24,647 matches
-
moarte, pe care le percepe ca fiind dureri asumate de ea. Nu poate Ădin nou) să înțeleagă netulburarea Fecioarei ”cu ovalul ei perfect, cu surâsul necunoașterii de orice, ca o floare neparfumată, necolorată și neofilită, ca o oglindă fără de răsfrângeri”. Frumusețea Fecioarei este un simbol al idealului de armonie feciorelnică, iar ”surâsul necunoașterii” este însăși cunoașterea perfectă a tot ceea ce o înconjoară. Surâsul simbolizează acceptare senină a destinului, înseamnă supunere, primire a propriului pocal. Însușirea epitetelor caracterizante ”neparfumată, necolorată și neofilită
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
răspuns...) Credem că putem să ne controlăm dorințele, că-i vom divulga misterul, că-i vom înțelege tainele și gândurile pe care le are pentru noi. Poate vom reuși, vom afla ce-i cu el, care-i sunt misterele, dar frumusețea poate să te facă să fii dependent de el, să nu vezi nimic înafară de acest univers, din care facem parte, unde fiecare meteorit e cel mai important cadou pe care poate să-l dăruiască. Dar acest meteorit poate să
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
treacă de aceste greutăți, vom reuși și noi. Am primit deja cadouri de Crăciun, deși mai avem până atunci. Dar cel mai frumos cadou sunt oamenii, prietenii pe care mi i-am făcut. Am o soră mai mare, care cunoaște frumusețea vieții, care îmi oferă căldură și afecțiune. Care mă încurajează și mă face puternică, în fiecare zi. Sunt fericită că am întâlnit un profesor bun, care știe bine valoarea vieții. Care șterge toți virușii din sistemul nostru de gândire și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
un spital de boli pulmonare cu 100 de paturi și 7 medici. În oraș există 34 personal medical mediu, 120 de posturi de asistență medicală. Există, de asemenea, un cabinet școlar cu 2 medici și 3 personal medical mediu. Datorită frumuseților peisagistice și ale condițiilor climatice ale orașului Breaza aici sa înființat Complexul balneoclimateric “Eden”-o uriașă “uzină de sănătate”. Acesta are profil naturist și utilizează o paletă terapeutică ce include dietoterapia, fitoterapia, cărbunoterapia, helioterapia, terapia fizică sau gimnastica de recuperare
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
felul acesta o industrie casnică extrem de complexă, care a continuat până în zilele noastre. În cadrul acestei economii naturale, și respectiv, al industriei casnice, un rol important l-au avut femeile, care executau țesături viu colorate, costume naționale și covoare renumite pentru frumusețea lor. Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de cherestea și produse din lemn precum și întreprinderea de construcții electrotehnice (URAREF). Trebuie subliniat faptul că industria textilă este o ramură veche de tradiție. Există documente care atestă că în 1868 femeile lucrau “de mână” minunatele costume populare recunoscute pentru frumusețea lor. Mai apoi tradiția torsului și brodatului a fost continuată de Cooperativa “Arta Casnică”, produsele acestei instituții de prestigiu - covoare românești și orientale, ii, bluze, șervețele, eșarfe, baticuri, cămăși de noapte, fuste, mileuri și fețe de masă se exportau în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
natural Privită prin prisma unor multiple aspecte, Breaza se situează printre puținele localități ale județului Prahova și ale țării în care se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a circulației turistice interne și internaționale. La frumusețile peisagistice naturale, contribuie așezarea geografică în apropierea masivelor muntoase: Bucegi, Gârbova, Gurguiatul și Floreiului, unități de relief care, la un loc cu dealurile Sinoiu și Gurga, posedă numeroase atracții turistice și o diversitate de locuri pitorești care își așteaptă vizitatorii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din generație în generație și care aici se pastrează nealterate, Cooperativa “Arta Casnică”, Bâlciul Vinerii Mari, meșterii dogari și șindrilari, dulgherii și tâmplarii iscusiți, fac tot mai cunoscut în țară și peste hotare, patrimoniul turistic al acestei așezări. Foarte multe frumuseți naturale pot fi valorificate în viitorul apropiat prin modernizarea căilor de acces și marcarea potecilor spre aceste obiective turistice atrăgătoare. Avantajul acestui cadru natural diversificat, de care beneficiază stațiunea balneoclimaterică Breaza, îi conferă acel element de atracție, determinând o circulație
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Doctorii ne învață că vârsta apropiată a celor doi „actanți sexuali” (cum ar scrie P.H.L. dacă ar fi contemporan cu noi) asigură sănătatea progeniturii. Autorul nostru o știe, ba chiar se referă în text la perechile strălucitoare de tinerețe și frumusețe din basmele și baladele românești tradiționale. „Și totuși! - exclamă autorul într-o paranteză - dacă nu procreația, ci doar iubirea, împlinirea sufletească prin, alături și pentru celălalt sunt scopul, mai contează o diferență de 20-25 ani?” I s-ar putea răspunde
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
impresiile de lectură cu referințe muzicale accidentale. P.H.L nu-și complică eroii cu trimiteri... culturale. Ei își trăiesc povestea într-o zonă plină de visuri ce par adesea irealizabile. Dar găsesc un sprijin în ceea ce au reușit până acum: frumusețea trăirilor în doi, micile bucurii provocate cu grijă, cu generozitate, fără simulări și trucuri de care uzează uneori tinerii amorezi. Oare pentru că Profesorul R. nu mai este tânăr? Pentru că scriitorul nu are destulă imaginație? Să nu complicăm lucrurile!... Să citim
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se teme, oarecum instinctiv, că el nu simte tot atât de mult, sau nu este la fel de „beat de ea” pe cât este ea de el. P.H.L. a anticipat acest moment, pentru a sublinia că, deși aparent fără motiv (este tânără și are o frumusețe aparte), Teodora este „roasă de îndoieli”. E prea reținută și pare apăsată de complexe, mărturisite indirect, în confesiuni scurte făcute acestui bărbat în care a început să aibă tot mai multă încredere. Și constată aceasta cu oarecare teamă și nemulțumire
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pe celălalt. Nici pe Dumnezeu nu-l vezi, și cu toate acestea îl iubești! Un argument la care ateul Bendrix nu are răspuns. Sfârșitul femeii pare să întărească ideea, deja enunțată, conform căreia dragostea adevărată nu se termină odată cu moartea. Frumusețea ei durează, rămâne fie pe un obraz de copil, fie în sufletul celuilalt îndrăgostit, fie în pagina de roman. Concluzia mea: o iubire care se termină înainte de moartea celui îndrăgostit n-a fost iubire! Dragostea profundă, totală, ce transcende senzualitatea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de frumos! rosti Ilinca plină de entuziasm. Eu cred că nu mai există așa ceva în toată țara, își dădu cu părerea Bărzăunul. Asta s-o crezi tu! îl contrazise Virgil. La noi în țară sînt foarte multe peșteri renumite prin frumusețea lor: peștera Scărișoara, peștera Polovraci,... Dar eu n-am zis că nu mai sînt și alte peșteri, ci că nu cred să mai fie alta la fel de frumoasă. Mai este și peștera Mu-Mu-Muierii, luă și Nuțu cuvîntul, povestind apoi, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din ce cauză, dar tace mereu... La Piatra Domniței făcură un popas mai mare, se spălară pe mîini și pe față, pufăind de plăcerea apei reci și limpezi din iazul de la poalele peretelui de stîncă și minunîndu-se tot timpul de frumusețile extraordinare pe care le vedeau de jur împrejur. Și pentru că toți se pomeniră cu o poftă grozavă de mîncare, se hotărîră să guste ceva din cele luate de-acasă. Numai Bărzăunul n-avea nimic, nimic... și nici acasă nu mîncase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
care reproducem cîteva fraze: "...Arheologul Iancu Răgălie, cunoscut cititorilor noștri cu ocazia altor valoroase descoperiri, a făcut, zilele trecute, nu departe de localitatea Poiana, o descoperire extraordinară. În afară de faptul că s-a dat la iveală o nouă peșteră de o frumusețe inegalabilă, pentru descoperirea căreia au mai colaborat și alți arheologi amatori, printre care o mențiune aparte merită inimosul Inocențiu Nicanor, neobositul doctor Pompiliu Stănescu, actorul Petrică Ciuraru, arheologul Ovidiu Ardei, în peștera respectivă au fost scoase la iveală, după minuțioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la nimeni o preocupare cît de mică pentru scopul cu care urcaseră un asemenea munte. Atît de ușor renunțaseră toți!... Locul marii descoperiri visate fusese luat de gîndul la mîncare, de aruncatul pietrelor după păsări, ori de molfăit vorbe despre frumusețea împrejurimilor. E oare cu putință ca unii oameni să renunțe așa de ușor la un vis drag? Ilinca pricepu, probabil, frămîntarea Bărzăunului și se apropie de el căutîndu-i privirile. Dar ochii Bărzăunului erau deschiși doar în întunericul sufletului său, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ton ferm): Domnule extraterestru, dacă accept toate teoriile dumitale despre viața și omul de pe Pămănt, nu mă mai întorc în cavou și plec cu sufletul hoinar prin Univers dar să nu iei viața de pe Pămănt, mai ales a omului, cu frumusețea lui inelectuală și splendoarea lui fizică, sigur Universală! Evelin: Vă promit că vă fac o vizită la cimitir și vă comunic hotărărea mea. Darwvin: Domnule extraterestru, dacă lași viața pe Pămănt, promit că îți organizez o noapte de pomină în
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
a lui Rilke, "Niciundele fără nimic". Pierre Blanchot crede că inspirația este ceva magic, având loc instantaneu, este adevărata "clipă poetică". Trebuie numai transcrisă. Iată în acest sens două exemple din creația eminesciană. Așa cum rezultă din manuscris, poezia de mare frumusețe lirică, O mamă... a fost așternută pe hârtie d'un seul trait în forma definitivă, cu puține modificări, nesemnificative în logica internă a ideii poetice, și anume, cea a eternității morții vegheată protector de mișcări ale "sfintei naturi". Aici Natura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
al lui Petrarca, o poezie a lui Goethe, Baudelaire, Tagore etc., oricât de extinse ar fi, constituie un rotund indisolubil din care nu se poate scoate nimic și nici se poate adăuga ceva. Generează un intens sentiment de "ordine și frumusețe", cum se exprimă autorul cărții Les fleurs du mal, de "ordine sublimă", cum cere Hölderlin. De exemplu, în vastele poeme eminesciene ideatica se desfășoară într-o desăvârșită unitate, o coerență subtilă care știe să creeze și să inducă înțelesul urmărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
pentru fiecare cititor, o altă față a adevărului poetic, o altă perspectivă a deschiderii estetice. În poezia ermetică, relevarea sensului întârzie pentru a izbucni artezian odată cu decriptarea. Dar, de pildă, muzicalitatea din lirica lui Stéphane Mallarmé, sau versuri de mare frumusețe ca sunet și înaltă rostire din poeziile lui Ion Barbu, sunt receptate nemijlocit și rămân persistente în memorie. Ținem să subliniem însă un fapt decisiv, și anume că receptarea unui poem, la fel ca și receptarea oricărei opere de artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dintre eu și univers, cadențarea inimii noastre cu sistolele lumii. Armonie însemnează de asemenea ascensiunea convergentă a omului, a lucrurilor, a cosmosului spre înaltele trepte ale spiritualizării. "Armonia creației lui Eminescu își are astfel o altă valență în puritatea și frumusețea spirituală a universului său poetic, și anume elevația viziunilor sale ("Ci eu in lumea mea mă simt / Nemuritor și rece"), a ideilor ("Lume ce gândea în basme și vorbea în poezii"), a cuvintelor ("Spăși-voi visul de lumină"). Ne este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dar și reflexiv pentru ca Dasein-ul omului să-și poată locui ființarea, Casă a Ființei, afirmă Heidegger. Imprevizibilitatea interacțiunii dintre cele două stări determină bogăția și impredictibilitatea în receptarea unei creații de artă. Modelul ontologic al lumii umane, însemnând formă, corporeitate, frumusețe este vegheat de spiritul apolinic, care semnifică armonie, seninătate, măsură, proporții, raporturi numerice. Grecii au considerat însă că Dionysos lăsând viața liberă în dezlănțuirile sale și amenințând neîncetat armonia apolinică, era necesar echilibrului. Poezia opera de artă în general, constituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
lui homunculus, uciderea lui Baucis și Filemon. Lirica lui Friedrich Hölderlin dezvoltă o tensiune cosmică de cea mai pură, mai sublimă esență, neîntreruptă, poetul nu coboară niciodată de pe ultimele creste ale elevației simțirii și intelectului: sanctificarea poetică a lumii, proclamarea Frumuseții drept numele ce conține Unul și Totul, a poeziei ca unica religie viabilă în eternitate, pentru că omul poetic merită să trăiască pe pământ. Existența poetului este necesară, responsabilitatea sa fiind cosmică, el întemeiază ceea ce durează, el primește raza Tatălui, fulgerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o zi de sărbătoare). Dar mâna trebuie să fie curată. Pentru Hölderlin, poetizarea infinitului din afară de către infinitul spiritual lăuntric este destinarea oricărei poezii: "spirit infinit în viața infinită". În vremi de restriște a poeziei, când este alungată din viață, Frumusețea își află refugiul pe crestele spiritului, de unde se întoarce pentru a reîntemeia poetic viața omenească. Altitudinea cosmică a gândirii poetice hölderliniene merge până la a confunda pe Dumnezeu cu starea poetică; Această lume nu este atât de săracă încât să căutăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
filozof-poet este străbătută de suflu cosmic, fie că neagă, fie că afirmă viața proprie și a lumii. De la "aminul" negării, un nu care se voia radical în Lauda somnului, poetul din Lancrăm va sui către un da nietzschean al celebrării frumuseții firii și al tărâmului natal, al vieții în diversele ei hipostaze, iubirea peste toate. Fascinația liricii blagiene vine din necontenitul zbor al gândului, proiectând mitic și transfigurând poetic universul și ziua umană un izvor nesecat al emoției intelectuale: "Lumea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]