8,103 matches
-
Mariei (n. Pietreanu) și al lui Marin Gr. Vizirescu, țărani, și frate cu prozatorul Sm. M. Vizirescu. Face școala primară în comuna natală și la Slatina. În 1915 începe Liceul Militar „D.A. Sturdza” din Craiova, iar ca refugiat, în timpul războiului, frecventează liceul mutat la Iași; continuă la Liceul „Radu Greceanu”din Slatina, pentru ca abia în 1925 să treacă bacalaureatul la Colegiul Național „Carol I” din Craiova, unde e coleg cu N.I. Herescu și Radu Gyr. Urmează Facultatea de Litere și Filosofie
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
primar al orașului Bălți și senator. Urmează, în limba rusă, școala primară și, între 1912 și 1919, liceul la Bălți. În 1920 se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, dar din cauza sănătății șubrede nu poate frecventa cursurile. Intră în corespondență cu G. Ibrăileanu și îi trimite încercări poetice, dintre care unele vor apărea începând din 1920 în „Viața românească”. Alte poezii i s-au tipărit în „Viața Basarabiei”, „Însemnări ieșene” și „Adevărul literar și artistic”. Împreună cu
VRABIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290647_a_291976]
-
Ștef) și al lui Ioan Vlas, țărani. Orfan de ambii părinți la o vârstă fragedă (tatăl moare pe front), este crescut de bunicii dinspre mamă în satul Ogra, județul Mureș, unde urmează și primele șase clase (1915-1921). Ulterior, până în 1926 frecventează Școala de Arte și Meserii din Târgu Mureș, secția tâmplărie, la absolvire fiind angajat tâmplar la Atelierele CFR Cluj (până în 1928). După efectuarea stagiului militar, în 1929 dă diferența de studii pentru liceu la Sighișoara și se înscrie la Academia
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
Mașinism în 1932 la revista clujeană „O lume nouă”, iar editorial în 1938 cu romanul memorialistic Am plecat din sat, scris în 1937-1938 la Paris, în timpul unei specializări. În 1932 face cunoștință cu Geo Bogza, Sașa Pană și S. Perahim, frecventează grupurile avangardiste literare, în 1933 deschide o expoziție de desene împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vitner în localul librăriei Hasefer. Asociindu-se cu un grup de tineri intelectuali clujeni (Eduard Mezincescu, Grigore Popa, Nicu Caranica, Wolf Aichelburg, Olga Caba
VLASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290610_a_291939]
-
fapt atrage după sine eliminarea practicilor de excludere a anumitor persoane de la serviciile educaționale; - alocarea resurselor materiale necesare educației copiilor cu cerințe educative speciale să se facă pe principiul resursa urmează copilul, indiferent de forma de învățământ pe care o frecventează. În documentele editate sub egida UNESCO referitoare la terminologia educației speciale și a disciplinelor ei conexe, cum ar fi psihopedagogia medicală, psihopedagogia medico‑socială sau psihologia copilului cu cerințe speciale, se subliniază ideea că psihopedagogia specială este o știință de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
special, care racordează acest tip de activitate educațională la reforma învățământului românesc. De asemenea, prin Ordinul MEN nr. 4229/18.02.1999 a fost aprobată utilizarea programelor de Terapii specifice pentru toți elevii deficienți, indiferent de școala pe care o frecventează. Programele școlare pentru învățământul special au fost revizuite și descongestionate, după criteriile și conținuturile existente în școala obișnuită. Pentru elevii cu dizabilități s‑a propus utilizarea mai multor tipuri de curriculum în funcție de tipul de deficiență, demonstrându‑se că aceștia se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Antecedente patologice: - personale ............................................................................ - în familie ............................................................................ Starea actuală de sănătate: - personală ............................................................................. - a membrilor familiei ............................................................ Aspecte privind dezvoltarea: - fizică/motrică ....................................................................... - senzorială ........................................................................... - psiho‑intelectuală .................................................................. Alte date medicale semnificative ........................................................................................ IV. Date cu privire la ruta școlară anterioară (inclusiv perioada preșcolară): Debutul școlar (anul, locul etc.) .......................................................................................... Instituții frecventate până în prezent și rezultate obținute ......................................................... ........................................................................................................................................ V. Date psihologice: IQ (coeficientul de inteligență/testele utilizate) ......................../................................................ Activitățile senzorial‑perceptive ............................................................................................ Activități de tip reprezentativ‑simbolic ................................................................................. Gândirea/operațiile gândirii: - tipuri de gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
modă: Montherlant, Morand, Maurois, Mauriac, Giraudoux, Cocteau și prietenul acestuia, prea curând dispărutul Raymond Radiguet”), publicist priceput, dar nu și posesor al unui talent creator deosebit, Ș. a nutrit și preocupări propriu-zis literare, rămase însă neconcretizate prin realizări concludente. A frecventat cenaclul Sburătorul (cu mai multă asiduitate în anii 1925-1929), iar în agendele lovinesciene e consemnat, de pildă, faptul că Ș. i-a citit criticului fragmente dintr-un roman care ar fi urmat să se intituleze Stârpitura. Bucăți de proză literară
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
de operare al telefonului mobil și instalează în loc variante ale viermelui Cabir. Corupe informațiile de dezinstalare ale sistemului, astfel încât nu poate fi eliminat fără ajutorul unui antivirus; • riscul asociat lui este relativ redus, virusul este adresat în principal persoanelor care frecventează site-urile warez. Skulls: • atacă numai 2mobile Symbian care suportă platforma Nokia Series 60; • înlocuiește toate aplicațiile de pe telefon cu versiuni nefuncționale, dezactivând toate funcțiile dispozitivului, cu excepția celei de comunicare vocală. Toate pictogramele aplicațiilor sunt înlocuite cu o imagine cu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
PLEȘU, Andrei (23.VIII.1948, București), eseist. Este fiul Zoei (n. Rădulescu) și al lui Andrei Pleșu, medic. Frecventează școala primară la Sinaia, Pârscov (județul Buzău) și la București, unde urmează Liceul „Spiru Haret” (1959-1966) și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția istoria și teoria artei (1966-1971). I-au fost profesori, printre alții, Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Vasile
PLESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288852_a_290181]
-
eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Nemțeanu) și al lui Alexandru Philippide, reputat lingvist și filolog, care i-a inspirat dragostea pentru studiul filologic și pentru literatură. Urmează, între 1906 și 1918, școala primară, apoi Liceul Național din Iași, frecventând în continuare, în paralel, cursurile Facultății de Drept și pe cele ale Facultății de Litere și Filosofie. Obține licența în drept în 1921. Din 1922 studiază filosofia și economia politică la Berlin (până în 1924) și la Paris (până în 1928). Revine
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
E. Lovinescu acuză chiar la tânărul poet „imaginea aruncată fără control” și persiflează discret ceea ce părea că ține de abuzul modernist al avangardei. Evident, experimentele avangardiste nu îi sunt străine poetului care, ulterior, în timpul celor patru ani petrecuți la Paris, frecventează chiar mediile rebelilor literari aflați în plină confruntare „doctrinară”. Modernist nu este însă primul său volum decât în măsura în care simbolismul nu poate fi asimilat tradiției. O bună parte din piesele reunite în Aur sterp reconstituie o atmosferă bacoviană - decoruri dezolante, stări
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
, Constantin (10.III.1936, Cozia, j. Iași), poet și dramaturg. Este fiul Lucreției (n. Harabagiu) și al lui Alexandru Popa, muncitor la CFR. Urmează primele șase clase la Huși, apoi se transferă la Liceul „Junimea” din Iași. Frecventează tot aici cursurile Școlii Medii Tehnice Sanitare (1950-1954). După absolvire e angajat felcer-igienist în Târgu Ocna. În această perioadă activează într-o formație teatrală, fapt care l-a determinat să dea examen, în 1958, la Institutul de Artă Teatrală și
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
POPESCU, Răsvan (31.V.1962, București), prozator și publicist. Învață la București, unde va absolvi Liceul „Gh. Șincai”, frecventând apoi cursurile Facultății de Inginerie Geologică și Geofizică (1982-1987), urmate de un stagiu ca geolog în complexul minier din Valea Jiului. Din 1990 își începe cariera jurnalistică: va fi corespondent al postului de radio BBC (1992-1996), apoi va face publicistică de
POPESCU-21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288942_a_290271]
-
, Corneliu (19.I.1950, Darabani - 18.VI.1978, Iași), poet. Urmează cursurile școlii generale și liceul în localitatea natală. Între 1969 și 1973 frecventează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire este profesor de limba română în satul Runcu, județul Iași, până la stingerea prematură din viață, în urma unei maladii neiertătoare. Născut sub o zodie întunecată, viața lui P. este
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
Beuca, j. Teleorman), poetă. Este fiica Andreicăi Popescu (n. Marinescu) și a lui Ion Popescu, învățători; a fost căsătorită cu istoricul literar George Muntean. Urmează cursurile primare în satul natal și la Radna, gimnaziul la Lipova și la București, unde frecventează apoi Liceul „Iulia Hasdeu” (absolvit în 1953) și Facultatea de Filologie (cu licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955), fiind concomitent redactor la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” și reporter la săptămânalul „Albina”. Debutează
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
intelectuali, între care Aron Cotruș și Constantin Savu, la fondarea ziarului „Solidaritatea”. Tot în 1922, alături de Aron Cotruș, Al. T. Stamatiad, Tiberiu Vuia, Romul Ladea, Gh. Groza și alții, ia parte la întemeierea unui cenaclu literar pe care îl va frecventa și Cincinat Pavelescu. Gazetar fervent și animator cultural din vocație, P.-N. a susținut revista „Hotarul” pe toată durata editării acesteia (1933-1940). După 1944 a activat în cadrul cenaclului „Al. Sahia” și a condus filiala din Arad a Uniunii Scriitorilor, până la
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
POPA, Vasko (29.VI.1922, Grebenaț - 5.I.1991, Belgrad), poet. Este fiul Emiliei și al lui Vasile Popa. Urmează școala primară și liceul la Vârșeț, luându-și bacalaureatul în 1940. Frecventează cursuri de filosofie la Belgrad, unde își ia licența târziu, în 1949. Face și studii de medicină la București în perioada războiului, petrecând o perioadă și la Viena. Etapa bucureșteană îi oferă șansa contactului cu poezia lui Tudor Arghezi, dar
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
POPA, Grigore (31.VII.1910, Podeni, j. Cluj - 24.IX.1994, București), poet și eseist. Este fiul Veronicăi și al lui Vasile Popa, țărani. Urmează clasele primare în localitatea natală (1916-1922), apoi frecventează Liceul „Regele Ferdinand” din Turda (1922-1929). Își ia licența în filosofie în 1933, la Universitatea din Cluj, ca absolvent al Facultății de Litere și Filosofie. În martie 1933 participă la înființarea societății Frăția Ortodoxă Română, pe care mai târziu o
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
din Capitală, concomitent urmând și Facultatea de Drept (1942-1947). Prezentat de prietenul său Constant Tonegaru lui E. Lovinescu, citește poezie la cenaclul Sburătorul în 1942-1943, iar prin Mihail Crama intră în cercul din jurul lui Vladimir Streinu, viitorul său mentor. A frecventat, de asemenea, întâlnirile grupului de la „Fapta”, aflat sub conducerea lui Mircea Damian. Debutează în 1944, la „Kalende”, cu poezia Cetatea moartă. Versuri îi apar în gazetele bucureștene „Democrația”, „Semnalul”, „Jurnalul de dimineață”, „Fapta”, „Dreptatea nouă”, în „Caiete de poezie” (suplimentul
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
compună de prin 1905. După înapoierea de la studii, merge uneori la cenaclul revistei „Convorbiri literare” și debutează în ianuarie 1912 în publicația junimistă, iar primul volum, Povestea celui din urmă sfânt, îi apare la Paris, tot în 1912. Asiduu îl frecventează pe Al. Macedonski, pe care îl cunoscuse anterior și căruia, în același an 1912, îi editează volumul Flori sacre. Face parte, împreună cu Adrian Maniu și Horia Furtună, din conducerea revistei „Flacăra” (1914), între 1922 și 1924 scoate, cu Tudor Arghezi
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
POP, Ion (1.VII.1941, Mireșu Mare, j. Maramureș), poet, critic și istoric literar, editor și traducător. Provine dintr-o familie de țărani, Ana (n. Teudean) și Vasile Pop. Frecventează școala primară în localitatea natală, apoi la Cluj Școala Elementară nr. 5, Liceul „Emil Racoviță” (1955-1959) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” (1959-1964). După licență devine cadru didactic la aceeași instituție. În 1971 își susține doctoratul în filologie, cu
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
, Lucian (27.VII.1907, Iași - 12.I.1983, București), istoric literar și editor. Este fiul Elenei (n. Savu) și al lui Lucian Predescu, funcționar. Urmează clasele primare la Botoșani, Galați, Iași și din nou la Galați, unde frecventează și Liceul „Vasile Alecsandri” (1918-1926). Este absolvent al Facultății de Litere și Filosofie la Universitatea din Iași (1931) și își susține teza de doctorat cu monografia Diaconul Coresi la Universitatea din Cluj (1933). Funcționează ca paleograf la Arhivele Statului din
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
București. În anii 1942-1945 este reporter de război. Tehnician la „Gazmetan”, București (1947-1951), lucrează până în 1953 ca proiectant la Institutul de Proiectări pentru Industria Ușoară. Debutează cu poezie în 1933, la revista „Căminul” din Focșani. Participă la cenaclul Adonis și frecventează cenaclul Sburătorul (1940-1943). În 1945 conduce, la Sibiu, gazeta „Curierul”, pe lângă care funcționează un cenaclu la care participă Lucian Blaga, Radu Stanca, Ștefan Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu. În anii 1946-1947 înființează la București un cenaclu literar, iar în
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
formată sufletește de Lina Solomie, doica sa din Porumbacu de Sus-Făgăraș) învață la Liceul „Elena Doamna” din București(1932-1940), urmează cursuri particulare de stenodactilografie (meserie practicată până în 1944, un an funcționând și ca învățătoare, la o școală elementară de periferie), frecventează Colegiul „Omescu” pentru studenți evrei (1943-1944), având printre profesori pe Mihail Sebastian și pe F. Aderca, apoi se înscrie, inițial la cursurile fără frecvență, la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, absolvită în 1948. Și-a însușit
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]