425,743 matches
-
disidență politică, dar nici aceștia nu au avut toți aceleași șanse. De ce Soljenițân, de ce Kundera, s-a întrebat Mincu, iar Paul Goma nu? Dumitru Chioaru a susținut, în intervenția sa, că globalizarea nu poate fi decât economică, neputând să angajeze formele culturii, literatura, în orice caz, nu poate fi globalizată din pricina limbii. Adevărata literatură este rebelă față de standardizare. Prin definiție, a spus Amos Oz (Israel), literatura nu poate fi globală, ci provincială, locală, parohială și cu cât este mai mult astfel
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
vedea și auzea, chiar dacă acest adevăr, deranjant în cel mai înalt grad pentru autoritățile comuniste, dădea mari dureri de cap funcționarilor de la cenzură. Apoi, cu o încăpățînare ardelenească se lupta pentru fiecare frază pînă cînd cărțile ajungeau în librării în forme foarte apropiate de cele dorite de autorul lor. În unele cazuri, bătălia cu cenzura putea să dureze cîțiva ani, dar scriitorul nu se dădea niciodată bătut. Deși îl admiră pe Mircea Dinescu pentru interviul acordat ziarului "Libération" ("Este dreptul poetului
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
sale scriitoricești cel puțin la fel de eficient. Este cunoscut faptul că, încă din anul 1987, Augustin Buzura a făcut parte din grupul "Gulliver" al cărui scop, enunțat de Günter Grass, a fost acela de a crea o platformă pan-europeană. O formă avută în vedere pentru atingerea acestui obiectiv a fost inițierea unui dialog liber între artiștii din Estul și Vestul Europei. Alături de Augustin Buzura (singurul scriitor din România), la reuniunea de la Amsterdam au mai participat nume de referință ale literaturii europene
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
umbrită a aceluiași alb. în curte, niște mărunte garduri despărțind cuști fără orătănii. Periferie imortalizată de pictorul a cărui semnătură se deșiră mare, în tablou, direct pe pământ. Pictura mă impresionează. N-aș ști să spun precis de ce. Recunosc în forme și culori o lume în amiază, așa cum era ea, strict, în vremea copilăriei noastre. De o simplitate și modestie capabile de intense ecouri în timp. Conservând sufletul beat de puritate și sărăcie, și rămas astfel pentru eternitate prin generos impulsul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
a divertismentului. Dintre italienismele relativ recente preluate de alte limbi și devenite termeni internaționali, multe aparțin domeniului culinar: pizza, spaghetti, ravioli, broccoli etc. În română, unii dintre acești termeni sînt intrați mai de mult, fiind deja cuprinși în dicționare, în forme încă neadaptate (pizza) sau chiar adaptate (macaroane, spaghete); alții au intrat în circulație abia în ultimii ani (ravioli, broccoli). În fine, există și cuvinte italienești utilizate ca atare, în cantități impresionante, în meniurile restaurantelor, de obicei fără a ieși din
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
articol hotărît, cuvîntul fiind folosit ca și când ar fi deja articulat: "Iau pizza, plătesc și gata" (EZ 29.08.2004); "pizza nu iese la fel de bună" (roportal.ro). Percepția caracterului de termen străin face ca adesea pizza să fie folosit invariabil, cu forma de singular valabilă și pentru plural: "la 2 pizza comandate primiți gratuit o bere (index 2000.ro); "preparînd (...) aproape 1000 de pizza care s-au vîndut ca pîinea caldă" (EZ 2486, 2000, 12), ca un fel de nume de materie
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
ca pîinea caldă" (EZ 2486, 2000, 12), ca un fel de nume de materie: "peste 300 de feluri de pizza" (EZ 2486, 2000, 12). Invariabilitatea e însă doar aparentă: desinența specifică de plural apare, inevitabil, dacă e nevoie de o formă articulată: pizzele ("Toate pizzele sunt proaspăt pregătite", pizzahut.ro). La fel de inevitabilă e forma de genitiv-dativ: "Istoria producerii pizzei începe în antichitate" (magicland.ro). Oricum, cuvîntul pizza are deja o familie lexicală în română. Derivatele - pizzerie, pizzar - păstrează în genere ortografia
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
materie: "peste 300 de feluri de pizza" (EZ 2486, 2000, 12). Invariabilitatea e însă doar aparentă: desinența specifică de plural apare, inevitabil, dacă e nevoie de o formă articulată: pizzele ("Toate pizzele sunt proaspăt pregătite", pizzahut.ro). La fel de inevitabilă e forma de genitiv-dativ: "Istoria producerii pizzei începe în antichitate" (magicland.ro). Oricum, cuvîntul pizza are deja o familie lexicală în română. Derivatele - pizzerie, pizzar - păstrează în genere ortografia termenului de bază: "am încercat să deschid o pizzerie" (EZ 2486, 2000, 12
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
de turiști" (Cultura 22, 2004, 3), "Românul Mario, "pițarul" de la "Casa Albă"" (EZ 2486, 2000, 12). De fapt, dacă pizzerie ar putea fi considerat în mod la fel de justificat formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect celui italienesc, iar forma pizzerie este foarte apropiată de cea italienească, pizzeria), în cazul lui pizzar nu există dubii: este cu siguranță o formație românească cu sufixul de agent -ar; în italiană, termenul care îl desemnează pe preparatorul produsului e pizzaiolo. Am descoperit și
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
dacă finala era a sau ă), "v-am explicat la carbonara, spaghetti sau paste scurte, ce vreți" ; "sosul cu care veti condimenta pasta" (culinar.ro). În fine, o problemă interesantă pun pluralele italienești, preluate ca atare - spaghetti (chiar dacă DEX înregistrează forma adaptată, spaghete, circulă mult și cea originară), broccoli, ravioli etc: acestea sînt folosite în genere ca denumiri invariabile, dar și ca plurale, atît nearticulate cît și articulate - pronunțarea lor fiind perfect asemănătoare cu cea a unui substantiv românesc masculin, articulat
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
totuși în scris o oarecare inadecvare: articolul nu e material prezent (într-un singur i). În plus, se percepe chiar o oarecare nepotrivire semantică, în mod normal aceste cuvinte tinzînd să fie interpretate ca neutre, nu ca masculine. Echivalența între forma percepută ca nearticulată și cea percepută ca articulată se observă în texte: "În Italia, fotbaliștii steliști se dau în vînt după Ťravioliť"; "Ťravioliť, unul dintre numeroasele feluri de paste pe care italienii ni le servesc regulat la fiecare masă" (EZ
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
servesc regulat la fiecare masă" (EZ 1101, 1996, 7); "F.B. vinde de ani întregi broccoli în Piața Obor" (EZ 2805, 2001, 10); Broccoli și spanacul, de exemplu, conțin mai mult beta caroten (gfs.ro). Asemănarea fonetică și morfologică - faptul că forme nearticulate italienești au exact pronunția formelor articulate românești (pasta, ravioli) - creează în cazul italienismelor un sentiment de familiaritate și de ușurință la preluare, dar și mici probleme de adaptare, producînd asimetrii în sistemul gramatical.
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
1101, 1996, 7); "F.B. vinde de ani întregi broccoli în Piața Obor" (EZ 2805, 2001, 10); Broccoli și spanacul, de exemplu, conțin mai mult beta caroten (gfs.ro). Asemănarea fonetică și morfologică - faptul că forme nearticulate italienești au exact pronunția formelor articulate românești (pasta, ravioli) - creează în cazul italienismelor un sentiment de familiaritate și de ușurință la preluare, dar și mici probleme de adaptare, producînd asimetrii în sistemul gramatical.
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
ale cărei resurse s-au hrănit, mai mult sau mai puțin vizibil, nenumărate energii ale artei europene și din care au derivat tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se transformă în principii, iar creația propriu-zisă părăsește și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
ideatică a artistului capătă funcții întemeietoare și se apropie vertiginos de simbolistică, de magie, de subtilele teritorii ale disciplinelor inițiatice. Punctul, linia, suprafața, volumul etc. etc. nu sunt nici componente ale unui alfabet cultural și nici părți constitutive ale unor forme concrete, ci purtătoare ale unor mari energii, repere ale vieții înseși, ipostaze ale unor ample și complicate mișcări sufletești. Fie că desenează siluete geometrizate, adică visează ființe împlinite într-o ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
sufletești. Fie că desenează siluete geometrizate, adică visează ființe împlinite într-o ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, brâncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
fapt o succesiune de patru propoziții, sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Așadar: ,, Această carte prezintă bazele artei noi. Ea surprinde trecerea de la arta pasivă la cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta Reprezentarea plastică a participării la viață." Reperele acestei situări atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
sintetizează glacial, aproape neomenesc, nu atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Așadar: ,, Această carte prezintă bazele artei noi. Ea surprinde trecerea de la arta pasivă la cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta Reprezentarea plastică a participării la viață." Reperele acestei situări atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta Reprezentarea plastică a participării la viață." Reperele acestei situări atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe dinamica gîndirii, pe proiecții mentale și pe contemplația exclusivă a cerului interior. În această viziune angelică, născută, adică, în afara oricărei fiziologii, fie și aceea a sensibilității acceptate, forma artistică se dematerializează, părăsește principiile gravitației și devine parte dintr-un nesfîrșit discurs al esențelor. O viziune austeră, de sorginte protestantă, se construiește exclusiv din voluptatea pură a silogismelor. Nu omul particular, nu căutările sale în tridimensional, nu respirația cărnii
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
lumea, firea întreagă, mișcarea și umanitatea. În discursul său global, acest episod al Ideologiei artei nu este unul teologic, de tip doctrinar, unul care închide viața în corsetul dur al instituției, ci echivalentul în epură al istoriei Genezei. De la nașterea formei prin apariția unui punct, de la extensia lui în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
în linie prin mecanismul tainic al mișcării, de la structurarea primei imagini și pînă la tentația ei irepresibilă de a se desprinde și de a se înălța și pînă la enunțurile de tip etico-metafizic sau mesianico-social, gen: Arta reprezintă epoca în formă vizibilă; ea transmite cultura vremurilor noastre sau Arta propagă ideologia epocii sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii - opera de artă, o crație a vieții
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
ea transmite cultura vremurilor noastre sau Arta propagă ideologia epocii sau Dominanta culturii este întotdeauna de natură colectivă, sau Arta reprezintă spiritul colectiv în mod individualizat, sau Natura, o creație a naturii - opera de artă, o crație a vieții, sau Forma artistică a epocii noastre se înfățișează nudă, fără somptuoziăți, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc. etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
cel puțin în ceea ce privește construcția lui, dinamica intelectuală și codul stilistic, el se detașează, totuși, de aceasta, prin natura observațiilor și prin finalitatea analizei. Dacă într-un sistem teoretic mai larg, Ideologia artei, cea care privește nașterea și rațiunea adîncă a formei artistice, ar putea fi socotită secvența ontologică a gîndirii artistului, Realismul constructiv, prin orientarea sa netă către componenta morală a creației, către înțelegerea și explicarea existenței noastre individuale și colective prin analiza expresiei artistice, se definește mai curînd ca o
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
de sine, și programul teoretic, dar și ampla demonstrație practică a Realismului constructiv. III. și lumile paralele După o pauză semnificativă,de aproximativ zece ani, timp în care se întoarce, pe jumătate ingenuu, pe jumătate savant, la studiul elementar al formelor anatomice, Hans Mattis Teutsch revine în forță, la începutul deceniului cinci, cu o iconografie surprinzătoare și, aparent, nouă. Nudul, masculin ca structură somatică generală, dar asexuat în particular, de fapt un nud paradigmatic și androgin, este reperul absolut al acestui
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]