19,733 matches
-
temperaturilor scăzute. Fiordurile îmi făceau cu ochiul și parcă îmi spuneau amabile un: “Bine ai venit pe malurile mele pescarule român de la Marea Neagră”. Nu știam că tocmai de la ele îmi va sosi dezamăgirea cea mai mare în debutul călătoriei. Locuința gazdelor era primitoare, un apartament mare, cu trei camere, cu niște paturi în care încăpeau lejer trei persoane și care după un foc bun în șemineu, a devenit foarte călduros și prietenos. În noua noastră reședință temporară ne aștepta Andrei, un
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
considerând acest pământ scandinav nordic, aflat la circa cinci mii de kilometri de casă, un nou El Dorado mai modern, să mergem a doua zi la primul meu pescuit în fiordurile ce înconjurau peste tot orașul. După împărțirea darurilor aduse gazdelor, am deschis sticla cu afinată să ne cinstim de „bun venit”. A urmat servirea cinei, după care prea mult nu am putut sta de vorbă din cauza oboselii drumului, așa că am făcut câte un duș fierbinte să ne reconfortăm și să
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
curat ogorul, cu numele Marie, Sortită dintre toate, să-ți fie Ție mumă Și să Te zămislească, spre-a lumii bucurie. Pe Iosif l-a pus strajă, la toată biruința De a Te naște-n iesle, pe paiele sărace Și gazdă pentru Magii, care-și strigau credința, Că Fiul Celui veșnic, s-a pogorât cu pace. Ți-ai împlinit destinul, scriind învățătura Cu sânge-n cartea vieții, ca pavăză rușinii Și-ai poruncit ca mila, să-nlocuiască ura, Tu, răstignit al
TU, REGE AL LUMINII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384649_a_385978]
-
scurtă introducere, în ultimii ani având eu mai multe drumuri la Sibiu, inclusiv la vestita școală teologică - Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Șaguna”, m-am hotărât, luându-mi (și) inima în dinți, să vorbesc cu Părintele Profesor Ilie Moldovan, o gazdă primitoare și plină de îngăduință, în cadrul unui succinct interviu, despre Euharistie și Mântuire, despre necesitatea existenței acesteia într-un mod cât se poate de indispensabil, pe drumul nostru către îndumnezeire și, iată ce ne-a răspuns, în cele ce urmează
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382315_a_383644]
-
poartă în poartă ca să primească pițărăi (pâini micuțe). În timp ce aleargă de la o poartă (ușă) la alta utilizează strigături specifice evenimentului: „Dă-mi și mie un pițărău, / Cât de rău, / Să mă duc cu Dumnezeu.“ Primului pițărău i se dă de către gazdă și câte o bucată de cârnaț, simbol al bogăției unei case „Ne dați ori nu ne dați, pâine cu cârnați.“, dar și boabe de porumb etc, simboluri ale bogăției unei gospodări. Seara, în Ajunul Crăciunului, pițărăii, merg să colinde pe la
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
de viteza de reacție a bărbatului, ea nu a mai avut timp să reacționeze. Săruturile lui vulcanice i-a topit orice încercare de rezistență și de refuz, așa că fără să vrea s-a lăsat cuprinsă de această frenezie sentimentală a gazdei, complăcându-se în starea de intimitate creată instantaneu. Giacomo constatând că românca a răspuns pozitiv la atac, nu a așteptat ca aceasta să se dezmeticească și a începând s-o despovereze de haine pe tânăra fata, care devenise docilă în fața
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382414_a_383743]
-
a avut o profesoară foarte exigentă! Nicolae Stancu, epigramist, membru ALPI, mi-a șoptit Mihai Batog Bujeniță, din stânga mea - în dreapta Ioan Grămadă - a fost mult aplaudat pentru că, punctând succesele realiazatoarei, pe loc a compus și citit epigrame, nu satirice, umoristice. Gazda manifestării, Doamna Aurica Ichim, directoarea Muzeului Unirii, a fost bucuroasă să ne vorbească și domnia sa despre cărțile de la standul special organizat dar ne-a îndemnat și să ne simțim bine într-o Instituție în care mereu se face cultură de
UN REGAL DE POEZIE, CULTURĂ ȘI ISTORIE, LECȚIE DE ISTORIA NEAMULUI ARTICOL SCRIS DE: ION N. OPREA [Corola-blog/BlogPost/382630_a_383959]
-
de curată și de primitoare, din muzeul cu exponate lucrate cu măiestrie dusă la extrem. Era regretul că timpul nu ne permitea să stăm mai mult. Nu mă săturam să privesc admirativ și să ascult vorbirea plăcută, caldă, prietenească, a gazdei noastre. Cel puțin pentru mine, totul a fost inedit. Alte persoane, inclusiv Rodica Rodean, Emilian Marcu sau Horia Zilieru, vizitaseră de mai multe ori locurile și totuși au intrat, au privit și au ascultat cu atenție întreaga expunere a doamnei
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Câmpulung Moldovenesc, repere turistice”, publicat de Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Centrul de informare Europa, iulie 2009). Am observat în direct, inclusiv la manifestările noastre din tabăra de creație, când aproape toate doamnele s-au îmbrăcat în costume populare oferite de gazdă, că portul tradițional autentic al femeilor este deosebit de bogat și variat în funcție de vârstă. În general, costumul popular femeiesc este compus din mai multe piese specifice: cămașa, poalele, catrința, betelele, acoperământul pentru cap și podoabele. La acestea se adaugă piesele comune
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
eu. Oricum, a surprins plăcut și a fost aplaudată la scenă deschisă. O prezentare bogată, presărată cu momente vesele, au avut doamnele Violetta Petre, Nicolina Petrov și Magda Pașca, dar mai plină de originalitate și veselie am apreciat că este gazda noastră, Gabriela Maxim. Jurai că este țigancă veritabilă! Costumul era frumos și purtătoarea era la fel de frumoasă. În plus, a vorbit și a cântat în limba țigănească, a dansat degajată și a antrenat la dans toate doamnele care purtau costume asemănătoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
Piața Matache", la a cărui realizare a colaborat (și) cu Loredana Tudor Tomescu, pe parte de texte (Colindul (tărâmului) pierdut, Colind pentru prieteni, Ultima ninsoare / Dragoste la bucătărie). Evenimentul va fi deschis de un discurs de întâmpinare al Orianei Acevedo, gazda acestui eveniment din partea State Library și de Carol Amos (președinte NWG). În speranța că v-am trezit curiozitatea, vă așteptăm pe 26 martie, ora11 am, la The State Library of NSW, sala Dixson, la cea de a treia ediție a
COMUNICAT DE PRESA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383353_a_384682]
-
pregnant nu numai urmările cutremurului devastator din 1977, cât mai ales neglijența condamnabilă a edililor din majoritatea orașelor. Pe la amiază, după ce m-am refăcut printr-un somn odihnitor și am servit un prânz regal, oferit de amabila și frumoasa mea gazdă, amândoi aveam aceeași dorință: eu să vad orașul seara în toată splendoarea lui, gazda să-mi fie ghid, așa că am hotărât să mergem să vizităm pentru început parcul Copou pe care nu l-am putut vedea în prima mea vizită
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
edililor din majoritatea orașelor. Pe la amiază, după ce m-am refăcut printr-un somn odihnitor și am servit un prânz regal, oferit de amabila și frumoasa mea gazdă, amândoi aveam aceeași dorință: eu să vad orașul seara în toată splendoarea lui, gazda să-mi fie ghid, așa că am hotărât să mergem să vizităm pentru început parcul Copou pe care nu l-am putut vedea în prima mea vizită la Iași, de prin anul 1979 - 1980. Eu chiar mi-am dorit să mergem
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
la tot pasul. Nici nu am simțit cum a trecut timpul pe lângă noi și nu numai răcoarea serii de început de martie, cât mai ales oboseala mersului pe jos, mers ce nu mă caracterizează fiind comod în această privință, față de gazda mea care puteam s-o numesc o adevărată globe trotterlocal, după câți kilometri făcea zilnic pentru menținerea condiției fizice, să dorim a ne îndrepta spre casă, cu speranța și intenția de a relua această vizită nocturnă într-o alta diurnă
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
obișnuit. Parcă dintr-o dată ajunsesem la concluzia finală, la conceptul de viață devoalat fără a-i gusta misterul... „Și aici la noi e frumos, ai să vezi c-o să-ți placă! Da' păru' ăsta așa lung , i-al dumnivoastră?, zise gazda mea , când veni la mine cu o farfurie de ceva „bun„ . Avea peste șaptezeci de ani și era darnică și curioasă, dar și politicoasă, ca orice ardelean„. „Da„ , zic, aproape rușinată că am un păr așa lung. „No, bine, dragă
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
1884-04-07 Eminescu vine la Iași pentru a se reface. Terminase tratamentul medical la Ober -Dobling, și după o scurtă ședere în București, dorise să se întoarcă acasă, în orașul dragilor amintiri. Veronica îl va aștepta la gară. Va sta în gazda la Miron Pompiliu. Veronica îi trimisese bucate și îl așteptă să vină în vizită. Eminescu promitea însă... nu venea. 1884-12-25 Noaptea de Crăciun au petrecut-o aproape pe toată împreună, Veronica plângând alături de Mihai nefericirea lor. Seara, a revenit însoțită
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > MUZEUL JUDEȚEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEȘTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului MUZEUL JUDEȚEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEȘTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE Marți, 24 XI 2015, din inițiativa Casei
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
Eveniment > Actualitate > MUZEUL JUDEȚEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEȘTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului MUZEUL JUDEȚEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEȘTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE Marți, 24 XI 2015, din inițiativa Casei de Cultură „I.L. Caragiale” la Muzeul de Artă "Ion Ionescu Quintus" din Ploiești, s-a desfășurat o nouă seară culturală, al cărei coordonator și moderator a fost scriitorul Gelu
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
autorii au reușit să ne transmită propria lor bucurie de a trăi, a crea, a valorifica harul dat de Dumnezeu și a dărui roadele lui. A consemnat Elena TRIFAN Referință Bibliografică: MUZEUL JUDEȚEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEȘTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1791, Anul V, 26 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ „ION IONESCU QUINTUS” DIN PLOIEŞTI, GAZDA UNEI NOI MANIFESTĂRI CULTURALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382996_a_384325]
-
cerul, fața sa în acele momente avea o expresie foarte suferindă și serioasă după un timp spuse: Am cinci ani de când m-am despărțit de familie iar doi ani de când trăiesc mai mult în stradă. La început am avut o gazdă însă nu a fost zi să nu-mi plângă inima în mine după locul meu și casa care cu mâinile mele am făcut-o și am pierdut-o la proces în favoarea nevestei și a copiilor deși puteam să fac recurs
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
speriată / Din somnul dulce, rușinată Că soacră-sa o dibuise / Tocmai când biata ațipise. Pe urmă nora - cât de voie, / Precum apoi cât de nevoie - A babei mână-a sărutat / Și-i arătă ce a lucrat. Încet încet, baba cea gazdă / Își dete dar nora pe brazdă Și mulțumită se vădise / De nora pe cari o găsise. Apoi, din ale vremii file / Au mai zburat câteva zile Și cărăușii au venit. / Nora, atunci când și-a zărit Bărbatul, s-a mai mângâiat
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
cu Sorin Ullea „Omul cu scara”, în Cotidianul, 8 iulie 2002, Litere, Arte, Idei, p.4). Sistematica prelungire a deplasărilor în străinătate cu bursa primită de la Academie, se datora conservelor cumpărate din țară pentru a nu cheltui cu mâncarea și gazdelor cu chirii modeste. În Italia a mâncat o singură dată o friptură. În Grecia la prânz, pe teren, mânca două banane pentru că hotărâse să ajungă și la Constantinopol cu banii primiți pentru trei luni în Grecia. S-a întors în
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
1974 la Padova să preda un curs despre marile probleme ale artei bizantine, a fost cazat la un hotel de lux. A doua zi a rugat să i se dea banii corespunzători restului cazării urmând a se muta la o gazdă ieftină ca să-și prelungească astfel șederea. - Dragostea de limba română, pasiunea pentru limbile slave au fost o adevărată acribie pentru ilustrul profesor... un mare iubitor al limbii române - pe care a onorat-o în toate scrierile domniei sale - o personalitate emblematică
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
creștini și prelați străini”. Prin măsurile luate a redresat situația economică a mănăstirilor, evitând astfel înfometarea acestora inițiată de conducerea comunistă a țării. Revin la Agapia. În anul următor, după primele zile de concediu Sorin Ullea a văzut-o pe gazda noastră, maica Anișoara Smeu, vorbind în poartă cu un polițist. Intrigat, s-a dus să vadă ce se întâmplă. A aflat că polițistul îi spusese maicii că ține în gazdă pe „dușmanul mănăstirii”; pe Sorin Ullea l-a întrebat dacă
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
primele zile de concediu Sorin Ullea a văzut-o pe gazda noastră, maica Anișoara Smeu, vorbind în poartă cu un polițist. Intrigat, s-a dus să vadă ce se întâmplă. A aflat că polițistul îi spusese maicii că ține în gazdă pe „dușmanul mănăstirii”; pe Sorin Ullea l-a întrebat dacă s-a înregistrat la stăreție și i-a cerut buletinul de identitate. Profesorul a fost de acord să se legitimeze însă numai după ce vor merge împreună la toate casele pentru
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]