4,454 matches
-
la învățătură, Prințesa se remarcă și la celelalte activități, mai ales când ajunsese la liceul de muzică. Făcea parte din corul școlii, din echipa de dansuri. Îi plăcea să joace rolul de țigancă și căuta asemenea prilejuri. Se îmbrăca în fusta ei de țigancă cu maci roșii, pe care Zina a mai lungit-o, că Prințesa crescuse, își împletea părul galben ca spicul de grâu copt cu bănuți și panglici roșii așa cum plecase cu câțiva ani în urmă din șatră, își
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ceva! A urmat cântecul țigănesc, în limba țigănească, însoțindu-l de gesturile adecvate. Părea acum o adevărată țigancă doar că-i lipsea acel instrument în formă de sită pe care țigăncile îl bat cu palmele pentru a da ritm cântecului, fusta largă și șalul lor. Ei n-o văzuseră când jucase rolul de țigancă pe scenă de câteva ori, așa că nu bănuiau c-ar avea o asemenea costumație potrivită cântecului țigănesc. Au rămas totuși uluiți de frumusețea cântecului plin de nerv
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
țâgani, dar nă știm locul. — Tocmai că nu-l știți. Haideți cu mine să v-arăt, se oferă unul din cei de la casă spunânduși în gând: „De unde mai apărură și baragladinile ăștia. Nu puteau să stea dracu’ acasă?” Fluturându-și fustele lungi printre cărări, printre scaune, Izaura și Rusalda abia se țineau după ghid stârnind curiozitatea spectatorilor așezatți pe locurile lor. Le urmau Ismail, Păun, Rozmarin și Nectar, soțul Izaurei, că Dedi murise. Erau pentru prima dată într- o sală de
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
la cerșit, dar cu toate astea mi-e dor dă ele, dă libertatea d-atunci. Acum nu mai este așa. Însă acum ești doamnă. Și hainele ți le-ai schimbat. Păi cum, Doamne iartă-mă! Să umblu pă aici în fuste dă țâgancă. La plecare, Izaura i-a reamintit Teofanei s-o invite la nuntă că va veni. Într-adevăr a venit și Teofana s-a bucurat enorm. — De ce nu i-ai adus și pe frații tăi. — Păun și Rozmarin au
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
prăbușește ca pietroiul, pe rotule, străbătut de spasme! În spatele său, baba cea hoțoaică și huiduită toacă din buze repede-repede, boscorodind numai ea știe ce. De sub tron, cei patru motani se aruncă asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând la nimereală câteva șuturi, în direcția fundurilor blănoase. Cărați-vă-n târla cui v-a zămislit! Pe ușă, se avântă ca
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu ocazia Anului Nou și reprezintă emblema Muntenilor de Sus. Este dansat de o formație de 14 băieți, acompaniați de un trișcar. Costumul specific este alcătuit din ițari, bocanci, cămașă, curele bătute cu nasturi de metal, pluover de lână, bariz, fustă, brâu cu ciucuri, la picioare clopoței iar în cap o căciulă de oaie impodobită cu mărgele colorate sau flori. Este un dans ritualic bărbătesc cu caracter magic, mișcările de rotire ale dansatorilor, strigăturile având un caracter ritualic, astral. Tocmai pentru
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
fără a mai încerca clanța, puse umărul în ușă și o împinse înlăuntru. ― Ajutor!... Ajutor! țipă Nadina cu ochii ieșiți din orbite. ― Nu-ți plac, cucoană, ai? rânji Toader. Lasă, că tu îmi placi mie! O trânti jos, îi ridică fustele-n cap. Cu o supremă sforțare Nadina mai răcni: ― Ajutor!... Ajutor! ― Nu zbiera, putoarea dracului! mormăi țăranul, înfigîndu-i mâinile în beregată. Glasul Nadinei se stinse, parcă I-ar fi smuls din rădăcină... Peste câteva minute Toader Strîmbu reapăru în cerdac
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
poveste și să se audă și prin satele vecine? 2-02 mai dă pe gât o gură de coniac, apoi se adresă prietenului său. - Amice, ai răbdare! Deci s-au adunat la horă femeile frumos gătite, rujate, coafate, rimelate, unele cu fuste sau rochii mai sus de genunchi, apoi plevușca: babe, moșnegi și ploduri pentru gurăcască. Începe hora, o horă numai cu femei. Popa Stasuc, de pe margine, le admira. Femeile, văzând că popa nu se prinde în horă, au început să-l
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cu calul înhămat. Cum de a putut face calul o asemenea nenorocire, nu mi-am dat seama atunci și nici mai târziu. Pălădoaia prindea pește cu spor, așa cum prindeau și alte femei din sat. Intrau în apă cu rochia sau fusta, se lăsau cu picioarele larg desfăcute pe unde era păpuriș, băteau apa cu mâinile ca să stârnească peștele ascuns și dacă era vreun pește acolo, era prins ca într-o capcană. Și femeile nu se rușinau să prindă pește în felul
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
religioase, rugându-l pe Dumnezeu să sloboade și asupra acestui pământ ploi care să potolească setea de apă a Pământului. Îmi aduc aminte că noi, copiii, ne făceam din boz un arbust care crește unde vrei și unde nu vrei, fuste din lăstari cu frunze și duminica formam cete de 5-10 copii și umblam pe drumul plin de colb al satului invocând ploaia. Eram numiți paparude și cântam și dansam: „Paparudă-rudă/ Vin-o de ne udă/ Să vină ploile/ Să curgă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Fiind așa de cald afară, umblu îmbrăcată, în afara locuinței, cu haine confecționate din țesături din fibre naturale de in, cânepă, bumbac și cu pălărie de in pe cap. Caut să-mi acopăr cât mai complet corpul: cu mâneci lungi și fuste sau pantaloni lungi. Noi trebuie să privim și să învățăm de la cei ce trăiesc în deșert: au corpul complet acoperit cu haine foarte lejere și pe cap poartă un turban special, care izolează capul foarte bine, împotriva supra încălzirii. Despre
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Vasili Goci, în cartea „Karma și cauza” scrie despre manifestarea vampirismului energetic, prin stilul șocant al modei, manifestat inconștient. Linia actuală a modei cu îmbrăcăminte cabrată pe sânii de silicon semi dezgoliți, cu burta (cu ombilicul) goală (expusă vederii), cu fusta care acoperă numai fesele, cu picioarele complet goale, este linia de modă a femeilor care își oferă corpul. Au început să se dezbrace și bărbații bătrâni. Au apărut în locuri publice, aglomerate, în pantaloni scurți, expunând niște picioare albe, slabe
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
din considerente economice, pentru a avea acces la îmbrăcăminte, deoarece acum văd că obiectele de îmbrăcăminte au niște prețuri foarte mari, deși sunt de calitate îndoielnică, dar sunt la modă. Din țesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi confecționez compleuri: fustă, fustă-pantalon și bluze. Din catifea de bumbac, îmi confecționez costum: fustă și bluză (taior, jachetă). Din țesături de lână mi-am confecționat fuste, pantaloni și taioare. Adopt linia de croială clasică, cu tăieturile strict necesare, pe verticală. Obiectele mele de
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
văd că obiectele de îmbrăcăminte au niște prețuri foarte mari, deși sunt de calitate îndoielnică, dar sunt la modă. Din țesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi confecționez compleuri: fustă, fustă-pantalon și bluze. Din catifea de bumbac, îmi confecționez costum: fustă și bluză (taior, jachetă). Din țesături de lână mi-am confecționat fuste, pantaloni și taioare. Adopt linia de croială clasică, cu tăieturile strict necesare, pe verticală. Obiectele mele de îmbrăcăminte sunt lejere sau ușor lărguțe. Ca lungime, sunt destul de lungi
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de calitate îndoielnică, dar sunt la modă. Din țesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi confecționez compleuri: fustă, fustă-pantalon și bluze. Din catifea de bumbac, îmi confecționez costum: fustă și bluză (taior, jachetă). Din țesături de lână mi-am confecționat fuste, pantaloni și taioare. Adopt linia de croială clasică, cu tăieturile strict necesare, pe verticală. Obiectele mele de îmbrăcăminte sunt lejere sau ușor lărguțe. Ca lungime, sunt destul de lungi, dar nu până jos, ca să nu mă împiedic la mers și să
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
lume: straturi de lalele gigante, soarele izbucnind apocaliptic printre frunzele cireșului amar, pământul negru cu zgrunțuri neobișnuit de mari, ca văzuți printr-o lupă, o plasă cu un păianjen verde cât pumnul în mijloc, scânduri putrede și o femeie, cu fusta în flăcări de la soare, apropiindu-se. Apoi un bărbat necunoscut, tenebros, îndreptînd spre mine o mașinărie strălucitoare. Sigur, îl țin minte pe fotograf, pe care-l confundasem cu doctorul care îmi făcea injecții. Erau deci cozile mele. Mama îmi povestise
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
clase și vorbeau la nesfârșit. Noi, cei care terminaserăm cu școala, ne permiseserăm să venim "în civil", fiecare cu cămășile și nădragii mai buni pe care-i avea pe-acasă. Fetele se împopoțonaseră cu tot ce putea fi mai fistichiu, fuste care atârnau aiurea pe ele, bluze transparente prin care se vedea câte un sutien alb cu găurele, ciorapi de-ai mamelor, își împletiseră părul cu o fantezie înduioșătoare, dar, chiar gătite ca niște paparude, le stătea într-un fel bine
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
emiteau un huruit continuu care la origine trebuie să fi fost niște dulci cântecele pentru copii. Cred că am fost primul care a văzut-o pe Lili. Era îmbrăcată simplu, cu o bluză albă foarte decoltată, fără mâneci, și o fustă neagră mult deasupra genunchilor. Dacă ar fi venit de la început, ar fi fost dată afară din pricina fustei, care îi dezvelea pulpele; în mână ținea un trandafir roz-pal. Mergea cu o grație care era numai a ei, strecurîndu-se printre scaunele plușate
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
că am fost primul care a văzut-o pe Lili. Era îmbrăcată simplu, cu o bluză albă foarte decoltată, fără mâneci, și o fustă neagră mult deasupra genunchilor. Dacă ar fi venit de la început, ar fi fost dată afară din pricina fustei, care îi dezvelea pulpele; în mână ținea un trandafir roz-pal. Mergea cu o grație care era numai a ei, strecurîndu-se printre scaunele plușate. Se așeză departe de noi, singură, și stătu acolo o vreme, mirosind din când în când trandafirul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
învață să distingă între prietenii lor băieții de fetițe, le apar pe obraji trăsături aproape imposibil de definit, dar pe care ochiul le percepe cu o precizie din ce în ce mai mare. Dincolo de diferențele create artificial (păr mai lung la fete, îmbrăcăminte specifică: fuste, rochițe, podoabe exclusive, ca de pildă cerceii) și de caracterele secundare care apar în adolescență, există și enigmatice repere psihice, și cred că de fapt ele sânt cele mai puternice, pentru că ele determină pasiunile. Nu iubim o femeie pentru că are
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
care-o condusesem toată iarna pe Gina spre casă, acum înaintam amândoi printr-un crepuscul de vis, cu miros de iarbă și calcar vechi, cu ferestre purpurii și cornișe albastre. Și tocmai acum, când, purtîndu-și duminica bluzițele ei pastelate și fustele ecosez prinse cu un mare ac se siguranță cu piatră striată, Gina era atât de feminină; acum când ne plimbam pe traseele noastre de pe Pitar Moș, Bulevard, Piața Cosmonauților și când eu mă simțeam mai capabil să uit și să
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
spatele ei cu omoplații abia discernabili sub pielea caldă, uscată și alunecoasă, sub care simțeai un strat elastic de grăsime, a câta oară am tras de tricoul ei și i-am împins înspre mijloc, boțindu-i-o în cute suprapuse, fusta ecosez. Când mi-am împins degetele mâinii drepte sub dunga de sus a chiloțeilor ei, afundîndu-mi-le în părul aspru și cârlionțat... Dar ea se ridică în capul oaselor, îmi luă obrajii în palme și-mi spuse, cu acea expresie contractată
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să aranjeze icoanele printre cărți, în jurul mobilelor. Totul începea să arate cum trebuie. Mai rămânea șifonierul. Clătinîndu-se, își înfundă mâinile până la umeri în rafturile lui și începu să scoată brațe întregi de lenjerie de corp, de bluzițe, tricouri, pantaloni ecosez, fuste din cele mai diferite materiale, furouri lucioase și foșnitoare, vestuțe de discotecă, cutii întregi cu dresuri și șosete galbene, vărgate, stacojii, câteva perechi de blugi originali, unii nou-nouți, alții deja tociți, rochițe vaporoase de pânză topită, basmale negre cu bănuți
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
goi și minunîndu-se de ecoul râsului în camera devastată. Abia se mai ținea pe picioare. Apucă rochia galbenă, cea mai grea și mai încrețită, și și-o trase peste cap.Îi încheie neglijent șnururile de la gât și de la încheieturile mâinilor. Fusta îi venea până la glezne, își trecu palmele peste sâni, peste șolduri, își mângâie privind în gol părul lung, care-i cădea în bucle pe umeri. Se îndreptă spre marea sobă de teracotă și scoase de după ea bidonașul pregătit din vreme
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca acelea din gară, dar cu limbile pictate și cu numele proprietarului scris pe el. Pe stânga era un birt de unde ieșea veșnic un fum albastru cu miros de mititei. Mișunau în jurul lui bețivi, țigani îmbrăcați ungurește, cu femeile cu fuste crețe după ei, țărani purtând funii de usturoi și saci pe jumătate plini, cu iz de cânepă. Peste drum era magazinul de jucării "Scufița roșie", pe care îl visam și noaptea. Era pentru mine un loc feeric. Cum ajungeam la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]