3,624 matches
-
lucru pe care omul Îl poate oferi lui Dumnezeu este durerea”214. O sumedenie de sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de această dureroasă stare, ci Își exprimau cre‑ dința că dacă noi am ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le‑am primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, ni se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea și se Îmbolnăvea. Și s‑a Întâmplat Într‑un an să nu se Îmbolnăvească și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
neobosit protector. Numele lui a deve‑ nit cunoscut În fiecare colț al lumii, astfel Încât vestea minunilor lui a ajuns până la capătul lumii. Cei din Grecia, Europa și America de Nord care l‑au urmat cu credință, l‑au găsit ca fiind mult folositor. A apărut, de asemenea, În visele 238 Suferința și creșterea spirituală multora, ajutându‑i la nevoie. Multe biserici au fost puse sub ocrotirea sa. Biserica din Hania, Creta, având o parte din moaștele sfântului, a consemnat multe minuni săvârșite de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În legile naturii și lăsându‑se cu totul numai În seama lor. Această stare de lucruri, susține Larchet, prezintă și dificultăți pentru pacienți : pe de o parte, aceea de a‑și asuma boala și a o aborda Într‑o manieră folositoare, purificatoare de suflet și, pe de altă parte, aceea de a‑l face pe bolnav să creadă că starea sa și destinul său se află cu totul În mâinile medicilor, că nu există decât o soluție medicală pentru diferitele sale
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Cel ceresc. Uneori, În rugăciunile lor, creștinii cer să dobândească de la Dumnezeu ceea ce li se pare că este bine și stăruie În cererea lor, fără a‑I Îngădui lui Dumnezeu să le dăruiască ceea ce El Însuși știe că le este folositor și de suflet mântu‑ itor. Unii insistă În cererile lor, se Întristează când nu le dobândesc repede, iar când le‑au dobândit, nu sunt mulțu‑ miți, ci solicită imediat altele. Alții, cărora li s‑au Împlinit doleanțele, sunt de‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
au contribuit la supraviețuirea societ]ții, la dezvoltarea să, chiar și sub aspect estetic. Pentru noi, oamenii erei moderne, care ne îndrept]m spre secolul XXI, acest fapt poate fi considerat nepotrivit; dar, m]car el poate oferi câteva metafore folositoare sau principii analoage, care se pot împleti cu noțiunile, ideile, teoriile și analizele noastre. Dharma, având r]d]cinile în rita sau „ordinea natural]”, ar putea oferi o perspectiv] mai holistic], organic] și clarificat] ecologic, care s] vin] în contrast cu mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] ați promis s] îndepliniți o sarcin] simpl] - ați promis s]-l luați pe vecinul dumneavoastr] la cump]r]turi în aceast] dimineaț] pentru c] mașina lui s-a stricat. Se ivește ins] o ocazie de a face ceva mai folositor - de exemplu, s] duceți alți doi vecini care nu au mașin] la aeroport, unde se vor întâlni cu fiica lor. Ross sugereaz] c] abordarea problemei doar din punctul de vedere al consecințelor înseamn] s] accepți faptul c] ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce am stabilit care aspecte conteaz] și cum anume, vom încerca s] ne d]m seama în ce parte înclin] balanța. Această reprezint], f]r] îndoial], o problem] pentru judecată noastr], conform lui Ross, iar teoria nu este cu nimic folositoare. Ea ne-ar putea fi de ajutor numai dac] am organiza datoriile prima facie în ordinea importanței, astfel încât s] știm dinainte c], de exemplu, întotdeauna este mai important s]-i ajut]m pe ceilalti decât s] respect]m promisiunile f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] se adreseaz] tuturor oamenilor în mod imparțial. Teoria utilitarist] subliniaz] ideea c] un lucru bun trebuie s] serveasc] unei anumite persoane și într-un anume fel. „Utilitatea”, în înțelesul cel mai general al termenului, se refer] la ceea ce este „folositor”. O intrebare justificat] ar fi de ce s] pretindem lucruri care nu sunt utile nim]nui, în nici un fel. Cu toate acestea, orice teorie în materie de etic], orice principiu estetic ori dogm] religioas] care nu este centrat] pe ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conținu] s] r]mân] cel mai bun argument în favoarea unei doctrine etice întemeiate pe ideea de utilitate. Dintr-o perspectiv] evident], acest argument ridic] tot atâtea probleme cât și r]spunsuri. A pune semnul egalit]ții între utilitate și caracterul folositor al unui lucru este deopotriv] bine și corect, ins] o intrebare r]mane în continuare f]r] r]spuns: „Util pentru ce?”. Majoritatea abord]rilor de mai tarziu ale doctrinei utilitariste reprezint] încerc]ri de soluționare a acestei simple dileme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de soluționare a acestei simple dileme de mai sus. R]spunsul inițial aparține tocmai lui Bentham și este influențat de ideile utilitarismului timpuriu având că principali adepți pe Hobbes și Hume, care așeaz] pe picior de egalitate utilitatea și caracterul folositor în scopul promov]rii pl]cerii și evit]rii suferinței; este ceea ce se numeste utilitarism „hedonist”. Aceast] versiune a fost supus] parodierii din partea celor cu înalte concepții etice sau cu o gândire sofisticat]. Imaginea unei mulțimi necontrolate de ușuratici în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a bun]st]rii materiale poate p]rea lung și complicat. Ins] oricât de alambicat ar fi acest demers, concluzia final] este în concordant] cu ideea fundamental] de la care s-a pornit. Utilitatea este în strâns] leg]tur] cu caracterul folositor al lucrurilor, iar elementul central pe care utilitariștii materialiști se str]duiesc s] îl protejeze îl constituie resursele generale atât de necesare oric]rei acțiuni. Utilitarismul, oricare ar fi orientarea să, reprezint] înainte de toate un criteriu de analiz] a activit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propria societate”, iar implicațiile sunt acelea c] actul de „caritate” se și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu stau întotdeauna așa: zece lire sterline oferite unei organizații de ajutor str]ine pot fi mult mai folositoare decât 10 lire sterline acordate unei organizații umanitare din propria tar]. Acest argument ignor] ceea ce afirmăm anterior - urgență și seriozitatea moral] atașate s]r]ciei extreme. Se poate oare afirmă: cu cat un r]u este mai mare, cu atat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pare s] aib] o relevant] deosebit] asupra statutului moral. Este un postulat plauzibil al eticii utilitariste acela c] pl]cerea reprezint] un bine intrinsec, iar durerea un r]u intrinsec. Este adev]rât, capacitatea de a simți durere este adesea folositoare pentru un organism, permițându-i s] evite pericolele și distrugerea. În mod invers, unele pl]ceri pot reprezenta pericole pentru bun]starea organismului pe termen lung. Oricum, despre ființele care dețin aceast] capacitate se poate spune c] sunt interesate de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
important criteriu este sufletul; conteaz] doar ființele care au suflet. Cand acest argument a devenit inacceptabil, accentul a fost pus pe alte diferențe „m]surabile”, precum folosirea uneltelor sau m]rimea creierului, ins] nici acestea nu s-au dovedit prea folositoare în menținerea distincției dorite. Criteriile pe care s-a bazat Fox, si anume folosirea limbajului articulat și autonomia, sunt folosite mai frecvent. Unii filosofi, si mai ales Donald Davidson, în cartea Inquiries into Truth and Interpretation [Adev]r și interpretare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Case for Animal Rights [Pleadorie pentru drepturile animalelor]. Iat] sinteză raționamentului lui Regan: au drepturi doar ființele care au o valoare inerent]. Valoarea inerent] este valoarea pe care indivizii o au indiferent de bun]tatea lor sau de cat de folositori sunt pentru ceilalți. Drepturile sunt acele principii care protejeaz] aceast] valoare. Au valoare inerent] doar ființele conștiente de existența lor, capabile de credințe și dorințe, capabile de deliberare, care pot concepe viitorul și își pot fixă scopuri. Regan consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este probabil angajatul. În teoria clasic] a economiei de piaț], munca angajatului este o simpl] marf], supus] legilor cererii și ofertei. Dar, pe când m]rfurile obișnuite pot fi vândute la reduceri sau pur și simplu aruncate dac] nu mai sunt folositoare, angajatul este o ființ] uman], cu nevoi reale și drepturi diferite fâț] de rolul s]u în procesul de producție sau pe piaț]. Spațiile de munc] înguste și lipsite de confort, orele extenuante pot reduce costurile fixe și crește productivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
De aceea este posibil s] oferim o analiz] a unui cuvânt - o pan] conceptual] - care nu va fi evident] pentru toți vorbitorii competenți, chiar dac] într-un sens acea analiz] exprim] înțelesul cuvântului. (Altfel, „paradoxul analizei” ar exclude analize conceptuale folositoare.) Deci, am putea formulă o analiz] X a „binelui” astfel încât întrebarea: „Sunt lucrurile X bune?” s] r]mân] o intrebare deschis] (pe care un vorbitor competent ar putea s] o formuleze) chiar dac] X a expus înțelesul cuvântului „bine”. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descriptiviste și cele nedescriptiviste în general, putem trece acum la subdivizarea acestora, pentru a așeza prescriptivismul la locul potrivit. Teoriile descriptiviste pot fi împ]rțite în mare în naturalism și intuiționism. Ambii termeni pot fi înșel]tori, dar vor fi folositori. Controversă dintre aceștia este dac] judec]țile morale sau condițiile de adev]r, care conform descriptivismului le dau acestora înțeles, sunt sau nu determinate prin definiții (sau, măi inexact, explicații ale înțelesului) care se refer] numai la propriet]ți și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
până la 15 iunie 1916. Abia în ultimul an se menționează că este redactată de Al. Iacobescu, Ștefan Ionescu-Bălcești, Marcel N. Romanescu și Angelo Stătescu. În Cuvânt înainte redacția se angajează să publice literatură de valoare, traduceri din capodoperele lumii, studii folositoare tineretului școlar. Publicație eclectică, având simpatii pentru modernism, îndeosebi pentru simbolism, insistă și asupra necesității unei literaturi „ca reflex al mediului social al unui popor”. În sumar intră versuri de Octavian Goga ( În liniștea amurgului, după Peto´´fi), Nichifor Crainic
VIAŢA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290528_a_291857]
-
este un lucru de care toată lumea are nevoie, care produce numeroși hormoni, vitamina D și acidul biliar și prelucrează grăsimile pe care le ingerăm. Există două tipuri de colesterol. Unul este cunoscut ca lipoproteine de mare densitate (high-density lipoproteins - HDL), folositoare pentru menținerea stării de sănătate. Celălalt tip este numit lipoproteine de mică densitate (low-density lipoproteins - LDL), colesterolul nociv. LDL apare În organism, În principal, prin consumul de grăsimi saturate. Un organism normal produce suficient colesterol pentru acoperirea necesarului zilnic. Însă
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
America, angelica devine din ce În ce mai populară ca ingredient În suplimentele alimentare pentru femei. Este bogată În uleiuri volatile, acid folic și vitamina B12. Acestea stimulează producția de globule sanguine, hrănesc sângele și Îi stimulează circulația - lucruri vitale pentru sănătatea femeilor. Este folositoare În cazurile de răceală a membrelor, anemie și stare generală de oboseală. Se folosește rădăcina uscată a acestei plante. Ea se găsește În formă standardizată În aproape toate magazinele chinezești de remedii tradiționale și se administrează În doze de 200
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ceea ce Îi trebuie organismului pentru metabolismul celular. Chinezii folosesc de multă vreme strugurii În tratarea multor afecțiuni, cum ar fi răceala, gripa, constipația, artrita, gastrita, indigestia, insomnia, anemia, oboseala cronică, afecțiunile hepatice, disfuncțiile sexuale, incontinența și impotența. Ei le sunt folositori, de asemenea, femeilor gravide și celor ce au născut de curând, datorită fierului pe care Îl conțin. Studii recente arată că strugurii conțin o cantitate mare de oligomeri procianidolici (procyanidolic oligomers - PCOs, care au o capacitate antioxidantă mult mai mare
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
dintre cele mai bune surse naturale de zinc o reprezintă stridiile proaspete. Se recomandă să mâncați 20-40 de uncii pe săptămână. Semințele de floarea-soarelui și cele de dovleac sunt bogate În fier, acid pangamic și acizi grași nesaturați. Ele sunt folositoare prostatei și pot trata afecțiunile acesteia. Beți de două ori pe zi ceai de ginseng, dimineața și la culcare. Ginseng-ul este un remediu puternic pentru vindecarea prostatei, putând să-i reducă dimensiunile și să-i mărească vitalitatea, și prelungește
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
controlează atenția senzorială,influențează memoria, „organizează” gândirea, alegând conținuturile de procesat; - cu relevanță situațională: nu învățăm reguli abstracte, ci dobândim experiențe în situații concrete, într-un anumit context social și biografic; - viabilă: obiectivele învățării, conținuturile și metodele trebuie să fie folositoare, utile și adecvate; - o producție de cunoștințe: constructivismul accentuează construcția activă a achizițiilor individului. Odată ce se ia contact cu o informație, aceasta este manipulată și transformată, apoi evaluată, iar, odată validată, este integrată ca nouă cunoștință. Toate aceste considerente sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
memorare de informații A învăța înseamnă a achiziționa, a transfera informații provenite de la o sursă (carte, profesor etc.) în mintea celui care intră în contact cu ele (a le „băga în cap”). 3. Învățarea ca achiziționare de cunoștințe și abilități folositoare A învăța înseamnă a asimila informații și proceduri (deprinderi, abilități, modele acționale) utile în viața de zi cu zi. 4. Învățarea ca înțelegere a unor conținuturi A învăța înseamnă a descoperi sensul celor citite sau ascultate, a conștientiza valoarea și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]