6,812 matches
-
subtitlul „Ziar popular independent” devine „Politic, social, artistic, cultural”. Articolul-program, intitulat Cronica, vorbește despre caracterul eclectic al gazetei, lipsită „de orice program mai de înainte stabilit și totdeauna dat uitării”, hebdomadarul propunându-și să fie în primul rând „o oglindă fidelă” a vieții sociale și culturale din capitala Moldovei. Ceea ce și încearcă, în rubrici precum „Iași, cetate a culturii”, „Literatură-teatru-cinema-artă”, „Comedia”, „Cronica”, „7 zile, 7 nopți”, apelând uneori la condeiele unor scriitori precum George Mihail Zamfirescu, Ionel Teodoreanu, alături de cele ale
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
se justifică revenirea in corpore la cârciumă a sătenilor abia ieșiți de la o conferință-lecție de igienă asupra ravagiilor alcoolismului. Materialul, viu și divers, cules la sursă (tematic, unele însemnări reiau subiecte din articolele și pamfletele publicate de U.), este transcrierea fidelă a unor experiențe, dar pe măsură ce autorul își conturează o conștiință a scrisului, el se lasă furat de plăcerea de a rotunji prin comentariu faptele și întâmplările, de a le nuanța cu portrete trasate din doar câteva linii, iscusit realizate. „Însemnările
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
Viața literară și artistică”, „La Roumanie”, „La Politique”, „Printre hotare”, „Trăiască Franța!” atât cu notații de voiaj, cât și cu articole despre călători străini în România. La revista „Lamura” i-a apărut în 1926 povestea-feerie Salamandra măeastră, dar cea mai fidelă și variată contribuție o are la „Propilee literare”, pe care a slujit-o cu devotament ca secretar general de redacție în toți cei cinci ani de apariție (1926-1930). A publicat aici nuvele, povestiri, legende, impresii de călătorie, prelucrări și traduceri
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
Barrie, Peter Pan și Wendy, Chișinău, 1975. Repere bibliografice: „Balade”, „Cultura”, 1966, 19 martie; Ion Ciocanu, Spirit poetic autentic, „Cultura”, 1966, 7 mai; Raisa Suveică, Miracolul cotidianului, Chișinău, 1968; Mihai Ciompoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 148-152; Valeriu Senic, Un prieten fidel al copiilor: Spiridon Vangheli, LA, 1980, 20 august; Angela Vizitiu, Guguță - mit al copilăriei, „Nistru”, 1980, 9; Eliza Botezatu, Prietenii noștri - Guguță, Ciuboțel și Vangheli, LA, 1982, 10 iunie; Mihai Cimpoi, Două eseuri despre Spiridon Vangheli, „Nistru”, 1989, 4; Mihai
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
ale societății”, se decide să scrie scurte texte având ca scop principal educația în familie (Clevetirea, Creșterea copiilor, Sclavia femeii). Destul de firave, dar pline de miez și mai ales bine țintite sub raport pedagogic, micile compuneri și-au câștigat cititori fideli, care, aflând despre intenția jurnalistei de a pleca la Paris ca să-și urmeze soțul și în consecință de a întrerupe seria atât de așteptatelor articole, îi cer să le strângă între coperte, ba chiar îi oferă sprijin material prin deschiderea
VAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290421_a_291750]
-
fugă peste hotare sunt fie escroci, bandiți, fie naivi etc. Cu o astfel de teză, romanul își pierde interesul literar și devine o pledoarie fără măsură pentru țara natală, unde oamenii ar avea frigiderele pline, mașini, vile, soții frumoase și fidele, o stare socială respectabilă. SCRIERI: Cerul de dincolo, București, 1969; Mlaștina, București, 1971; O partidă de remi, Cluj-Napoca, 1974; Studenții, I-II, Cluj-Napoca, 1977-1981; Tăcutele neliniști, București, 1979; Pasul de cadril, București, 1980; Prins în capcană, București, 1989. Traduceri: Frank
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. cultul elevului mediu orientarea educației la un nivel mediu, adeseori absolut teoretic, în loc de a adapta și a personaliza procesul de instrucție la nivelul real al elevilor; 2. exaltarea memorării și a reproducerii fidele a cunoștiințelor memorate, (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educației, în detrimentul aprecierii imaginației și a intuiției; 3. valoarea de fetiș a programei, care este tratată cu mai multă deferenta decât tratează un
CREATIVITATEA ÎN SLUJBA FRUMOSULUI DIN DEŞEURI ŞI MATERIALE RECICLATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
accession-num>Lind Nc Univ Waterloo, Inst Risk Res, Waterloo N2l 2g1, Ontario, Canada.</accession-num><label>4620</label><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1992), consideră că indexul acordă o prea mare pondere alfabetizării, în ciuda faptului că măsura acestui concept nu este fidelă. El critică și faptul că IDU este prea sensibil la micile variații ale componentelor, ceea ce alterează diferențele de rang dintre țări ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Booysen</Author><Year>2002</Year><RecNum>10</RecNum><Prefix>vezi și </Prefix><record
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
folosiți pentru a măsura progresul treptat și succesul global al unui proiect. Indicatorii-cheie, fie calitativi, fie cantitativi, ar trebui să fie: SMART - specifici, măsurabili, realiști, relevanți și programați în timp; valizi - să măsoare ceea ce s-a stabilit că trebuie măsurat; fideli - să ducă la concluzii similare atunci când sunt utilizați de persoane diferite; senzitivi la aspecte de gen - să fie dezagregați pe sexe; senzitivi - să măsoare schimbările importante ale situației măsurate; cost-eficienți - informația obținută să merite costurile financiare și de timp ale
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
D’Aquino, un criteriu de a discrimina ceea ce este de făcut și ceea ce este de evitat. E. Durkheim și apoi S. Moscovici, iar la noi A. Neculau, au relevat rolul major al reprezentării În comportamentul uman, fiind o călăuză mai fidelă a relațiilor omului cu mediul său existențial. Ca element fundamental și comprehensiv al vieții mintale, reprezentarea evocă legătura existenței cu esența sa, precum și capacitatea de a anticipa consecințele comportamentului (una din cele mai specifice trăsături ale reprezentării) care a desprins
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
va aprecia desfășurarea agresivității într-un mod imprevizibil, putând reacționa oricând pentru a evita sau accepta eșecul actului victimizant; victima predispusă, cu reacții spre înclinații schimbătoare, rigide și complexe care contrazice și încearcă să revină la vechile atitudini; victima provocatoare, fidelă unor concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
reprezentate prin „a vedea”, „a privi”, „a înțelege”, „a ști”. Trebuie să vedem în acesta o înlănțuire logică a unor procese sau „etape de cunoaștere” ale obiectului în psihopatologie. Pentru M. Foucault observația este o privire pură, anterioară oricărei intervenții, fidelă obiectului imediat pe care-l reia fără însă a-l modifica cu ceva. Această „vedere a obiectului” este un act de „luare la cunoștință”, urmat de „privirea obiectului” care implică, de data aceasta o anumită „armătură logică” ce conduce către
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Arghezi fiind prezent și cu alte trei texte, Viscolul, Noapte de an, Gașca inspirată, sunt înserate două poezii de G. Bacovia (Arhaism și Doina), iar Tudor Vianu da poemul (de nuanță epigramatica, adresat sieși) intitulat Adevăr și poezie. Cei mai fideli colaboratori în materie de lirica sunt Radu Cârneci, Horia Arama, Alexandru Andrițoiu și Gheorghe Tomozei, care va debuta aici în 1953. Alături de aceștia - Ion Acsan, Leonida Neamțu, Horia Grămescu, Geo Bogza, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc, Geo Dumitrescu, Victor Tulbure, Emil
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
conferea dreptul de a îndeplini funcții executive la curtea faraonului; pe această poziție, scribul era socotit ca făcând parte din „corpul regenților regali” și putea fi oricând numit guvernator de oraș sau de nomă imperială. Cei mai competenți și mai fideli scribi purtători de baston puteau accede la un titlu și mai înalt: „căpetenie a secretului”. Faraonul avea astfel de căpetenii care erau „secretarii” săi și care alcătuiau Sfatul Regal. Începând cu Dinastia a III-a, s-a creat o noblețe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pp. 62-82. El insistă asupra erudiției literare (mai puțin științifice) care se realiza în școala grammaticus. Quintilian (Ars Oratoria, I, 13) observa și el excesul de informație și minuția acestuia în ceea ce privește detaliile fiecărui studiu. Dar „romanii rămân, ca și grecii, fideli idealului tradițional care edifică marea cultură pe baza acelui e)gkuklio" paideia sau, cum se spunea adesea în latină, pe artes liberales, al căror program ș...ț dublează artele literare cu disciplinele matematice” (op. cit., p. 84). Marrou observă totuși că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
spioni în lojele lor; dar mulți dintre aceștia erau masoni speculativi! Aflat în exil, Iacob al III-lea Stuart, sprijinit de Ludovic al XIV-lea, a fondat el însuși o lojă masonică la Saint-Germain-en-Laye, alcătuită din mai mulți nobili scoțieni fideli. Astfel a luat naștere prima masonerie scoțiană în Franța. Aceasta reproducea atât ritualurile vechi de inițiere ale constructorilor, dar relua și tradițiile templierilor. Ludovic al XIV-lea, „Regele-Soare”, a primit „îmbrățișarea frățească” a regelui englez la Saint-Germain. Anul 1697 este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Bobbitt” este următorul: Fig. 10.1 - Modelul curriculumului centrat pe obiective (Bobbitt, 1924) 10.5. Modelul curricular al lui Bobbitt și Charterstc " 10.5. Modelul curricular al lui Bobbitt și Charters" Werret W. Charters (1875-1952) a fost cel mai fidel discipol al lui Bobbitt, deși era un teoretician și nu un administrator, ca acesta. Studiase cu Dewey la Chicago, iar lucrarea sa din 1909 Methods of Teaching, Developed from a Functional Standpoint era influențată de ideile marelui progresivist. A considerat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin ipoteza bootstrap, lumea lui Democrit și Newton, alcătuită din atomi și legi deterministe (adică lumea noastră plină de certitudini obiective, cu timp unitar măsurabil cu ceasornice fidele și cu spații măsurabile cu metrul-etalon), se volatilizează. În locul ei apare un fel de realitate autoconsistentă care se exprimă printr-o infinitate de condiții. Solomon Marcus constata: Nu putem găsi un sistem logic necontradictoriu care să fie în concordanță cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tău. Știința aceasta, mai mare decât toate celelalte, nu o poți găsi decât acasă, întorcându-te la origini, așezându-te temeinic în locul din care ai purces. Nu pentru o nevastă credincioasă se întoarce Ulise acasă, ci pentru filosofia însăși, ca fidelă știință izbăvitoare. Homer spune acest lucru limpede. Numele Periphron Penelopeia (Perifrwn Penelovpeia) se poate traduce cu expresia „analiză supraînțeleaptă” (sau, dacă vreți, cu „împletire hiperrațională”). Cu o asemenea „analiză” sau „împletire” vrea Ulise să-și mântuie destinul. În toate sensurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
facultăți viza tocmai acest aspect. Doar acolo unde erau probe de matematică sau fizică se apela la capacitatea de raționament. Acest sistem a lovit în special facultățile de medicină, unde reușeau foarte puțini băieți, fiindcă aceștia nu au perseverența memorării fidele, spre deosebire de fete, mai răbdătoare cu acest gen de supliciu intelectual. Dar memorarea ad litteram are o slabă însemnătate profesională în era resurselor uriașe ale calculatoarelor. În al doilea rând, ei nu mai întâlneau în facultate numeroase personalități de valoare. Au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
într-o societate democratică structurile de putere se folosesc de această autoorganizare pentru a administra mai eficient afacerile curente. În societatea totalitară, puterea nu concepe să coopteze la gestionarea treburilor obștești persoane sau organisme care nu îi sunt supuse sau fidele. Supunerea necesită crearea unui climat și a unor măsuri care să dezagrege, atât direct, cât și indirect, orice relații sociale concurente. În mod direct, reuniunile publice sunt interzise, dacă nu sunt controlate de putere. Dar în mod indirect teroarea distanțează
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
În numărul următor Sașa Pană figurează și el cu un fel de manifest, unde declară: „Dilatați-vă patima pătrunderii până la portalul îndoliat al resemnării și în ritmul nebuniei colective acidulați-vă coeziunea intermoleculară a spiritului”. Odată cu trecerea la avangardism, rămân fideli grupării Teodor Scarlat (Strofe pentru Otilia Cazimir, Confratelui Quaternar), Virgil Carianopol, F. Didulescu, I. N. Copoiu (mai iscălește incopoiu) - în poezie, Mihail Sabini (Vitriolul, Uciderea iubirii), Gh. Tăbăcaru (Iluzii curbe), T.I. Ștefănescu (Zodia dracului, Amintiri din culise) și Virgil Carianopol
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
și sistematizează motivele literaturii lui Ivasiuc, vorbește despre conștiința dubitativă și, pe urmele lui Maurice Merleau-Ponty din Le Visible et l’invisible, face fenomenologia cuvântului. Ca memorialist, în impresiile de călătorie din Reverii pe malurile Senei (1978) V. evocă uneori fidel și empatic. Compensând dogmatismul său „științific”, fundamentarea sa pozitivistă în general, aici este mai subiectiv și mai interesant. Îi amintește pe Restif de la Bretonne, Charles Baudelaire, Gérard de Nerval, Honoré de Balzac, Marcel Proust, Guillaume Apollinaire, André Breton, B. Fondane
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
literare”. Culegătorul era călăuzit de ideea valorii documentare a folclorului, pe care îl socotea capabil să ofere date despre originea și istoria poporului, prin relevarea tradițiilor naționale, amenințate în contemporaneitate de elemente străine, împrumutate fără măsură. A recurs la transcrierea fidelă a textelor, pe care le-a însoțit de numeroase adnotări. În unele cazuri are grijă să noteze nu numai localitatea unde a efectuat culegerea, ci și numele informatorului. Spre a întregi imaginea vieții românilor din Bihor, a scris un studiu
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
rubricile despre agricultură și economie, publicația face loc unui bogat lot de creații folclorice și prezintă fotografii de români din diverse zone ale Transilvaniei. A existat - și aici este contribuția lui Gh. Alexici - o preocupare constantă pentru reproducerea cât mai fidelă a creațiilor populare. În numărul 18 se și face o precizare în acest sens: „Ținta noastră este a întrupa în ortografie cât se poate de credincios graiul viu al poporului, adecă de a sămna sunetul precum se rostește. Numai așa
POPORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288961_a_290290]