7,015 matches
-
a fost vagabond, dar această familie l-a adoptat și l-a denumit Bob. La început cățelul nu asculta de stăpânul său și a înhățat o găină, pentru care a fost pedepsit. De atunci Bob nu se mai atinge de găini, pui sau curcani. Iar aceștia s-au obrăznicit și dau târcoale la castronul lui de mâncare tot mereu. - Uneori câinii sunt mai răbdători decât găinile. - Așa-i, zise Mama Nor. Acel om avea trei câini și fiecare are povestea lui
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
o găină, pentru care a fost pedepsit. De atunci Bob nu se mai atinge de găini, pui sau curcani. Iar aceștia s-au obrăznicit și dau târcoale la castronul lui de mâncare tot mereu. - Uneori câinii sunt mai răbdători decât găinile. - Așa-i, zise Mama Nor. Acel om avea trei câini și fiecare are povestea lui. - Spune-mi te rog, mai avem timp destul până ne culcăm. - Despre Bob ți-am povestit deja. Al doilea câine era de rasă lup și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vecin a cerut-o pe Lucy, neavând câine, dar degeaba a fost dusă două seri la rând, dimineața ea era înapoi la poarta primului stăpân. Între timp s-a înrăit de tot, s-a dezlegat și a atacat cotețul de găini, atât a scurmat pământul și a forțat ușa, până a ajuns la bietele păsări. Erau unsprezece găini outoare, pe toate le-a spintecat pe rând. - Atâtea găini a vrut să mănânce?! - Nu, nu putea, dar din joacă le-a rănit
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
dimineața ea era înapoi la poarta primului stăpân. Între timp s-a înrăit de tot, s-a dezlegat și a atacat cotețul de găini, atât a scurmat pământul și a forțat ușa, până a ajuns la bietele păsări. Erau unsprezece găini outoare, pe toate le-a spintecat pe rând. - Atâtea găini a vrut să mănânce?! - Nu, nu putea, dar din joacă le-a rănit pe toate. Și pe cocoș, acesta însă a mai trăit o zi în plus. Eu nu aveam
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
s-a înrăit de tot, s-a dezlegat și a atacat cotețul de găini, atât a scurmat pământul și a forțat ușa, până a ajuns la bietele păsări. Erau unsprezece găini outoare, pe toate le-a spintecat pe rând. - Atâtea găini a vrut să mănânce?! - Nu, nu putea, dar din joacă le-a rănit pe toate. Și pe cocoș, acesta însă a mai trăit o zi în plus. Eu nu aveam cum să-l anunț pe stăpân, era plecat la casa
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ploaie zdravănă peste Lucy să se potolească și să aștepte până a doua zi, când primea de mâncare. - Și ce s-a întâmplat mai departe? - Când a constatat stăpânul cele întâmplate, era să plângă de ciudă pentru că a rămas fără găini. A prins-o pe Lucy, a băgat-o într-un sac și a dus-o la patruzeci de kilometri distanță. Acolo i-a dat drumul într-o pădure. Vecinii au zis că se va întoarce, dar nu s-a mai
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
vag pentru mine și totuși suficient de convingător pentru ei. Doar nu ajunsese unde era fără să fie Înzestrat pentru lobby. Între timp, eu eram și nu eram acolo: mă chirceam la atingerea lui Luce, mi se făcea piele de găină și mă temeam că nu mă spălasem cum trebuie. Îmi mai amintesc și asta: o cameră lungă și Îngustă, pe alt etaj al spitalului. O treaptă amplasată Într-un capăt, În fața unui reflector. Fotograful care Își pune filmul În aparat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
biserici, o linie portocalie apăru ca o sabie de flăcări în noapte. Despică întunericul, separându-l în pământ și cer. Atunci mi se făcu frig! Ca și cum aș fi fost scufundat într-o apă înghețată, pielea mi se făcu ca de găină și totul începuse să încetinească în jurul meu. Creierul îmi înghețase! Inima îmi pompa gheață prin venele cristaline. Totul în jurul meu se mișca mai greu, încetinit, parcă, de frigul care mă cuprinsese pe mine. Și eu mă mișcam mai greu. Degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
aprobă în tăcere. Mai e ceva, rostește după un timp primul. O prejudecată generală împotriva lucrărilor de disecție. Principele și Livia se privesc consternați. — Taci din gură cu prostiile astea, se oțărăște împărăteasa la el. Mi se face pielea de găină. — Chiar trebuie să mă scormonești atâta prin rană? hârșâie la un moment dat bătrânul printre dinți. Abia mai poate vorbi. Îl seacă la inimă. — Nu ajung cu degetul până în interior și sonda mă ajută să aplic unguentul, explică răbdător doctorul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
merg sub scuturi... Nici măcar atunci când cad ca o grindină asupra țestoasei, aprobă germanul. Evreul încuviințează: — ...ci alunecă la vale, fără să facă vreun rău... Întâlnește privirea triumfătoare a germanului. — Uite, că e cu putință să mai învețe și oul pe găină, suspină amuzat. Își scutură hainele de țărână și se ridică în picioare. — Nu ești niciodată prea bătrân ca să afli ceva nou. Își netezește tunica, apoi îi cere sec tânărului: — Închide trapa! Se răsucește pe călcâie și îl îndeamnă: Hai să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și nu numai, să vorbească despre cruzimea lui Drusus. Geme cuprins de amărăciune. Drusus nu-i crud, n-are cu cine se măna. Nici cu el, nici cu Vipsania. Doar că n are bob de minte în capul lui de găină. Curajos, da. Deștept, ba. Așa înțelege el să arate că nu-i e frică de moarte. Disprețuind viața! Scrâșnește din dinți. Tâmpitul! Mulți au început să se îngrijoreze de această trăsătură de caracter a lui Drusus și murmură pe la colțuri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
zugrăvite. De unde o veni credința asta irațională că personalitatea unui mort se păstrează într-o mască rigidă? Trebuie să aibă legătură cu convingerea că decedatul supraviețuiește morții în mormânt. Infantilisme cretine! Romanii, săraci cu duhul cum sunt, se comportă precum găinile și ciugulesc tot ce le aruncă celelalte civilizații. Se uită din nou la măștile-portret fixate deasupra busturilor, amplasate în câte o scobitură mică ascuțită ca un templu. Sub ele, inscripțiile amintesc numele, demnitățile și realizările deceda tului. Urmărește intrigat cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
treceau printre ele. Cavaleria greacă supraveghea evacuarea. Femei și copii stăteau În căruțe, Îngrămădiți printre saltele, oglinzi, mașini de cusut și boccele. O femeie tocmai năștea, În timp ce o fetiță o acoperise cu o pătură, plângând. Ți se făcea pielea de găină dacă te uitai la ea. A plouat pe toată durata evacuării. Doctorul și soția doctorului Dick Boulton venise din rezervația indiană ca să taie niște bușteni pentru tatăl lui Nick. Îi adusese cu el și pe băiatul său, Eddy, și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
un măr Wagner, strălucind după ploaie În iarba maronie. Puse mărul În buzunarul hainei sale de lână. Cărarea ieșea din livadă În vârful dealului. Acolo era casa, cu veranda goală și fumul ieșind pe horn. În spate erau garajul, cotețul găinilor și copacii noi, care păreau niște boscheți În fața pădurii din spate. Privi copacii mari care se legănau departe, În vânt. Era prima furtună din toamna asta. Cât traversă terenul deschis din fața livezii, ușa casei se deschise și Bill ieși afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-le și cară le la bucătărie. Gospodinelor noastre le-or fi de vreo trebuință. Cât e ziulica de mare, Sorina stă pe lângă bunica; o ajută, după puteri și pricepere, la pregătitul bucatelor, sau merg împreună să hrănească purceii, rațele sau găinile. Acum, bunica stă de vorbă la gard cu o vecină. Fetiței i-a venit o idee: ce-ar fi să-i facă ea o bucurie, o surpriză? A auzit că bunica are de gând să pregătească ceva tare bun și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
că nepoțica ei n-a greșit cu nimic! Nici n-a ajuns bine la cuibar că fetița a și venit cu mâna goală în bucătărie. „Ce-i” par a o iscodi ochii blânzi ai bunicii. Știi, în coteț e o găină. Una foarte, foarte gălăgioasă. O auzi? Da. Și ce-i cu asta? Păi, continuă Sorina, mi-a fost frică de ea. Poate că celelalte găini au pus-o acolo anume ca să păzească ouăle și să le dea de veste când
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Ce-i” par a o iscodi ochii blânzi ai bunicii. Știi, în coteț e o găină. Una foarte, foarte gălăgioasă. O auzi? Da. Și ce-i cu asta? Păi, continuă Sorina, mi-a fost frică de ea. Poate că celelalte găini au pus-o acolo anume ca să păzească ouăle și să le dea de veste când vine cineva. Nici pomeneală! Știi ce face ea acum? Cântă. Eu îi înțeleg cântecul. Da? Și ce spune? Păi, ce să spună? Ascultă și tu
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pătimească din această pricină; l-a apucat o sete cumplită; cu cât bea mai multă apă, cu atât arșița era mai mare. Ca să și-o potolească, a fost nevoie de toată apa pe care bunicul o pusese în vase pentru găini, pentru rațe și gâște, pentru purcei. Toți ai casei se mirau. Oare ce-o fi pățit câinele de bea atâta apă?! S-au gândit, chair, că n-ar strica să cheme veterinarul. Însă Sorin și Sorina, care chicoteau de zor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a rămas cu un singur ochi, în timp ce, pe mulți dintre frații lui, i-am găsit morți, ori din ei n-au mai rămas decât câțiva fulgi. Dar, ce s-a întâmplat, bunicule? Cine a venit, noaptea, la cotețul puilor de găină? se interesă Sorin. Păi, dragul bunicului, un dușman, un dușman rău și crud. Care, cred, era hămesit tare, de vreme ce a putut să-nghită, în câteva minute mai mulți pui. A venit hoțește, tiptil-tiptil, nimeni nu l-a auzit. Tâlhar mare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să se facă sănătos cât mai repede. Pe nesimțite, parcă, Puiu s-a făcut bine; rana i s-a închis, mănâncă și doarme normal, desigur, doar cu un singur ochi, cel rămas neatins. Atâta, numai că dintre toți puii de găină, el este cel mai urât. Ca să poată vedea ceea ce se întâmplă în stânga sa, adică exact partea cu ochiul lipsă, trebuie să-și sucească mult capul. Și nu întotdeauna reușește să se ajute, în acest mod cu ochiul drept. Atunci, își
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
ochiul drept. Atunci, își întoarce trupul astfel încât acest ochi să vină direct pe partea în care vrea să vadă ceva. Se mai întâmplă, câteodată, să se lovească de te miri-ce: copaci, pietre, scânduri din gard... Alteori, se izbește de pui, găini, rațe sau gâște din ogradă. Acestea nu-i iartă neatenția. Ba, de la o vreme, de cum îl văd și fără ca el să se afle lângă ele - darmite să se mai ciocnească de vreuna - orătăniile se reped la el și încep să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
în cele din urmă, să plece. Iar Motănel se încruntă, se zburlește, apoi își pregătește ghearele și, la nevoie, le folosește împotriva celui ce nu-și vede de treabă. Uneori mai încasează și el ba o lovitură de cioc de găină în cap, ba o ciupitură de plisc de gâscă pe blăniță. Deh! El e mai mic și, oricât ar dori, nu se poate face atât de temut precum Cuțulache. Dar niciodată nu se lasă până nu-și vede prietenul scăpat
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
părăsiți, cei patru nepoței vorbesc, din când în când, la telefon cu ei. Și câte nu le spun?! Câte căzături la derdeluș au încasat, de câte ori sania lor s a răsturnat... Acum e dimineață. Băieții, gospodari, au dat de mâncare la găini, gâște, porumbei și rațe, la vacă și vițel, la oi și la purcel. Și când treaba au terminat, au început să ia niște jucării la reparat; o mașinuță, un tractor, o betonieră, ba chiar și un clasor. Sorina și Alina
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
este relatată ca o istorie cu suspans: <<Ochii lui Cuțulache l-au zărit. Privindu-l, Motănel îl și înțelege: „Rămâi acolo unde ești. Și mai ales încearcă să nu faci zgomot”>> „Puiu” este „epopeeea” în miniatură a unui pui de găină, scăpat ca prin minune din ghearele unei vulpi. La început narațiunea are aspectul unei variațiuni pe tema rățoiului cel urât respins de celelalte orătănii dar apoi, prin evocarea prieteniei care se leagă între el, câine și motan, proza capătă turnura
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu un cer dulce luminos, pe care aruncă vreo două trei pale de nori. Și pe munți poți întinde o umbră lunguiață care să se verse pănă la jumătatea lor. Iar dacă vrei tabloul mai viu, ascultă un cotcodăcit de găină, fâlfâitul grăbit al unei perdele de vânt și respiră mirosul abia simțit de grâu ofilit de soare...” (George Vâlsan) Cerințe: 1. Citiți textul și încercuiți expresiile frumoase. 2. Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 3
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]