2,575 matches
-
foc de la vreuna din fabricile de cherestea. Poate prin luna mai sau iunie, îi voi duce o remorcă de cinci tone cu capete de fag, să aibă cîțiva ani ce pune pe foc. Deci nu mi s-a aprobat schimbul garsonierei în care locuiesc acum cu o garsonieră de la blocul-turn... Ce motive or fi putut găsi ca să nu-mi aprobe, de vreme ce lui Dinu Zaharia i-au aprobat?! Dinu are aproape aceeași vechime ca mine, a locuit în același bloc de confort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Poate prin luna mai sau iunie, îi voi duce o remorcă de cinci tone cu capete de fag, să aibă cîțiva ani ce pune pe foc. Deci nu mi s-a aprobat schimbul garsonierei în care locuiesc acum cu o garsonieră de la blocul-turn... Ce motive or fi putut găsi ca să nu-mi aprobe, de vreme ce lui Dinu Zaharia i-au aprobat?! Dinu are aproape aceeași vechime ca mine, a locuit în același bloc de confort cinci și-n plus el are salariul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
șterg nasul în fugă, bag batista la loc în buzunar și mă pregătesc să bat la ușă, dar ușa se deschide brusc și mă trezesc față în față cu un bărbat. Pe cine cauți? mă întreabă. În legătură cu repartiția pentru o garsonieră..., încep eu, fîstîcindu-mă. Alături! îmi arată scurt bărbatul din fața mea, indicînd ușa alăturată cu degetul mic al mîinii stîngi. Bat la ușa indicată, apoi intru. Cei doi bărbați dinăuntru aleargă între birou și dulapurile metalice, răscolind dosare, alegînd hîrtii, ocolindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-mi mușc buzele. Trebuie să ascund profesiunea mea de inginer. Și asta de ce?! Din cauza unor impotenți sau refulați niște "muncitori cu vorba", care aplică consecvent, dar nu și creator ceea ce li se spune. Îmi vine să mă duc acasă, în garsoniera mea din Cartierul de Nord și să dau foc diplomei de licență în Fizică. S-o admir cum arde și-n flăcările ei să-mi ard amintirea nopților de studiu intens, emoțiile examenelor, nervii tociți, sănătatea șubrezită, să mă transform
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spre Fărcășanu. Știu sigur că tabelul a fost trimis încoace. Alo! strigă în receptor șeful Spațiului locativ. Sînt Fărcășanu, de la Consiliu... Aa... salut, tovarășe Condurache !... S-a ivit o problemă neplăcută... A venit tovarășul inginer Vlădeanu să se intereseze de garsoniera ce i-a fost repartizată... Nu, nu, tovarășe Condurache, ridică glasul Fărcășanu, nu a sosit nici un tabel! Vă rog foarte mult să cercetați!... Nu ne puneți în situații neplăcute, vă rog!... Trîntește receptorul telefonului la loc și strînge din pumni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aud pe Liliana strigîndu-mi că-i fac numai încurcături; eu îmi văd de drum, gîndindu-mă că mîine la prima oră am s-o caut la telefon pe doamna blondă și-am să-i zic vreo două!... Din cauza ei am pierdut garsoniera de la blocul-turn. Mă uit la ceas : paisprezece fără trei minute. Încă nu-i pierdut trenul! Mai am o șansă. Intru ca o furtună în biroul șefului, mă așez în fotoliul din fața biroului și-i povestesc în două minute totul. Șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mai jucăm o carte. Să-l sun eu pe șeful Administrativului. Se întoarce spre interfon și bate două clape. Tovarășe Condurache, spune Don Șef cînd i se răspunde, sînt Ștefănescu și vreau să știu, urgent!, ce s-a întîmplat cu garsoniera pe care trebuia s-o primească tovarășul Vlădeanu. Vlădeanu? A, da, ăla de scrie teatru. Nu. E vorba de cel care a pus la punct tehnologia obținerii filamentelor și a inventat separatorul, aici în combinat. Teatru scrie acasă; tot așa cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a pus la punct tehnologia obținerii filamentelor și a inventat separatorul, aici în combinat. Teatru scrie acasă; tot așa cum acasă, dumneata îți crești copiii. Și teatrul lui, și copiii dumitale sînt destinați societății. Aștept să-mi spuneți ce-i cu garsoniera. Păi, tovarășe Ștefănescu, am mai fost întrebat... Eu am atîtea pe cap... Don Șef se apleacă spre interfon și lovește cu degetul în dreptul microfonului: Tovarășe Condurache, dacă nu-mi spui, în două minute!, care este situația exactă, vin la dumneata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ce vă spun: n-o să-l dea nimeni afară. Numai dacă pică o sută mai mari ca el, s-ar putea să-i facă și lui cineva ceva. Are o acoperire perfectă: "Am respectat niște dispoziții". Chiar și-n cazul garsonierei dumneavoastră a respectat vreo dispoziție. Nu știu care-o fi dispoziția asta, dar... Dar..., încerc eu să-i aflu gîndul. Lăsați. Mergeți la ăia de la Consiliu. Ați auzit doar: tabelul a plecat pe 10 ianuarie. Mă duc. Dați-mi și-un bilet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mîinile curate... Și-mi pare rău că m-ați luat drept altcineva, scoțînd banii. Tocmai dumneavoastră!... Eroii din piesele dumneavoastră n-ar fi făcut-o... Îmi dau seama că m-am înroșit tot de rușine, fir-ar a dracului de garsonieră!! Iau banii, îi bag în portmoneu, bag portmoneul înapoi în buzunarul de la piept al hainei și ies spunînd "bună ziua" cu jumătate de glas, ca un elev bine crescut, dat afară de la oră. Intru la spălător, dau drumul apei reci, beau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nu vă recomand să vă întoarceți la colegul meu. Fărcășanu și colegul meu au știut să aranjeze totul ca să fie acoperiți. Pariez că tabelul cu numele dumneavoastră va fi înregistrat la noi cu data de mîine. Dar prea tîrziu! Ultimele garsoniere libere vor fi repartizate astăzi, iar blocul următor va fi dat în folosință abia prin octombrie-noiembrie... De ce?! mă mir prostește. Răspunsul la întrebarea asta, mă depășește. Părerea mea, de-aceea am și ținut să vă vorbesc, este să nu dezarmați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Să-mi iau și casca de protecție, poate vrea careva să-mi dea la cap", rîde, apropiindu-se. Cu ce problemă? Aș vrea să vorbesc cu tovarășul Amariei... Am necazuri cu locuința. Am fost propus de combinat să primesc o garsonieră, dar tabelul s-a rătăcit. Rugați-l să mă primească două-trei minute. Vă primește, tovarășe Vlădeanu, doar să vă anunț... Secretara îmi face semn să aștept, bate la ușa capitonată, apoi intră. Aștept cu privirea ațintită în urma secretarei, parcă aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
voi surîde eu.) Mă înclin în fața secretarei, îi spun un "sărut mîinile!", apoi ies, copleșit de acea stare sufletească pe care o are omul obosit de lupta cu valurile. "La naiba toată zbaterea mea pentru un lucru așa mărunt: o garsonieră! Avea dreptate inginerul Florea: un lucru de nimic! Mă duc să mă îmbăt! Vreau să mă fac criță, să ies din crîșmă rezemîndu-mă de pereți, să cad prin șanțuri! Apoi..." "Ba nu! îmi zic, oprindu-mă în fața unei femei care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Foarte bine! îi răspund. Apucă-te și scrie; subiectul îl știi... Lăsați acum. Vă certați acasă, intervine secretarul literar, știind că eu sînt bun prieten cu referentul, care, în drumul lui spre casă, seara, urcă uneori pînă la mine în garsonieră, anunțîndu-mă din ușă: "Am venit să rad o vodcă și să plec". Unde-i textul? Nu l-am scris, răspund senin. Am venit să vă iau la o vodcă. M-am lăsat de scris teatru. Mi s-a acrit. Vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ne mai trebuie. Să vorbim cu alți autori dramatici. Amicul meu Mihai s-a supărat, precum văcarul pe sat, și nu mai scrie; ai auzit doar... Înțeleg, să fie supărat pe-ai lui, de la combinat, că nu-i dau o garsonieră de confort șase în locul celei de confort cinci, în care stă acum, dar să se supere pe noi, teatrul din localitate, singurul teatru care nu ne-am temut de faliment și l-am jucat... Mă uit lung la el și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
întîi? Hai, că sîntem descoperiți la capitolul piesă contemporană. Îl aud pe referent spunîndu-mi și el ceva, așa, ca-ntre prieteni, dar nu-mi mai pasă. Traversez strada, trec pe lîngă policlinică, privesc lung spre blocul-turn unde trebuia să primesc garsoniera, mă uit la ceas e ora trei, deci Biroul Executiv e în plină ședință -, clatin din cap a pagubă, admir ferestrele mari ale garsonierelor de la biocul-turn, îmi amintesc de perdeaua de nylon și de draperiile cumpărate, mă gîndesc la banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mai pasă. Traversez strada, trec pe lîngă policlinică, privesc lung spre blocul-turn unde trebuia să primesc garsoniera, mă uit la ceas e ora trei, deci Biroul Executiv e în plină ședință -, clatin din cap a pagubă, admir ferestrele mari ale garsonierelor de la biocul-turn, îmi amintesc de perdeaua de nylon și de draperiile cumpărate, mă gîndesc la banii cheltuiți și-mi propun să-l conving pe Dinu Zaharia să mi le cumpere, măcar la jumătate de preț. I-aș vinde și biblioteca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
la jumătate de preț. I-aș vinde și biblioteca dimpreună cu biroul, care va fi gata peste cîteva zile, dar ce să facă Dinu cu ele?! Cărțile lui tehnice încap pe un singur raft. Atîția bani cheltuiți!... Atîta timp pierdut!... Garsoniera numărul 165, etajul unsprezece... Un vis, frumos ca orice vis. Acum, cînd visul s-a destrămat, mi-e rușine de tot ce-am visat. Cum adică, pot fi eu atît de meschin încît să-mi fi închipuit că Livia nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am visat. Cum adică, pot fi eu atît de meschin încît să-mi fi închipuit că Livia nu poate fi cucerită deplin de mine decît ducînd-o într-o locuință mobilată cu gust?! Atîta energie și atîția nervi cheltuiți pentru o garsonieră! Avea dreptate Florea: miza e mică. Și mă înfurii cu atît mai mult cu cît constat că m-am consumat pentru un lucru de nimic, la care n-am avut acces, mă doare și mai tare că tocmai lucru ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cu atît mai mult cu cît constat că m-am consumat pentru un lucru de nimic, la care n-am avut acces, mă doare și mai tare că tocmai lucru ăsta de nimic nu l-am putut obține. Aici, în garsoniera asta, aș fi avut liniște, dar pe cine interesează că un scriitor vrea liniște?! Pe tovarășul Amariei în nici un caz. El este prea ocupat cu ale lui, personale: a dat apartamente, din cota muncitorilor, la trei familii care stăteau într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de femeie?! Ce-ai făcut din mine, Doamnă Ana?!... mă trezesc oftînd cu glas tare. Tot mîrțoagă am rămas, într-un grajd de confort cinci", îmi spun cu durere. Am cîteva mii de lei, cu care voiam să-mi aranjez garsoniera. Le voi cheltui toate pe haine, asemeni lui Vlad, retrăgîndu-mă în spatele unui zid de indiferență și sictir. Păcat că am jignit-o pe Teona!... Are nevoie de o aventură exact ceea ce-mi trebuie și mie! Orgoliul ei e rănit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Fie că intrai în sală plin de elan și spuneai: da, tovarăși, să facem, să dregem; fie că, atunci cînd m-am înfuriat și te-am întrebat ce vrei, mă așteptam să spui că vrei salariu mai mare și o garsonieră mai bună, la blocul-turn, sau chiar în bloc cu mine, la "4001", că sînt cîteva garsoniere ținute de rezervă. Cine se mai opunea la astea, cînd era vorba de milioane?! Oamenii practici înving, Mihai! Acum, ai fi avut o nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fie că, atunci cînd m-am înfuriat și te-am întrebat ce vrei, mă așteptam să spui că vrei salariu mai mare și o garsonieră mai bună, la blocul-turn, sau chiar în bloc cu mine, la "4001", că sînt cîteva garsoniere ținute de rezervă. Cine se mai opunea la astea, cînd era vorba de milioane?! Oamenii practici înving, Mihai! Acum, ai fi avut o nouă decizie de salarizare și cheile la o garsonieră mai bună, pentru aceeași muncă pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
bloc cu mine, la "4001", că sînt cîteva garsoniere ținute de rezervă. Cine se mai opunea la astea, cînd era vorba de milioane?! Oamenii practici înving, Mihai! Acum, ai fi avut o nouă decizie de salarizare și cheile la o garsonieră mai bună, pentru aceeași muncă pe care o faci oricum. Ascultă, Tamara, o întreb calm, tu, cînd ai fost avansată sau ai primit un drept al tău, a trebuit să te culci cu șeful sau cu directorul general? Sau, altfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
a pornit Sinteza, începe Vlad pe un ton scăzut, Silvia a vrut să se transfere ca tehniciană la instalația lui Chirilă; i s-a părut că are unele avantaje. Chirilă a fost de acord. Ba i-a promis și o garsonieră. A propus să-i arate locuința ce-o va primi, care, de fapt, nu era decît o cameră de oaspeți a combinatului... În timpul ăsta, noi porneam Sinteza. Seara, Silvia a venit la lucru. Era în schimbul de noapte. În atmosfera de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]