63,117 matches
-
unei atmosfere: în raport cu ironia și parodia, dar și cu excesul care duce la kitschul turistic și la înscenările de tip Disneyland. Cred că ar merita investigat, pornind de la această carte (și în ciuda riscurilor de a reduce la elemente minimale un fenomen care se manifestă mai ales la nivel global), rolul limbajului, măsura în care cuvintele (ca și obiectele, spațiile etc.) pot concentra conotațiile evocatoare de lumi posibile, devenind embleme pentru o atmosferă.
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
Constantinescu realiza o excelentă sinteză asupra principalelor probleme și teorii ale rudeniei, așa cum fuseseră formulate în literatura de specialitate antropologică din Occident (inaccesibilă nu numai publicului larg, ci și specialiștilor), cu trimiteri constante la sistemul românesc de înrudire. Astăzi receptarea fenomenului s-a schimbat, deși cea mai mare parte a cărților citate de autor sunt, în continuare, netraduse în română. în ultima secțiune a cărții, intitulată Reflexe ale relațiilor de rudenie în folclorul românesc, Nicolae Constantinescu analizează, pornind de la textul literar
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
între aceste două momente, studiul lui van Gennep marchează perioada de tranziție: antropologul prezintă critic toate teoriile despre totemism, de la 1791 până la 1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime părți teoretice, care urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer la cea psihanalitică a lui Freud, îi urmează alte două părți în care autorul descrie fenomenul, în toată complexitatea lui. Acuzată mai târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
1920, an când apare lucrarea sa, exhaustivă și savantă prin excelență. Unei prime părți teoretice, care urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer la cea psihanalitică a lui Freud, îi urmează alte două părți în care autorul descrie fenomenul, în toată complexitatea lui. Acuzată mai târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată drept părtinitoare, lucrarea uimește totuși prin bogăția informației și marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
urmărește analiza fenomenului de la teoria concepțională a lui Frazer la cea psihanalitică a lui Freud, îi urmează alte două părți în care autorul descrie fenomenul, în toată complexitatea lui. Acuzată mai târziu de către Lévi Strauss de o parțială înțelegere a fenomenului și taxată drept părtinitoare, lucrarea uimește totuși prin bogăția informației și marchează o semnificativă deplasare de accent: autorul tinde să subordoneze totemismul nu complexului religios, ci socialului. Arnold van Gennep - Totemismul, Starea actuală a problemei totemice; studiu introductiv de Lucia
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
nimic și aștept să vină pauza. Când vine, profit de ea. 10 iunie. Amanții însângerați de Chikamatsu Monzaemon la Teatrul Național din București. Regia Alexandru Tocilescu. Nu prea știu eu precis de ce se tem oamenii de cultură de globalizare, dacă fenomenul permite apropierea și cunoașterea, solidaritatea în simțire cu un fel de a fi atât de străin. Transformarea unei piese scrise pentru a fi jucată de păpuși într-una pentru oameni schimbă absența psihologiei într-o psihologie misterioasă. Dincolo de ceea ce spun
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
de analogii face parte și ipoteza lui Eugen Negrici care vedea în comunismul anilor '50 debutul agresiv al unei noi religii. Ambele par să păcătuiască prin exces livresc - introducerea comunismului într-o ordine "evoluționistă", organică a istoriei, în care un fenomen poate evolua sau involua pe o scară precisă, poate avea valoare metaforică, mai puțin valoare teoretică. Regresia este evidentă și situația de atunci poate fi comparată cu multe alte fenomene, pe lîngă feudalism (să ne gîndim la un stup de
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
într-o ordine "evoluționistă", organică a istoriei, în care un fenomen poate evolua sau involua pe o scară precisă, poate avea valoare metaforică, mai puțin valoare teoretică. Regresia este evidentă și situația de atunci poate fi comparată cu multe alte fenomene, pe lîngă feudalism (să ne gîndim la un stup de albine: trîntorii erau securiștii, matca era cine era, "cercetașele" erau navetiștii, albinele harnice, dar pasive constituiau un anume popor etc.). Nu ironizez comparația foarte bine susținută și plină de nuanțe
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
epilog, deloc aleatoriu și nicidecum superfluu, care se va petrece în insula Sfînta Margareta, prizonierul ce poartă o mască - prin urmare, este dublu invizibil - lansează, din spatele zidurilor, un mesaj. Scrijelit pe o tipsie de argint, care brăzdează cerul mohorît. Comparația fenomenului cu o cometă e atît de evidentă încît poate chiar rămîne nenumită. Tragediei din familia regală i se pune astfel capăt pentru totdeauna. Sau poate că nu. Fiindcă părăsește contingentul și se proiectează, cosmic, într-un mit. Mitul cometei. Sortit
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
își au, dimpotrivă, rostul lor de netăgăduit, mai ales că pînă acum o jumătate de veac erau încă realități cotidiene. Mitologia populară era încă, pînă de curînd, o realitate îndărătnică incontestabilă. Încît cărțile lui Tudor Pamfile nu explicitau deloc un fenomen mult revolut, ci descriau încă o realitate vie și palpabilă. Chiar dacă toate acestea se datorau retardatării fenomenului românesc de ale cărei consecințe și azi încă suferă acut. Dar, iată, prea succint, cum procedează Pamfile în cărțile lui. Primul volum, apărut
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
încă realități cotidiene. Mitologia populară era încă, pînă de curînd, o realitate îndărătnică incontestabilă. Încît cărțile lui Tudor Pamfile nu explicitau deloc un fenomen mult revolut, ci descriau încă o realitate vie și palpabilă. Chiar dacă toate acestea se datorau retardatării fenomenului românesc de ale cărei consecințe și azi încă suferă acut. Dar, iată, prea succint, cum procedează Pamfile în cărțile lui. Primul volum, apărut, cum spuneam, în 1916, se intitula Dușmanii și prietenii omului. În prefață ținea să precizeze: "Obișnuit, unor
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
de astăzi este cel informatic, despre care am scris de mai multe ori și care se caracterizează prin răspîndire mare, evoluție rapidă, elemente familiare, terminologie de specialitate, puternică influență - doar parțial adaptată - a unei limbi străine (engleza, în acest caz). Fenomenul contemporan are însă și un aspect imprevizibil și destul de spectaculos: într-o bună măsură, jargonul se reapropie de argou. Nu în totalitate, evident; partea sa cea mai îndrăzneață regăsește totuși condițiile esențiale de existență a argoului ca limbaj secret și
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
despre doping. Un an mai tîrziu, am scris culegerea de eseuri Catedrala din München - cu aceeași tematică, despre Olimpiadă. Astăzi, însă, e mai greu să percepi relația dintre sport și politică, deoarece nu mai sunt unite; a apărut un nou fenomen, care e mai puternic decît politica: piața, comercialismul. Ar trebui să se scrie un roman despre sport și capitalism. Nu eu o s-o fac, bineînțeles. Dar banii sunt cei care conduc sportul acum. În Vizita medicului de curte și Cărțile
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
scriitor deja foarte apreciat, cu un stil bine consolidat, încearcă o descriere completă a prozei optzeciste. Dacă în perioada interbelică alunecarea era inversă, de la critică la literatură (Garabet Ibrăileanu, G. Călinescu, E. Lovinescu), acum avem de-a face cu un fenomen tipic postmodernității, cred. Călinescu spunea că nu poți fi critic fără să încerci (să ratezi) în literatură - axioma pare să se fi dat peste cap de douăzeci de ani încoace: nu poți fi scriitor bun dacă nu scrii (ratezi, dacă
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
fi critic fără să încerci (să ratezi) în literatură - axioma pare să se fi dat peste cap de douăzeci de ani încoace: nu poți fi scriitor bun dacă nu scrii (ratezi, dacă e cazul) critică. Nu voi discuta aici acest fenomen destul de interesant, ci unul mult mai restrîns pe care Trafic de frontieră îl reprezintă din plin: acela de a amesteca teoria literară și critica, două "meserii" distincte. Subînțelege demersul "teoretic" o valorizare de tip critic? O întrebare care bîntuie esteticile
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
optzeciste: premizele postmoderne. Sînt deja evidente după eforturile autorilor înșiși (care au făcut ceva timp postmodernism, fără să aibă clar conceptul - nici în '86, cu numărul celebru al Caietelor critice apele nu erau prea limpezi) și după eforturile observatorilor acestui fenomen literar. Oțoiu vine prea tîrziu cu o demonstrație completă a postmodernismului în care ne situăm de ceva timp (este vorba despre postmodernismul literar, bineînțeles). Nu interesează foarte mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea underground, corporalism etc. Or, un observator atent al fenomenului, nu mai poate suporta cu ușurință citarea împreună a unor autori foarte diferiți (Cărtărescu, Groșan, Horasangian, Crăciun, spre exemplu). Acea nouă sensibilitate care i-a reunit cîndva mi se pare irelevantă acum. Criticul zilelor noastre trebuie să facă pasul înainte
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
inițiat nu poate fi speriat de bibliografia foarte bine alcătuită (criticii noștri și-au dat de prea multe ori cu părerea asupra postmodernismului fără să consulte cărțile de bază, asta-i altă problemă - bibliografia lui Oțoiu este, într-adevăr, un fenomen în critica noastră postmodernă). Oțoiu face, de fapt, o introducere, destul de cuminte, în postmodernism; alcătuiește un manual. Însă atitudinea sa critică este departe de a fi postmodernă - aceste atitudini sînt foarte rare la noi. Nu cunosc decît una autentică: aceea
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
Cronicar Mozaic Lunarul craiovean MOZAICUL consacră o parte din numărul de pe mai unei probleme actuale și preocupante: subcultura. D-nii Horia Dulvac, Gabriel Coșoveanu, Bucur Demetrian, Sergiu Ioanicescu și Ion Militaru radiografiază fenomenul. E o idee bună. În locul unor teme anoste sau create artificial, care fac obiect de discuție în presă, la televiziune, la radio sau pe la diverse simpozioane, iată una care, cu adevărat, merită atenție. Motto-ul din Baudelaire pus în fruntea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
-ul e pe punctul de a intra în mari conflicte interne și că între președintele Iliescu și premierul Năstase se adîncește o falie e mai mult decît dl Iorgovan e în stare să ducă. El e un caz, nu un fenomen al PDSR, partid care a dovedit în repetate rînduri că știe să nu se împiedice în cazurile de care n-are nevoie. PDSR l-a lăsat în ofsaid pe Adrian Păunescu de cîteva ori, l-a lăsat de asemenea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
cititorul, doar cu vreo două săptămîni în urmă, poetul Șerban Foarță, cel care a deschis la Muzeul de Artă din Timișoara o expoziție de pictură sau, după cum el însuși a botezat-o, de Cromografii. Chiar dacă pentru cvasitotalitatea celor atenți la fenomenul cultural românesc acest eveniment a constituit o surpriză de proporții, lucrurile pot fi explicate infailibil după schema de mai sus: în definitiv nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist
Un pictor și atît by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16086_a_17411]
-
așa cum ține să afirme în diferite contexte - este una consecvent dinamică, niciodată statică. Iar politica devine foarte adesea pentru Balcerowicz un instrument de corectare și de reașezare a mentalităților în vederea schimbărilor economice. Elementar va fi de aceea din perspectiva sa fenomenul psihosocial (un cuvânt în genere ignorat la noi) - sau, într-o traducere mai puțin doctă: grija pentru calitatea vieții (în limbaj economic: "funcția bunăstării"). Compararea aproape involuntară a acestui tip de discurs cu cel obsedant "macroeconomic" din România arată limpede
Viena, sau sentința de muncă interdisciplinară by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16094_a_17419]
-
Ministerul Culturii, muzeele și Academia Română, este preluată cu un anumit patetism și cu nenumărate riscuri de către mici fundații sau chiar de către persoane private, semnalul trebuie recepționat și descifrat cu o maximă atenție. Interesul direct al acestor medii pentru un anumit fenomen cultural, paralel cu indolența instituțiilor finanțate de la buget special pentru astfel de scopuri, indică limpede o așteptare publică mai mult sau mai puțin precizată, dar oricum autentică pentru că ea nu este stimulată nici prin acțiuni mediatice și nici prin opinii
O somație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16103_a_17428]
-
omogen, chiar în ultimul său interviu, acordat de pe un pat de spital, lui Nicolae Prelipceanu: "Au fost conflicte destul de acute, îndeosebi între mine și Negoițescu, de așa manieră că, la un moment dat, Doinaș spunea că s-a produs un fenomen de contestație în Cercul literar, că, oarecum, dominația exclusivă a bunului meu prieten Negoițescu (încă o dată: acest lucru n-a afectat cîtuși de puțin relațiile noastre personale), această mică tiranie a lui Negoițescu a început să fie contestată". După cum îl
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
Rodica Zafiu De fapt, primul termen indică modelul străin al întreprinderii: școala românească nu-l folosea pînă de curînd (cel puțin nu în învățământul preuniversitar, unde se vehiculau compuneri, rezumate, analize � și mai ales, de cîteva decenii, comentarii). Evident, fenomenul e unul întru totul negativ, asemenea texte paradidactice încercînd uneori să se înnobileze cu titlul de modele sau sinteze, dar reprezentînd în realitate simple oferte de copiere. Faptul e agravat de mediul lor de circulație electronică: pe de o parte
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]