5,324 matches
-
celebri? Deja primul pas a fost făcut de televiziunea prin cablu - programe specializate tematic, pe care abonatul le poate melanja după pofta inimii. În fiecare om zace un mic ziarist: curios, bârfitor, implicat politic într-un fel sau altul. Singura frustrare a acestui nou tip de ziarist va fi tirajul și audiența. Un ziar într-un singur exemplar și cu un singur cititor. Câtă tristețe! BIBLIOGRAFIE Adam, Jean-Michel, Revaz, Françoise, 1999, Analiza povestirii, Institutul European, Iași Adorno, W., Theodor, 2005, Teoria
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe elevi - care au succese în ciuda modalităților ineficiente - că schimbarea este necesară. Mai mult, eficacitatea acțiunii poate suferi până când buna învățare reușește să stabilească o nouă metodă. Exista o tendința de întoarcere la vechile metode când nu se obține eficacitatea. Frustrarea se mărește chiar, când vechea metoda nu mai dă rezultatele pe care le dădea înainte. Numeroase experiențe ca acestea îi îngrijorează pe elevi cu privire la schimbări. Aceste formulări de clarificare oferă , în mod normal , rațiunea (motivul) pentru a se accepta modificarea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
pe Stăniloae, dintr-odată, ca pe mulți alți intelectuali marginalizați de regim, pe scena publică. De mai mult timp Filocalia sa devenise un simbol al rezistenței românilor În fața ideologiei marxiste, atee și anticreștine. Tocmai În această atmosferă de entuziasm și frustrare post-revoluționară, atât de bine cunoscută unora dintre noi, Părintele Dumitru a luat hotărârea de a-și continua proiectul, de a merge mai departe În cercetarea sa filocalică. De altfel, tot Între 1990-1991 primele zece volume au fost rapid și, trebuie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
acide și tânguitoare, ale lui B., din Însemnările unui belfer. Rememorarea avatarurilor unei cariere hărțuite de neșansă îi declanșează cusurgiului, care este poate un idealist înfrânt, reacții depresive și înverșunări propulsate în sarcasmul congestionat până la vorba crudă. Dascălul persecutat de frustrări își răzbună, zugrăvind în accente virulent caricaturale „vicleimul fără perdea” al școlii, denunțată, cu o grimasă de aversiune, ca un lăcaș al neomeniei. Sadici și obtuzi, haini, tipicari și chilipirgii, zgripțorii satirizați evoluează în ambientul unui grotesc de figurație zoologică
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
de apariția volumului Cadavre în vid (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), apreciat în mod unanim de critică drept una dintre cele mai valoroase opere ale literaturii contemporane. Schimbarea de viziune față de cărțile anterioare este aproape totală: dacă până acum sentimentele de frustrare și neliniște, generate de conștiința trecerii ireversibile a timpului, erau purificate estetic într-o melancolie senină, Cadavre în vid aduce cu sine împotrivirea și revolta, concretizate într-o imagistică de-a dreptul apocaliptică. Spectacolul, pus în scenă de un regizor
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
aspecte, somatic și psihic, durerea morală este acel sentiment penibil care rezultă din nesatisfacerea tendințelor sau a dorințelor individuale, chiar În absența unei dureri fizice sau sufletești. Este chinul eșecului, al neîmplinirii. Durerea fizică este, În sfera somatică, ceea ce este frustrarea În planul sufletesc și eșecul În planul conștiinței morale. Orice durere, ca suferință, este Însoțită de un sentiment al Înfrângerii. Se poate deduce din cele de mai sus că durerea este o stare complexă a persoanei umane, care, deși prezentă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Omul se va simți atins În vitalitatea sa nu numai din punct de vedere corporal, ci În totalitate. Se mai discută și aspectul nevrotic al durerii. Orice durere apare ca Însoțind dorințele refulate ale unei persoane. Ea este legată de frustrări sau de traume emoționale. În cazul durerii, al stărilor de epuizare emoțională, omul se simte singur și părăsit. Existența i se pare a fi lipsită de sens. El renunță cu ușurință la oricare altă experiență vitală, considerând-o inutilă. Experiența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de vedere cauzal. Dispariția limitelor impuse persoanei Îi redau acesteia libertatea și posibilitatea de a se afirma, Într-o manieră plenară, liberă. Cu toate acestea, situațiile-limită vor marca persoana pentru tot restul vieții sale. Trecerea prin situații-limită va lăsa urme: frustrări, situații castratoare, complexe. Ieșirea dintr-o situație Închisă nu Înseamnă reîntoarcerea la condiția anterioară. Persoana se eliberează de constrângeri, dar nu și de memoria acestora. Ea va rămâne marcată pentru tot restul vieții. Aceste experiențe pot slăbi sau, dimpotrivă, pot
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
mă pot recunoaște și mă identific cu persoane care adesea au aceleași probleme psihologice și morale ca și mine sau de altă natură. Această atracție este dată de nevoia unei compensări reciproce a problemelor noastre similare (traumatisme afective, carențe emoționale, frustrări, eșecuri etcă. O asemenea preferință interpersonală are un caracter predominant nevrotic și ea nu poate dura În timp, ci, d Dimpotrivă, va duce destul de rapid la situații conflictuale Între cei doi parteneri, sfârșind prin separarea acestora. Situația prometeică pozitivă se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aspecte: aă originile individului - familia, părinții, mediul social și cultural din care vine acesta, precum și felul În care este privită persoana respectivă pe parcursul vieții sale, din acest punct de vedere; bă copilăria individului, părinții și familia de origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
origine, carențele educative, frustrările, traumele emoționale, modul de formare a identității și rezolvarea situației oedipiene, rangul În fratrie etc.; că adolescența individului, conduite, atitudini, studii, pasiuni, interese, asocierea și prieteniile acestuia, idealurile de viață etc. Trebuie avute În vedere carențele, frustrările, conduitele deviante, Începutul vieții sexuale etc.; dă modelele acceptate sau refuzate de individ au un rol esențial În formarea sa. Se discută rolul modelelor alese, motivele care stau la baza acestor alegeri. În egală măsură se are În vedere imitarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
format, educat și instruit pentru viață, Așa cum s-a dezvoltat În raport cu modelele care i-au fost oferite și pe care și le-a interiorizat. Factorii formator-modelatori ai persoanei și ai vieții acesteia, atât negativi (eșecuri, suferințe cronice, somatice sau psihice, frustrări, situații castratoare, culpabilizări, situații de inferioritate etc.Ă, cât și factorii pozitivi (educație și cultură, instrucție, contactul cu modele pozitive, exemplare, succesul, interiorizarea unor valori morale și cultural-spiritualeă contribuie În mod decisiv la configurarea unei anumite forme de existență a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o singură comunitate pe toți cetățenii săi. Ea le impune legi, le conferă drepturi și datorii. Acest sistem este din punct de vedere formal un act normativ-securizant, dar din punct de vedere psihologic frustrează natura primară a individului. Ocolirea acestei frustrări psihologice și morale este realizată, Într-o manieră sublimată, de existența acceptată a ierarhiilor sociale. Masa de cetățeni are un caracter anonim, de egalizare a acestora. Față de această situație, individul caută prin toate mijloacele de care dispune să se desprindă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de ea. În aceasta constă și problema exilului. Exilul este criza identității sufletești, morale, spirituale, religioase, culturale și sociale a omului cetățean. Din punct de vedere psihologic, exilul este o traumă afectivă și morală, intelectuală și culturală. El reprezintă o frustrare sau chiar o situație castratoare a personalității, resimțită la nivelul supraeului său, considerat din punct de vedere psihanalitic. Orice persoană care se autoexilează sau care este exilată suferă sau va suferi. Aceasta pentru că exilul este, indiferent de forma și natura
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
aceasta și-l propune de a-l realiza. În același timp, ea este și o relație psihologică, cu substrat moral, Între persoana mea și persoana celuilalt sau a celorlalți de diferite forme (apropiere, ajutor, Încurajare, consolare sau, dimpotrivă, respingere, defăimare, frustrare, conflict, ură, intrigă etc.Ă. În felul acesta, Între „intenție” și „necesitate” se va stabili o relație particulară. La originea intențiilor stau fie nevoile și dorințele eului, fie proiectele acestuia. Toate constituie motivații psihomorale, care capătă forma concretă, coerentă, a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
imorale care frustrează, rănesc și provoacă durere celor angajați În această legătură reciprocă. Să ne oprim un moment asupra lor. Refuzul dăruirii este un act grav, ofensator. El are, din punct de vedere psihologic și moral, semnificația unui act de frustrare. Este expresia cinismului, a desconsiderării celuilalt, a incapacității de a Înțelege persoana aflată În impas și suferință, Într-o situație Închisă. Dar mai ales incapacitatea de a te putea apropia și de a Înțelege pe semenul tău. Furtul este la fel de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
o persoană aflată În dificultate este un act imoral care pune serioase „probleme” față de persoana care refuză. De regulă, aceasta este o persoană frustrată, care prin refuzul ei de a oferi sau de a ajuta proiectează, de fapt, propriile sale frustrări și eșecuri asupra persoanei care-i solicită ajutorul. Furtul este un act imoral de castrare. A lua de la altul, a-l deposeda pentru a „avea tu ceea ce are el”, este pentru persoana care comite acest act o compensare a propriilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
A lua de la altul, a-l deposeda pentru a „avea tu ceea ce are el”, este pentru persoana care comite acest act o compensare a propriilor sale castrări anterioare, dar concomitent și un act prin care se substituie persoanei prejudiciate prin frustrarea acesteia. În ambele situații, de „refuz” sau de „furt” suntem martorii unui grav conflict al eului, cauzat de anumite structuri sau „dispoziții morale” ale supraeului. În toate aceste cazuri, supraeul este bolnav, dar cel care suferă este eul. În toate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești și morale, fie unor frustrări sau complexe existente. De multe ori, aceste atitudini se datorează Înșelării sentimentelor morale ale celor care sunt deschiși către ceilalți, de către persoane care mimează suferința În scopul producerii milei și obținerii unor avantaje. Înșelarea bunei credințe va stârni aversiune, dispreț
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
intră următoarele: aă Situațiile de handicap, infirmități congenitale sau dobândite, ce invalidează persoana, făcând-o să fie dependentă de ceilalți care trebuie să o asiste. bă Situațiile de dependență socială sunt În primul rând datorate unor condiții de viață precare, frustrărilor, lipsei familiei de origine sau existența unei familii dezorganizate, lipsa de educație, deficiențe afective sau intelectuale etc. În această categorie sunt incluse următoarele tipuri de persoane: cerșetorii, prostituatele, copiii străzii, alcoolicii, toxicomanii etc. că Situațiile antisociale sunt cazurile extreme ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
un act de ruptură, de separație Între două persoane. Prin natura sa, el depășește cadrele stricte ale psihologiei și psihopatologiei, dobândind și o profundă semnificație morală. Conflictele circumstanțiale sunt, de regulă, conflicte de interese, ciocniri imediate, legate În special de frustrări. Cele mai importante conflicte care pun probleme psihologice și morale serioase sunt conflictele ce apar În cadrul unor cupluri stabil constituite În timp. Ele pot fi conflicte ale Întâlnirii sau conflicte ale intimității. Astfel, am preferat să grupăm conflictele, din punctul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
diferit, dar aceasta va avea de fapt semnificația unei complementarități a unuia față de celălalt. În locul atracției, care a dus la constituirea cuplului, apare respingerea, refuzul partenerului respectiv. Dacă atracția reprezintă completarea persoanei mele prin celălalt, respingerea are inițial semnificația unei frustrări, iar după separare, a unei castrări psihologice și morale a persoanei, care se consideră abandonată și expusă unor pericole datorate pierderii suportului psihologic și moral pe care-l avea În interiorul cuplului respectiv. Conflictele generează situații complexuale, pe care le trăiesc
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Prin ce se caracterizează prejudiciul ca acțiune psihomorală? Spre deosebire de acțiunea psihomorală pozitivă care se caracterizează prin deschiderea către celălalt, prin dăruire și atitudine afectivă pozitivă, de apropiere, prejudiciul este acțiunea psihomorală negativă care se caracterizează prin ostilitatea față de celălalt, prin frustrare, printr-o atitudine afectivă negativă, de respingere, dăunătoare intereselor sau reputației acestuia. În cazul prejudiciului adus unei persoane trebuie să vedem relele intenții orientate Împotriva acesteia. Ele sunt pulsiuni agresive orientate, voluntar sau aparent involuntar, Împotriva unei alte persoane, considerată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
are la baza sa o vectorializare a pulsiunilor agresive ale individului către un obiect, o persoană, un grup de indivizi etc. Ne vom referi În special la prejudiciul adus unei persoane. Prin prejudiciu, cel care acționează comite un act de frustrare a altui individ, sau de castrare, Întrucât prejudiciul reprezintă fie o atingere a persoanei respective, fie deposedarea ei de ceva care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care Îi aparține, sau se referă la natura sa. La baza acestor pulsiuni agresive stă adversitatea sau ura agresorului față de victima sa Orice prejudiciu, din punct de vedere psihologic, are la bază sentimente morale negative: ură, invidie, complexe de inferioritate, frustrări personale, carențe afective, de educație etc. Prejudicierea altuia presupune că Între cele două persoane există o anumită relație negativă, tensionată, de adversitate, de concurență, iar diferendele dintre cei doi nu se pot rezolva pe alte căi sau prin alte mijloace
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]