreședintă a Comisiei de Științe sociale, președintă a Comisiei de Științe Politice, Juridice, Economice și Administrative, CNATDCU, 2011-2012. A contribuit la inițierea organizațiilor nonguvernamentale: Societatea de Studii Feministe AnA și Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen, FILIA. A colaborat alături de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar și cu politicieni, parlamentari, comisii parlamentare și a oferit consiliere pentru politici de egalitate de șanse și politici de educație
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Discriminării, dar și cu politicieni, parlamentari, comisii parlamentare și a oferit consiliere pentru politici de egalitate de șanse și politici de educație pentru partidele politice. este autoarea a unui număr de cărți academice, printre care, în filosofie " Gândul Umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană" (1995), "Convenio". "Despre natura, femei și morală" "("1996, reed 2002, trad. in Macedonia), în teorii politice: "Societatea retro" (1999), politici de gen: "Guidelines for Promoting Gender Equity in Higher Education in Central and Eastern Europe" (2003), "Drumul
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Convenio". "Despre natura, femei și morală" "("1996, reed 2002, trad. in Macedonia), în teorii politice: "Societatea retro" (1999), politici de gen: "Guidelines for Promoting Gender Equity in Higher Education in Central and Eastern Europe" (2003), "Drumul către autonomie. Teorii politice feministe" (2004), coautoare a volumului destinate domeniului științe politice: "România. Starea de fapt" (1997), cu Vladimir Pasti și Cornel Codiță, co-editoare a unor volume printre care științe politice: "Patriarhat și emancipare în gândirea politică românească" (împreună cu Maria Bucur, 2002), "Ideologii politice
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
la Liceul ”Alexandru Ioan Cuza” din București între 1985-1993. Din 1994 a devenit lector la Facultatea de Științe Politice din cadrul S.N.S.P.A, București în domeniul Filosofie politică și profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, predând Filosofie feministă. Din 1996, când a devenit conferențiară, a predat Etică politică și Teorii politice feministe Facultatea de Științe Politice din SNSPA, București. În 1997 a devenit decană a Facultății de Științe Politice, mandat exercitat până în 2001. Mihaela Miroiu a câștigat granturi
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
la Facultatea de Științe Politice din cadrul S.N.S.P.A, București în domeniul Filosofie politică și profesor asociat la Facultatea de Filosofie a Universității din București, predând Filosofie feministă. Din 1996, când a devenit conferențiară, a predat Etică politică și Teorii politice feministe Facultatea de Științe Politice din SNSPA, București. În 1997 a devenit decană a Facultății de Științe Politice, mandat exercitat până în 2001. Mihaela Miroiu a câștigat granturi personale de cercetare la universități internaționale: la Cornell University, SUA în 1994; la Central
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
membră a European Consortium of Political Science (ECPR), International Association of Political Sciences (IAPS), Association for Women in Slavic Studies Eurasian and East-European Studies (AWSS), International Association of Women Philosophers (IAWP), International Association for Philosophy Teachers (IAPhT), Societatea de Analize Feministe AnA, Societatea Română de Științe Politice, Centrul de Studii de Gen FILIA. A primit numeroase premii printre care Women Inspiring Europe, European Institute for Gender Equality (2010), Bruxelles; Outstanding Achievements Award, Association for Women in Slavic Studies Eurasian and East-European
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
New Europe College Yearbook, Perspective Politice" sau articole în reviste internaționale precum "European Journal of Women's Studies - Sage Publications, Aspasia, Review Regio, Prospects, Feminismos Zeitschrift fur feministische Politik-Wissenschaft, International Yearbook of Central, Eastern and Southeastern European Women’s Cronique Feministe, Gender History, Journal of Women in Culture and Society, Women's History Review, Routledge, Perspectives on Politics, Women's Studies International Forum," și studii în volume apărute la edituri internaționale Westview Press"," Lexington Books"," Hokkaido University Press. De asemenea, ea
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
Gândul, Avantaje." S-a implicat în analiza critică a politicii românești și emisiuni culturale și de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
politicii românești și emisiuni culturale și de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a femininului și femeiescului (inclusiv prin experiența epistemic privilegiată a
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
de dezbatere politică la televiziune: TVR, ProTV, Realitatea TV, Antena 1 și la televiziuni locale (Hunedoara, Iași, Craiova). Este autoarea primei lucrări românești de filosofie feministă și de critică a postmodernismului filosofic din perspectiva feministă în 1995 - "Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană""." În această lucrare, Mihaela Miroiu analizează „alianța și mezalianța” între feminism și filosofie, inclusiv în filosofia românească, argumentând în favoarea reevaluării filosofice a femininului și femeiescului (inclusiv prin experiența epistemic privilegiată a nașterii, perspectivă pe care ea o
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
dezvoltă, pentru cazul culturii române, este cel al Anei lui Manole, din legenda "Mănăstirea Argeșului" și a interpretărilor acestuia astfel încât să denatureze sacrificarea involuntară a Anei, considerând zidirea ei un sacrificiu voluntar pentru scopurile creatorului. A scris cartea de etică feministă "Convenio, despre natură, femei și morală" în 1996 (reed. 2002 și tradusă în Macedonia, la ed. Pro Litera, în 2002) și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]