8,979 matches
-
cu cancer renal a arătat că fumatul este răspunzător pentru 26% din cazuri, în timp ce factorii genetici doar pentru 3%. DeficienŃa β carotenului acŃionează ca factor sinergic, determinând o sporire a riscului determinat de fumat (314). 3.13.7. Cancerul genital Fumatul reprezintă un factor de risc pentru multe din neoplaziile genitale: sân, vulvă, vagin, col uterin, prostată și penis. Conform unei metaanalize publicate în Statele Unite ale Americii, în 2007, fumatul este asociat cu cancerul de sân la femeile tinere, premenopauză (315
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a riscului determinat de fumat (314). 3.13.7. Cancerul genital Fumatul reprezintă un factor de risc pentru multe din neoplaziile genitale: sân, vulvă, vagin, col uterin, prostată și penis. Conform unei metaanalize publicate în Statele Unite ale Americii, în 2007, fumatul este asociat cu cancerul de sân la femeile tinere, premenopauză (315). Cancerul vulvar în relaŃie cu fumatul, a fost prezent la femeile care au fumat 10-20 Ńigări pe zi, mai mult de 20 de ani (316). Fumatul este un factor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pentru multe din neoplaziile genitale: sân, vulvă, vagin, col uterin, prostată și penis. Conform unei metaanalize publicate în Statele Unite ale Americii, în 2007, fumatul este asociat cu cancerul de sân la femeile tinere, premenopauză (315). Cancerul vulvar în relaŃie cu fumatul, a fost prezent la femeile care au fumat 10-20 Ńigări pe zi, mai mult de 20 de ani (316). Fumatul este un factor de risc independent pentru cancerul de col uterin, crescând riscul de apariŃie a acestei patologii tumorale maligne
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Americii, în 2007, fumatul este asociat cu cancerul de sân la femeile tinere, premenopauză (315). Cancerul vulvar în relaŃie cu fumatul, a fost prezent la femeile care au fumat 10-20 Ńigări pe zi, mai mult de 20 de ani (316). Fumatul este un factor de risc independent pentru cancerul de col uterin, crescând riscul de apariŃie a acestei patologii tumorale maligne de 12 ori. Riscul de apariŃie a cancerului de col uterin este direct proporŃional cu numărul de pachete-an (317). Într-
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a cancerului de col uterin este direct proporŃional cu numărul de pachete-an (317). Într-un vast studiu populaŃional, incluzînd 1993 femei nou diagnosticate cu cancer de col uterin, acest tip de neoplasm a fost atribuit într-o treime din cazuri fumatului (318). Nicotina și cotinina au fost detectate în mucusul cervical, la niveluri corelate cu numărul de Ńigări fumate. De asemenea, anumite nitrozamine cu proprietăŃi carcinogene au fost detectate în mucusul cervical al fumătoarelor la valori triple comparativ cu nefumătoarele (319
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
penian este dublu la pacienŃii fumători a mai mult de 10 Ńigări pe zi și triplu la subiecŃii fumători a mai mult de 45 pachete-an (323). 3.13.8. Leucemiile și limfoamele Există multiple studii care au demonstrat asocierea dintre fumat și leucemii sau limfoame, atât la adulŃi, cât și la copii. Un studiu incluzând 17500 bărbaŃi de rasă albă, urmăriŃi pe o perioadă de 20 de ani, a comparat incidenŃa leucemiilor și limfoamelor la fumători și nefumători, demonstrând un risc
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
studiu desfășurat în Norvegia care a inclus 26000 subiecŃi aparŃinând ambelor sexe a identificat asocieri cu multiple neoplazii, dar nu și cu leucemii și limfoame (325). S-au stabilit relaŃii neașteptate ale cancerelor la copii, nu numai în relaŃie cu fumatul la mame în perioada sarcinii, ci și cu statusul de fumător al tatălui anteconcepŃie (326). Astfel un studiu publicat de Li și colaboratorii a arătat un risc crescut de a dezvolta neoplazii la copii cu vârsta sub 5 ani ai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
tutun către fetus. Studii aupra subiecŃilor expuși ocupaŃional la benzen au arătat incidenŃe crescute ale leucemiilor la aceștia. S-au efectuat ulterior studii care au demonstrat acest efect al benzenului și la fumători (329) CAPITOLUL 4. TERAPIA PENTRU RENUNłAREA LA FUMAT 4.1. DefiniŃia termenilor Fumatul, definit în termeni medicali ca “dependenŃă nicotinică” este o boală care constă în consumul timp îndelungat și într-un ritm zilnic a produselor pe bază de tutun, având ca factor etiologic principal nicotina, care deŃine
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
subiecŃilor expuși ocupaŃional la benzen au arătat incidenŃe crescute ale leucemiilor la aceștia. S-au efectuat ulterior studii care au demonstrat acest efect al benzenului și la fumători (329) CAPITOLUL 4. TERAPIA PENTRU RENUNłAREA LA FUMAT 4.1. DefiniŃia termenilor Fumatul, definit în termeni medicali ca “dependenŃă nicotinică” este o boală care constă în consumul timp îndelungat și într-un ritm zilnic a produselor pe bază de tutun, având ca factor etiologic principal nicotina, care deŃine potenŃialul de a produce dependenŃă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
constă în consumul timp îndelungat și într-un ritm zilnic a produselor pe bază de tutun, având ca factor etiologic principal nicotina, care deŃine potenŃialul de a produce dependenŃă, determinând dificultatea sau imposibilitatea opririi consumului de tutun. Riscul determinat de fumat depinde de tipul produsului, intensitatea și durata practicării fumatului. Conform definiŃiilor adoptate de OMS (330) se descriu următoarele categorii, din punct de vedere al relaŃiei cu fumatul: 1) Fumători (zilnic/ocazional): cei care sunt efectiv fumători, în momentul când sunt
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
zilnic a produselor pe bază de tutun, având ca factor etiologic principal nicotina, care deŃine potenŃialul de a produce dependenŃă, determinând dificultatea sau imposibilitatea opririi consumului de tutun. Riscul determinat de fumat depinde de tipul produsului, intensitatea și durata practicării fumatului. Conform definiŃiilor adoptate de OMS (330) se descriu următoarele categorii, din punct de vedere al relaŃiei cu fumatul: 1) Fumători (zilnic/ocazional): cei care sunt efectiv fumători, în momentul când sunt chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
produce dependenŃă, determinând dificultatea sau imposibilitatea opririi consumului de tutun. Riscul determinat de fumat depinde de tipul produsului, intensitatea și durata practicării fumatului. Conform definiŃiilor adoptate de OMS (330) se descriu următoarele categorii, din punct de vedere al relaŃiei cu fumatul: 1) Fumători (zilnic/ocazional): cei care sunt efectiv fumători, în momentul când sunt chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6 luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
intensitatea și durata practicării fumatului. Conform definiŃiilor adoptate de OMS (330) se descriu următoarele categorii, din punct de vedere al relaŃiei cu fumatul: 1) Fumători (zilnic/ocazional): cei care sunt efectiv fumători, în momentul când sunt chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6 luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3) Nefumători: persoane care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de vedere al relaŃiei cu fumatul: 1) Fumători (zilnic/ocazional): cei care sunt efectiv fumători, în momentul când sunt chestionaŃi și care practică fumatul de cel puŃin 6 luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3) Nefumători: persoane care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de 100 de Ńigări vreodată). Fumatul perceput ca boală, impune acordarea obligatorie a asistenŃei medicale în vederea stopării acestuia
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
luni. 2) Foști fumători (zilnic/ocazional): la momentul intervievării au sistat complet fumatul de minim 6 luni. 3) Nefumători: persoane care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de 100 de Ńigări vreodată). Fumatul perceput ca boală, impune acordarea obligatorie a asistenŃei medicale în vederea stopării acestuia. AsistenŃa medicală a fumătorului în vederea renunŃării la fumat constă în diagnosticarea corectă a consumului cronic de tutun și a dependenŃei de nicotină, urmată de tratamentul acesteia. 4.2
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
care nu au fumat niciodată sau cel mult au încercat să fumeze (nu mai mult de 100 de Ńigări vreodată). Fumatul perceput ca boală, impune acordarea obligatorie a asistenŃei medicale în vederea stopării acestuia. AsistenŃa medicală a fumătorului în vederea renunŃării la fumat constă în diagnosticarea corectă a consumului cronic de tutun și a dependenŃei de nicotină, urmată de tratamentul acesteia. 4.2. DependenŃa nicotinică/tabagică Un subiect care consumă zilnic tutun, de cel puŃin 6 luni, va deveni bolnav prin simpla calitate
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
subiect care consumă zilnic tutun, de cel puŃin 6 luni, va deveni bolnav prin simpla calitate de fumător, nicotina fiind capabilă să inducă o dependenŃă fizică și psihică cel puŃin la fel de puternică precum heroina sau cocaina (330). Nicotina provenită din fumat, ajunge rapid în circulaŃia sangvină prin plămâni și mucoasa bucală, se fixează la nivelul receptorilor acetilcolinici din sistemul nervos central, producând o creștere a concentraŃiei de noradrenalină în nucleul accumbens și locus ceruleus. Această eliberare de mediator generează senzaŃii de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la stimularea nicotinică (331). În urma efectului cronic, consumatorul de tutun este nevoit să-și crească doza de nicotină, și implicit cantitatea de tutun administrată, pentru a menŃine la fel de intensă senzaŃia plăcută de stimulare psihică similară celei resimŃite în perioada iniŃierii fumatului. Un individ este dependent de nicotină în situaŃia în care prezintă istoric de administrare îndelungată a substanŃei, cu următoarele caracteristici: consum abuziv, continuă consumul în ciuda efectelor negative resimŃite, toleranŃă crescută faŃă de substanŃă (simte nevoia să crească doza de drog
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
în ciuda efectelor negative resimŃite, toleranŃă crescută faŃă de substanŃă (simte nevoia să crească doza de drog pentru a obŃine aceleași efecte) și acuză simptome de sevraj la încercarea de a opri consumul (332). 4.3. Principiile tratamentului pentru renunŃarea la fumat RenunŃarea la fumat trebuie să aibă la bază schimbarea atitudinii faŃă de consumul de tutun prin terapie comportamentală și înlăturarea simptomelor fizice generate de sevraj prin terapie medicamentoasă. DependenŃa de tutun prezintă caracteristicile unei afecŃiuni cronice. Doar o minoritate a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
resimŃite, toleranŃă crescută faŃă de substanŃă (simte nevoia să crească doza de drog pentru a obŃine aceleași efecte) și acuză simptome de sevraj la încercarea de a opri consumul (332). 4.3. Principiile tratamentului pentru renunŃarea la fumat RenunŃarea la fumat trebuie să aibă la bază schimbarea atitudinii faŃă de consumul de tutun prin terapie comportamentală și înlăturarea simptomelor fizice generate de sevraj prin terapie medicamentoasă. DependenŃa de tutun prezintă caracteristicile unei afecŃiuni cronice. Doar o minoritate a populaŃiei fumătorilor obŃine
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de consumul de tutun prin terapie comportamentală și înlăturarea simptomelor fizice generate de sevraj prin terapie medicamentoasă. DependenŃa de tutun prezintă caracteristicile unei afecŃiuni cronice. Doar o minoritate a populaŃiei fumătorilor obŃine abstinenŃa completă după prima tentativă de renunŃare la fumat. Majoritatea continuă să fumeze pentru mulŃi ani, parcurgând, în mod tipic, un ciclu cu perioade de remisiune și recădere. Abordările moderne în tratamentul tabagismului trebuie să reflecte cronicitatea dependenŃei de tutun (38). Modelul unei afecŃiuni cronice recunoaște natura evoluŃiei pe
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
pe tot parcursul supravegherii. Sunt necesare nu doar intervenŃii incipiente, ci măsuri terapeutice susŃinute, repetate, cu urmărire periodică, sistematică, până la vindecare. Terapia complexă, integrează măsuri farmacologice și intervenŃii psiho comportamentale, în cure recurente, care maximizează rezultatele programului de renunŃare la fumat. Pentru ca strategiile de sănătate publică privind renunŃarea la fumat să aibă eficienŃă maximă, sistemul de îngrijiri medicale trebuie să aibă o abordare coerentă, integrată, a intervenŃiior terapeutice privind această măsură. Cadrele medicale, indiferent de specialitate, trebuie să profite de orice
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
incipiente, ci măsuri terapeutice susŃinute, repetate, cu urmărire periodică, sistematică, până la vindecare. Terapia complexă, integrează măsuri farmacologice și intervenŃii psiho comportamentale, în cure recurente, care maximizează rezultatele programului de renunŃare la fumat. Pentru ca strategiile de sănătate publică privind renunŃarea la fumat să aibă eficienŃă maximă, sistemul de îngrijiri medicale trebuie să aibă o abordare coerentă, integrată, a intervenŃiior terapeutice privind această măsură. Cadrele medicale, indiferent de specialitate, trebuie să profite de orice prilej pentru a identifica fumătorii și a iniŃia algoritmul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
îngrijiri medicale trebuie să aibă o abordare coerentă, integrată, a intervenŃiior terapeutice privind această măsură. Cadrele medicale, indiferent de specialitate, trebuie să profite de orice prilej pentru a identifica fumătorii și a iniŃia algoritmul de asistenŃă medicală pentru renunŃarea la fumat (333). Identificarea fumătorului va fi urmată de consemnarea statusului de fumător în documentele medicale. În continuare, se va iniŃia terapia de renunŃare la fumat. Dacă în serviciul în care s-a realizat identificarea fumătorului nu există posibilitatea acestei măsuri, subiectul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
orice prilej pentru a identifica fumătorii și a iniŃia algoritmul de asistenŃă medicală pentru renunŃarea la fumat (333). Identificarea fumătorului va fi urmată de consemnarea statusului de fumător în documentele medicale. În continuare, se va iniŃia terapia de renunŃare la fumat. Dacă în serviciul în care s-a realizat identificarea fumătorului nu există posibilitatea acestei măsuri, subiectul va fi direcŃionat către un serviciu medical unde poate fi realizată intervenŃia terapeutică pentru renunŃarea la fumat, conform indicaŃiilor ghidurilor de specialitate. Vindecarea este
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]