19,594 matches
-
modernizărilor, să rămână toate „așa cum am apucat”. În agricultură, sistemul arendășescă și munca de clacă se constituiau în două rele care trebuiau extirpate din organismul social-economic. Aceiași țărani, rupți de muncă și de nevoi, au fost chemați să plece pe frontul balcanică din 1913-1914, apoi, până în 1916, au tot fost chemați în concentrări și la primul război mondial, între 1916-1918. Întorși de pe front, după războiul care va schimba fața lumii, se așteptau și ei la o schimbare majoră, la care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
extirpate din organismul social-economic. Aceiași țărani, rupți de muncă și de nevoi, au fost chemați să plece pe frontul balcanică din 1913-1914, apoi, până în 1916, au tot fost chemați în concentrări și la primul război mondial, între 1916-1918. Întorși de pe front, după războiul care va schimba fața lumii, se așteptau și ei la o schimbare majoră, la care se credeau îndreptățiți. După lungi așteptări, după promisiunile regelui Ferdinand, după modificarea Constituției s-a putut da, în 1921, Legea de reformă agrară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se arată în procesul verbal încheiat la 22 aprilie 1922: Am exclus din acest tablou 20 de împroprietăriși - spun membrii Comitetului de Ocol - pe următorii împroprietăriți pentru motivele notate în dreptul fiecăruia (pământ propriu, domiciliu în altă comună, lipsa mobilizării pe front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și perspectivă de moștenire și s-au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din România la prețuri convenabile, încât la sfârșitul războiului, rezerva de aur a României era destul de însemnată. Mersul războiului a fost defavorabil și Germaniei și României, care a rămasă în sfera de ocupație sovietică. Au urmat impunerea țăranilor la susținerea frontului, achitarea datoriilor de război, întreținerea armatei de ocupație, cote obligatorii din majoritatea produselor din gospodărie. Începânăd cu anul 1949, asupra țăranilor s-a exercitat o presiune permanentă, însoțită de urmăriri, cercetări, detenție, mai alesă asupra acelora care se opuneau, fie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi silitori. Acolo unde părinții nu arătau nici un fel de înțelegere pentru școală, nici Postoi nu putea face nimic. Vom ilustra cazul lui Constantin Tomescu, născut în Lunca în 1907, rămasă orfan de mamă în 1917, tatăl fiind concentrat pentru front, care-și povestește viața plină de greutăți, de lipsuri, de nevoi. Și Constantin Tomescu ar fi vrut să învețe carte, să urmeze alte școli, dar de mică a fost dat argat la Gh. Boca, unde a învățat să scrie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clasa I - 57 elevi înscriși, frecvenți 33, prezenți 16; la clasa a IV-a - 34 înscriși, 30 frecvenți, 25 prezenți. În perioada războiului, care, pentru România, începe la 22 iunie 1941, școala își desfășoară activitatea în condiții deosebite: plecarea pe front a multor învățători împreună cu țăranii soldați, înăsprirea condițiilor economice prin sprijinirea frontului, creșterea obligațiilor învățătorilor și a altor categorii de funcționari pentru sprijinirea frontului etc. În aceste condiții, școala nu se închide, dar frecvența este mai slabă; părinții au nevoie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
IV-a - 34 înscriși, 30 frecvenți, 25 prezenți. În perioada războiului, care, pentru România, începe la 22 iunie 1941, școala își desfășoară activitatea în condiții deosebite: plecarea pe front a multor învățători împreună cu țăranii soldați, înăsprirea condițiilor economice prin sprijinirea frontului, creșterea obligațiilor învățătorilor și a altor categorii de funcționari pentru sprijinirea frontului etc. În aceste condiții, școala nu se închide, dar frecvența este mai slabă; părinții au nevoie de copii pentru ajutor în gospodărie. Chiar în timpul războiului au fost elevi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru România, începe la 22 iunie 1941, școala își desfășoară activitatea în condiții deosebite: plecarea pe front a multor învățători împreună cu țăranii soldați, înăsprirea condițiilor economice prin sprijinirea frontului, creșterea obligațiilor învățătorilor și a altor categorii de funcționari pentru sprijinirea frontului etc. În aceste condiții, școala nu se închide, dar frecvența este mai slabă; părinții au nevoie de copii pentru ajutor în gospodărie. Chiar în timpul războiului au fost elevi care au vrut să urmeze școlile secundare și, inând seama de condiții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Lunca a fost asigurată, alternativ de Ilie Pintilescu și Dumitru Arbureanu, iar mișcarea cadrelor școlii, în timpul și după război, accentua lipsa de stabilitate generală, societatea fiind antrenată în căutarea unui drum nou, necunoscut. În 1945, Gh. Călinescu, venit de pe front, funcționeaz la școala din satul natal, care îndeplinește pentru un an funcția de director, în condițiile în care Ilie Pintilescu și Dumitru Arbureanu își găsescă loc în Bacău. În locul lui Gh. Călinescu, în anul școlar 1946-1947 director rămâne Vasile Iacobeanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
va îndeplini această funcție în cea mai grea perioadă străbătută de întreaga țară, numită de propaganda vremii, perioada de trecere (de trecere de la capitalism la socialism), până la 31 iulie 1952. Condițiile erau deosebit de grele, era foamete, boală, mulți muriseră pe front, alții erau invalizi, spațiul de școlarizare fusese grav afectat, iar frecvența era slabă. O situație comparativă, pe ani școlari, din 1942-1943 până în 1947-1948, lasă să se întrevadă greutățile întâmpinate de școală și de sat în timpul și după al doilea război
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zilele. Până la declanșarea celui de-al doilea război mondial în care România a intrat în 1941, sarcinile cadrelor didactice erau cele cunoscute, realizate în grade diferite, după conștiința fiecăruia. Dictatura lui Ion Antonescu a dat sarcini noi școlii: mobilizarea pentru front, sprijinirea frontului cu îmbrăcăminte și alimente, ajutorarea familiilor celor concentrați sau pe front, cantină școlară pentru copiii săraci, fără posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
declanșarea celui de-al doilea război mondial în care România a intrat în 1941, sarcinile cadrelor didactice erau cele cunoscute, realizate în grade diferite, după conștiința fiecăruia. Dictatura lui Ion Antonescu a dat sarcini noi școlii: mobilizarea pentru front, sprijinirea frontului cu îmbrăcăminte și alimente, ajutorarea familiilor celor concentrați sau pe front, cantină școlară pentru copiii săraci, fără posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de jertfa eroilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intrat în 1941, sarcinile cadrelor didactice erau cele cunoscute, realizate în grade diferite, după conștiința fiecăruia. Dictatura lui Ion Antonescu a dat sarcini noi școlii: mobilizarea pentru front, sprijinirea frontului cu îmbrăcăminte și alimente, ajutorarea familiilor celor concentrați sau pe front, cantină școlară pentru copiii săraci, fără posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de jertfa eroilor. Poate folosi ca model.41 O obligație în plusă pentru învățători
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și secretar Gheorghe Vraciu, director de școală și de Cămin Cultural, membri: Virgil Dorcu - notar, V. Trandafir - secretar P.M.R. (Partidul Muncitorescă Român) Ion Exarie - șef post de miliție, Alexandru Știrbu - secretar organizației Tineretului sătesc, M. Bârgăoanu - U.F.D.R., Dumitru Laza - Frontul Plugarilor. Raportul prezentat atunci a scosă în evidență donațiile făcute de locuitori pentru școală (1178 lei), dar și de Spiridon Manolache, administratorul proprietății lui Iliescu - Brânceni, care a donat 3 care de lemne de foc; U.F.D.R.istele (Uniunea Femeilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ultimii o sut cincizeci de ani: Războiul de independență dintre anii 1877-1878, Războiul pentru reîntregirea neamului - 1916-1918, Al doilea război mondial - 1941-1945, instalarea regimului dictatorial comunist - 1947-1949. Copilăria acestora a fost schilodită de moartea taților, fraților și rudelor pe diferite fronturi de luptă, de închisorile și reprimarea din timpul regimului comunist, de lipsurile materiale de acasă și din internatele cu foame și frig. Toate încercările prin care au trecut fiii și fiicele nedreptățiților soartei au putut fi depășite printr-o luptă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărani clăcași pe moșia boierilor Rosetti, Gheorghe, fiul lui Ilie și al Elisabetei Vraciu, s-a născut la 11 februarie 1910, în satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău și a avut o copilărie marcată de întâmplări tragice: moartea tatălui pe frontul războiului de reîntregire (1916-1918) alături de alți trei frați: Vasile, Gheorghe și Toader. Vă amintiți de poezia lui G. Coșbucă „Trei Doamne, și toți trei!” Ei bine, aici, toți cei patru fii ai lui Constantin Vraciu, cioban la boier, au murit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Alexandru I. Cuza, boierii din familia Rosetti, despre care știm că n-au fost în opoziție față de Al. I. Cuza și reformele sale, dar tim sigur că la Războiul de Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând pe front „din câmp, de-acasă, de la plug”. La Războiul de Independență din 1877-1978 au participat, ca ofițeri, fiii de boieri. Astfel, locotenentul Constantin Boteanu, soțul Sofiei Rosetti, a fost pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri, unii din familia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând pe front „din câmp, de-acasă, de la plug”. La Războiul de Independență din 1877-1978 au participat, ca ofițeri, fiii de boieri. Astfel, locotenentul Constantin Boteanu, soțul Sofiei Rosetti, a fost pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri, unii din familia Rosetti. Din cei 10.000 de morți și dispăruți la 1877-1878, din acea Românie Mică, comuna Filipeni și-a sat tributul ei de sânge: 7 morți, înscriși pe monumentul dedicat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobrogei la România, ca primă etapă de adunare pe o singură hartă a întregului teritoriu etnică românesc. Desăvârșirea unității naționale a statului român s-a făcut în urma participării României la Primul război mondial, 1914-1918, când s-au înființat, pe toate fronturile de luptă din Europa, Asia și Africa, două blocuri militare: Antanta (Anglia, Franța și Rusia) și Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria). România, urmărind desăvârșirea unității naționale, a aderat la blocul militar al Antantei, care-i garanta, în caz de victorie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întrând în război la 15-28 august 1916. În toată țara s-au trasă clopotele, chemând oamenii la război. Așa s-a făcut mobilizarea și la Lunca și la Fruntești, de unde au plecat aproximativ 300 de oameni. În legătură cu mobilizarea, plecarea pe front, participarea la luptele desfășurate pe frontul din Moldova, avem mai multe mărturii ale participanților, locuitori din Lunca - Filipeni. Andrei Boca a participat la luptele de la Mărăști și Târgu Ocna în compania de asalt comandată de maiorul Constantin Cernat. Această companie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1916. În toată țara s-au trasă clopotele, chemând oamenii la război. Așa s-a făcut mobilizarea și la Lunca și la Fruntești, de unde au plecat aproximativ 300 de oameni. În legătură cu mobilizarea, plecarea pe front, participarea la luptele desfășurate pe frontul din Moldova, avem mai multe mărturii ale participanților, locuitori din Lunca - Filipeni. Andrei Boca a participat la luptele de la Mărăști și Târgu Ocna în compania de asalt comandată de maiorul Constantin Cernat. Această companie era o unitate de intervenție și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Mărăști și Târgu Ocna în compania de asalt comandată de maiorul Constantin Cernat. Această companie era o unitate de intervenție și făcea parte din regimentul 4 vânători. La Nămăloasa a luat parte la primirea generalului francez Berthelot care inspecta frontul. La război au participat, ca ofițeri tineri și foarte tineri, frații Boteanu, între care Alexandru (Cocu) Boteanu participant la luptele din Ardeal, la trecători și la Argeș, unde a fost luat prizonier. A stat în lagăr, în Germania, doi ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
73. Pușcuță Ion 74. Bârgăoanu Gheorghe 75. Pușcuță Ion 76. Bârgăoanu Gheorghe 77. Vasilaș Ion 78. Ungureanu Ion (Slobozia) 79. Turcan Ion (Valea Boțului) 80. Gurău Ion 81. Ursariu Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și locurilor bătăliilor, cei mai mulți la Mărăști, Mărășești și Oituz (părinți, soții, orfani) au fost trecuți prioritar pe listele de împroprietărire, cei care au urmat școli secundare au fost bursieri de stat. De abia s-au vindecat rănile primului război, în urma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și se apropia de Berlin. După lovitura de palat din 23 august 1944, armata română a participat, alături de trupele sovietice, la eliberarea propriului teritoriu, apoi războiul i-a dusă pe români în Ungaria și Cehoslovacia. În timp ce armata română lupta pe front, în țară se contura tot mai clar viitoarea configurație politică a țării. Deocamdată era o colaborare între forțele politice, angajate în democratizarea țării, dar Partidul Comunist, sprijinit de forțele de ocupație, dar și de mase de oameni sărăcite și dezorientate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spunea atunci, în derâdere. Nu se poate spune că după 23 august 1944 au condusă comuniștii, fie și din motive de tactică; ei s-au aliat cu alte forțe politice pe care le-au folosit, ca partidele zise istorice, cu Frontul Plugarilor cu PSD - Titel Petrescu, cu MADOSul organizația maghiarilor, aliați de moment, care au fost dați deoparte după ce șiau îndeplinit rolul. Când erau puși primari și prefecți, hotărârea era luată de comun acord; tot de comun acord erau luate măsurile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]