9,442 matches
-
context mondial. Perspectiva este firească, odată ce relațiile diplomatice și economice ale statului moldovean s-au extins În Europa și Asia. Pe aceste relații a fost lesne de presupus și o activitate de spionaj, care, În cazul de față, este doar ficțiune. Rețeaua de informații a Apărătorilor, misiunea lor la Istanbul sau prinderea căpitanului Oană aproape de Dunăre sunt episoade imaginare, fără nici o pretenție de veridicitate istorică. Veridicitatea este, Însă, În altă parte. Anume În caracterul european al politicii Moldovei și În relațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
idealul d-lui prezident al Camerei. De aceea este o datorie pentru oricine care cunoaște adevărul de-a zdrobi acea periculoasă și mincinoasă utopie ori de câte ori o va vedea că iese din nou la lumină; de-a opune adevărul minciunii, realitatea ficțiunii, istoria legendei. Terminând, fie-ne permis a adresa o umilită rugăciune d-lui prezident al Consiliului și d-lui prezident al Camerei. Ca români, oricare o fi partidul din care facem parte, suferim și ne simțim umiliți când vedem că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bine întrebuințați, ar fi în stare a înzeci și a însuti cunoștințele noastre și puterea noastră de producțiune. Nu suntem noi aceia cari să ne jucăm de-a reacțiunea, să ne bazăm în argumentarea noastră pe dogmele dreptului divin, pe ficțiuni istorice, pe umbra cugetată a unor stări de lucruri anterioare. Fii ai secolului al nouăsprezecelea, nu ne simțim îndreptățiți în cercetările noastre decât la două lucruri: a cita fapte exacte și a le da o formulă generală. E deci exact
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ce va face societatea viitoare, nici ce soi de întreprindere va încuraja - totul e cuprins în caosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de a vinde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu mai putea fi nici o îndoială. Contele Andrassy nu era elev al lui Metternich. Bătrânului cancelar chiar cele moarte-i păreau conservatoare, pentru că liniștea-i părea conservatoare. Contele Andrassy simți, cu instinctul unei politice realiste, că a ține în picioare ficțiunile de care era plină cestiunea orientală nu însemna decât a mănține încurcăturile ei și a cultiva în mod artificial germenii unor nouă complicații. Daca cele ce contele Andrassy au făcut pentru România nu erau tocmai conforme cu litera Tractatului de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va face societatea viitoare, nici ce soi de întreprinderi va încuraja - totul e cuprins în haosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai că pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de-a vinde
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cuvinte deșerte; arta de a ști, sau mai bine de a nu ști scrie și citi e echivalentă în România cu dreptul de a domni peste munca și înțelegerea altora. E bine, e folositor înainte de toate ca, sub pretextul și ficțiunea constituțională, partizile să-și bată joc de stat în detrimentul intereselor generale, să formuleze copilăreasca lor ușurință și instinctele lor de dezordine în administrație și finanțe în paragrafe de lege, obligatorii chiar pentru cel mai înțelept și mai bine cumpănit om
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
putem încă întreba daca acești contribuabili, în cunoștință de cauză, au putut consimți la sporirea atât de disproporționată a cheltuielelor și la micșorarea avuțiilor lor proprie. A da la această întrebare un răspuns afirmativ ar fi de a abuza de ficțiunile constituționale, a tăgădui că starea de astăzi trebuie să ne întristeze pentru prezent și să ne îngrijească pentru viitor, ar fi să arătăm o crudă nepăsare pentru soarta țării. A mai găsi că asemenea momente sânt oportune pentru a ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a cărui venituri se îmflă fără realitate, atunci nu mai rămâne nici umbră de îndoială că un regim constituțional aplicat în asemenea condiții e o iluzie și nimic decât o iluzie, o înșelăciune, o păzire a formelor curat esterioare, o ficțiune făcută după regula iudaică de-a păstra aparențele și a compromite cuprinsul, de-a păzi litera, de-a nimici spiritul Constituției. E drept că înșelătorii se înșeală și ei la rândul lor; se înșală miniștrii lipsiți de orice forță morală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deșert se formează între puterile pozitive și neliniștite din stat și între acea negațiune a adevărului, între acea reprezentațiune de teatru care se petrece în guvern. De vreme ce acele corpuri cari sânt la mijloc între mase și Coroană au devenit o ficțiune, e ca și când ele n-ar exista... tronul însuși e din ce în ce mai izolat. Între Coroană și popor nu mai e raportul dintre voința legitimă și aspirațiuni legitime, căci toate organele mediatoare sânt false. Parlamentul o creație a ministrului; voința alegătorului scoasă prin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generală de corupțiune preface armata de funcționari, în loc de servitori ai legii, în armată de complici iresponsabili ai unor șefi necontrolabili, se-nțelege de cătră propriile lor creaturi. E evident dar că tot ce e între țară și tron devine o ficțiune, o iluzie ministerială. Acea parte de voință din fiece individ destinată pentru controlul afacerilor statului și a interesului general e apucată de mâna funcționarului administrativ, de decretele de numire, de făgăduinți amăgitoare, de distincții nemeritate, de tot ce dispune puterea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deloc la interesele partidului nostru, ci numai la acelea ale țării; de aceea programul nostru e acceptabil pentru toți, oricare-l poate subscrie, după cum mărturisește "Presa" însăși, pentru că nu voim nimic altceva decât ca regimul constituțional, care azi e o ficțiune, să devină o realitate. Dar, din momentul în care "Presa" însăși recunoaște că programul nostru e acceptabil pentru toți și-l poate subscrie oricine fără să-i pese de cutare ori cutare partid, ea nu poate tăgădui că acest program
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toate cazurile efemere. Umanismul (recte umanitarismul) este un ideal filozofic respectabil pe care-l poate urmări o individualitate privată în domeniul abstracțiunii; însă omului de stat care conduce afacerile practice ale țării sale nu-i este dat să încerce esperimentațiunea ficțiunilor cosmopolite cu sacrificiul intereselor imediate și cu prețul vieții reale a poporului său. ..................................................... Iubim liberalismul pentru că-l practicăm cu sinceritate; dar nu vom sacrifica interesele naționale unui liberalism cosmopolit. Am dovedit îndestul că poporul român nu este esclusiv, nu este
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne jucăm cu vorbe. Ceea ce voim și ceea ce trebuie să fie clar și pentru confrații de la "Unirea" e nu de-a împiedica avântul generos, ci voim realitatea regimului parlamentar, care e un regim de control și de bună-credință, față cu ficțiunea păzirii unor forme curat exterioare, sub care se ascunde tirania de partid. [ 7 martie 1880] ["ÎNTRE PETRECERILE... "] Între petrecerile la cari dau adeseori loc ședințele Corpurilor noastre legiuitoare trebuie să notăm și așa-zisa invalidare a alegerii d-lui Holban
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după cum se lăuda "Romînul"! Dar oare această sumă de 110 milioane e reală? Reprezintă ea veniturile normale, regulate, cari pot servi de bază ca venituri fixe ce continuă și se dezvoltă din an în an mai mult? Răspundem categoric nu. Ficțiunea înlocuiește și aci realitatea, căci din cifra de mai sus cată să scoatem veniturile întîmplătoare și unele chiar problematice. De ce? Pentru că cheltuielile statului sânt fixe, neîntîmplătoare, neproblematice. Din acea sumă trebuiesc deci scăzute: a) Veniturile Dobrogei, ca neavând legătură cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
celor mai violente furtuni politice. Aceasta desigur nu va să zică că înțelegerea amicală stabilită între Austria și Germania nu este reală și serioasă, dar aceasta dovedește că toate combinațiile pe cari le lega de dânsa foile austro-ungare nu erau decât o ficțiune ce s-a stins la cea dintâi suflare a realității... [ 4 aprilie 1880] ["IDEEA GENEROASĂ ȘI MÎNTUITOARE... "] Ideea generoasă și mântuitoare care-a dat naștere Senatului a fost desigur aceea de-a prezerva legislațiunea de surprinderile ce i-o pot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de... corectitudinea la care sîntem reduși sub pretinsul regim constituțional de astăzi înregistrăm fără mirare ceea ce se petrece în maturul corp. După ce că legi de mare însemnătate se votează ca cu vaporul, după ce chiar împărțirea Senatului în secții a devenit curată ficțiune, căci se votează legi cari trec numai printr-un număr oarecare de secții, fără a fi trecut și prin altele, așa ca din întîmplare, se mai adaogă apoi și inconveniente ce nu le putem îndestul regreta. Ca să enumerăm numai din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se bucură atât de mult de pretinsele victorii ale guvernului în alegerile județene încît ne contagiază aproape și pe noi, de nu cu bucuria, cel puțin cu veselia ce-o produce asupra altuia un om care se bucură pentr-o ficțiune, pentru un lucru care nu-l atinge de loc. În treacăt pomenim că organul marelui om de stat ne imputase o purtare contrazicătoare, că adecă ne-am fi prefăcut a nu da importanță politică acestor alegeri și cu toate acestea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care oamenii erau atât de greu de guvernat și când măsura libertății fiecăruia era însăși măsura puterii lui, regele, care reprezenta statul, îi ținea pe nobili în anume raporturi de vasalitate, nobilii pe oamenii lor, și așa mai departe. Când ficțiunea proprietății statului asupra tuturor bunurilor nu era de ajuns, nobilii mai de căpetenie trebuiau să dea, dintre fiii lor, ostatici la curte. Dimitrie Cantemir și-a petrecut tinerețele ca ostatec în Constantinopole și Adrianopole. Ideea că individul e un sclav
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-ne de-a cere prin program: dreptul divin, feudalismul evului mediu, privilegiile ce le aveau boierii, lucruri înlăturate de către chiar conservatorii actuali, dovadă actele Adunării ad-hoc din Moldova, dovadă Constituția votată de-o adunare prezidată de d-nu Epureanu. În locul ficțiunii - realitatea, iată ce cerem. Cerere nespus de grea, o recunoaștem, care lovește feneantismul patrioților trăitori din buget; dar aci se mărginește totul, abstracție făcând de orice partid politic. Schimbîndu-se sistemul, orice guvern ne convine; roșu, albastru, negru, cum o fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rațiunea aceea. Omenirea, încă de la originea ei, a căutat să-și creeze un trecut imaginar, o lume în care ideea de individ organic superior, cuprinzând în ea sfera ideii de om, este mai naltă, mai nobilă decât aceasta. Ființele supranaturale, ficțiunile teologice, îngerii, iată creațiuni ale închipuirii omenești. Ce a determinat aceste creațiuni, pe ce substrat s-au întemeiat ele? Și oare nu erau acele creațiuni o intuiție a dezvoltării ulterioare, o clarvedere a viitorului? {EminescuOpXI 409} Aceasta este neapărat o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și gestiunea financiară din anul 1867 - părinții colosalei datorii publice. Abuzurile roșiilor au necesitat abuzuri; precum concesiile date cu nesocotință de ei, au necesitat contractarea de datorii. E așadar clar că, mulțumindu-ne cu formele curat esterioare ale constituționalismului, cu ficțiunea în locul realității, rolurile repărțite de Constituție între diverse puteri ale statului au fost uzurpate de un partid ce se numește liberal, dar care, din nefericire, nu are deosebire mare de-o societate de esploatație. După ce vom face și bilanțul stării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
silnică. În capitală chiar, unde s-ar presupune că de ochii opiniei publice, așa de mult cântate odinioară, domnii liberali-naționali ar avea cel puțin mai multă pudoare, în capitală chiar dreptul de contestație înaintea consiliului permanent a fost o curată ficțiune. Comitetul a respins fără nici o cercetare toate contestațiile contribuabililor cari nu fac meseria de patrioți sau cari nu au avut protecția vreunuia din aceia ce profesează această profitabilă meserie. Comitetul de Ilfov a respins într-o zi treizeci de contestații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
perverse”, „decadente”. Fixată în acești parametri, pretinsa „luptă” împotriva p. nu putea decât să genereze p. De fapt, astfel de campanii erau un mod de a substitui un canon tematic și discursiv care ieșise din prioritățile propagandei partidului cu noua ficțiune referitoare la „realitățile vieții noi”, fizionomia de clasă a oamenilor, sentimentele îngăduite a se exprima, imaginea asupra trecutului. Astfel, alt articol de răsunet în epocă, Împotriva manifestărilor proletcultiste în literatură, semnat de Mihai Gafița în „Viața românească” din 1951, având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
scurte, unele în genul unui roman de formare (încercarea de a se construi, vocația scriitoricească), mixate cu însemnări tipice jurnalului de idei și de lecturi și împănate cu informații subiective (nemulțumire, dezamăgire, incriminări) tipice pentru exilul românesc parizian. Jurnalul, asemenea ficțiunii scriitorului, este interesat de istorie (problema comunismului de ieri și de azi, a Securității etc.), în măsura în care aceasta se raportează la sine - este un jurnal din care ceilalți lipsesc cu desăvârșire -, iar scopul său nu este atât înțelegerea, comunicarea, oglindirea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]