56,083 matches
-
ar fi fost firesc că un asemenea control să aibă loc într-o zi obișnuită a săptămînii, nu într-o zi care ar fi putut pune la îndoială apariția unui ziar care are contract de tipărire cu obiectul vizitei. Acest gen de controale, chiar dacă sînt facute cu legea în mînă, pică prost deoarece par menite să victimizeze pe cine nu e cazul. Asta dacă nu cumva, cei care le fac își închipuie că pot intimida redacția unui ziar, lovindu-i tipografia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
le-a stimat), puștiul e total. Nu uit, desigur, excepția fericită a Marei lui Slavici, din 1906, si de Însemnările lui Neculai Manea (1907) al lui Sadoveanu, care poate fi asimilat cu un roman de concentrată dimensiune. Dar de un gen literar ca atare, al românului, nu se poate vorbi. Scriitorii de la începutul veacului (Sadoveanu, Gîrleanu, Bassarabescu, Brătescu-Voinesti, C. Sandu-Aldea, Rebreanu, ca să-i pomenesc numai pe cei mai importanți) scriau, cu toții, proza scurtă, de la schița pînă la cel mult nuvelă. Și
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Streinu) stăteau de veghe iar romancierii, ei înșiși, precum Camil Petrescu, M. Eliade, Sebastian, Călinescu, aveau distincte opinii despre arta lor pentru a mai fi posibilă capotarea în neosămănătorism cu a sa vetusta ideologie literară. Luat de apă reconstituirii evoluției genului românesc și de controversele în legătură cu modernitatea să, am omis să menționez că tot acest excurs e prilejuit de apariția cărții (de fapt, o ediție) a d-nei Carmen Matei Mușat, Românul românesc interbelic, la Editură Humanitas, în buna colecție "tezaur" coordonată
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
aur de Sadoveanu, Drum ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu. Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al maestrului sau Ibrăileanu din 1926 pe marginea aceleiași chestiuni. Ralea socotea înainte de toate că n-avem român pentru că nu am avut în
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
cu toți cei care anunțau sfîrșitul lumii. Aceștia din urmă au dat o rectificare potrivit căreia sfîrșitul lumii se amînă vremelnic. Cutremurul a fost și el amînat vremelnic, dar fără măcar o cerere de scuze din partea celor care publică acest gen de prostii. Mai nou, în București se prăbușește cîte o clădire și din senin, iar edilii ridică din umeri: nu e treaba lor! Dar a cui e? A primarului din Urlați? * ; După ce Bucureștiul a devenit un uriaș patinoar, primarul său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
glosează pe marginea amintirilor sale, a experienței proprii, din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
a văzut ori a trăit. A scrie un roman înseamnă a duce incomensurabilul la extrem în reprezentarea vieții omenești. În mijlocul plinătății vieții, romanul stă mărturie pentru perplexitatea trăirii unei vieți. La Tournier, această perplexitate, această solitudine, ieșite de sub pavăza unui gen în care ele sînt asumate, cel romanesc, devin pricină de neliniște. Povestitorul modern personificat de Tournier este îngrijorat, de aceea simte imboldul de a explica, de a se asigura, de fapt, că nu e singur. Că e înțeles, că izbutește
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
cu un titlu dizgrațios, Cheta la flegma. Este ca și cum ne-ar spune "N-am nevoie să mă citiți, lua-v-ar dracu'!", cu speranța, bineănteles, că tocmai de aceea al vom citi. Adevărul este că o provocare - ieftină - de acest gen de mult nu ne mai impresionează. Din punct de vedere literar, numirea unei realități scabroase cu scopul de a produce repulsie este la fel de nesemnificativă că numirea unei realități mirifice cu scopul de a ăncănta. Dacă an loc de titlul pe
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
ași cobora cu ajutorul mâinilor piciorul de pe scaun. Guta. La a treia ăncercare, reuși să bage piciorul an papuc și se ridică; pași amorțit către ecranul alb-negru și stinse televizorul. Crainica dispăru și camera rămase goală și tăcută." Bătrânul cu acest gen de "conștiința europeană" se pregătește apoi să plece, la două noaptea, la o coadă la butelii. Se râde, ași ia o cutie de chibrituri nouă (după un moment de ezitare, când este tentat să ia una veche, din economie), ași
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
băieților de cartier" la elitismul (inevitabil) al culturii, iar cel de-al doilea - primitiva concepție despre cultură a activiștilor PCR. Primul se caracterizează prin infantilism, iar cel de-al doilea printr-o seriozitate obtuză și bătrânicioasă. Primul este internaționalist (în genul culturii "coca-cola"), iar cel de-al doilea - naționalist(-comunist). Primul, nerușinat și anarhic, se propagă printr-un mimetism gregar. Cel de-al doilea dispunea cândva de un imens aparat de propagandă, pentru ca în prezent, în absența acestui aparat, să continue
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
vorba nu de sfîrșitul cenzurii, ci de moartea autocenzurii, aceea care te face să nu confunzi discursul public cu bancul de răspîntie. Dar dacă această autocenzură a murit, se naște întrebarea cine dă liber pe post unor producții de acest gen? Și mai ales în ce scop? Vrea cineva ca audiența cîștigată de un post sau de altul în privința seriozității mesajelor să se piardă în numele bancurilor de Revelion? Sau, mai suspect, umoriștii de serviciu ai posturilor importante de televiziune umblă să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
această țară: române dulcege, științe umane, ocultism dar și publicații de extremă dreaptă, rasiste și antisemite." Se dau apoi câteva titluri și citate elocvențe, cu țigani, jidani, "lipitori care sug sângele poporului român" etc. Pentru noi - nici o noutate, abundență acestui gen de tipărituri a putut fi văzută și la recentul târg "Gaudeamus", printre "cărțile de ănvătătură" tronând, de exemplu, si Protocoalele... an traducerea lui Moța! "Cațavencii" francezi șanț ansa consternați: "ăntrebat de ăCanard enchaănéă, unul din tinerii vânzători spune că ași
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
dirijor (Wagner mai ăncercase) care a trecut de la pupitru pe scena regizând spectacolul și controlând până an ultimul detaliu, ăn dorința de a atinge idealul fuziunii desăvârșite ăntre scenă și fosa. Montările sale (multe filmate) au rămas, unele, ăn istoria genului. Toate aceste fapte sunt cercetate an miezul lor și an ecourile stârnite an ceilalți. an privința omului Karajan, autoarea ăncearcă mereu să separe pe om de artist și să-i analizeze pe unul an funcție de celălalt. ai admira ănfăptuirile artistice
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
prea mult disputele din mediul politic, Emil Constantinescu n-ar trebui acuzat că a făcut rău. În afară de astă el nu poate fi învinuit că a stîrnit o parte a populației împotriva alteia sau că a aclamat soluțiile de forță de genul mineriadelor. Nu se poate nega faptul că în ceea ce privește politica externă, actualul președinte are merite foarte vizibile. Discursul său pro-occidental lipsit de echivoc în momente de criză a adus României puncte pe care țara noastră nu le putea dobîndi altfel. Dacă
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
un fel de "haiku" cinematografic. Unul din filme chiar ăncerca să ilustreze, plastic, cateva haiku-uri. Scenariul se reducea la atât: "Toată lumea doarme./ Nimic ăntre luna și mine"...Alteori, un "scurt" poate părea interminabil. Cert e că scurtmetrajul e un gen cu o combustie internă specială și cu un destin, din multe puncte de vedere, ingrat: pentru regizor el reprezintă, de multe ori, doar un surogat sau un exercitiu an vederea filmului lung; efortul, inclusiv de producție, de a face un
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
manevrează datele evocării, precizia cu care ține să consemneze elementele de realitate, ușor de controlat de oricine prin prozaismul lor voit." Stilistic, Alexandru George observa, ca specific ultimei creații mateine lapidaritatea și ritmul alert, direct - deci, am spune, supunerea la gen? - fără să uităm ansa, am aminti noi, ca, prin ănsăsi vocea conului Rache, românele polițiste sunt luate an derâdere, pentru strictul lor determinism - vezi vorbele legate de sâmburele de cireașă! Desigur, Mateiu năzuia la mai mult. Trama polițista al interesa
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
apărarea poeziei simboliste (an care, folosind o terminologie precisă, criticul polemizează cu Ibrăileanu); sau se analizează amănunțit conceptele-cheie și criteriile care stau la baza sistemului lovinescian (specificul național, asprul rechizitoriu ămpotriva sămănătorismului, autonomia esteticului și problema eticului an ar-tă, criteriul genurilor literare și conceptul de "mutație a valorilor"). Ultimul capitol - "Proba criticului" - se concentrează asupra scenariului critic lovinescian, asupra judecaților de valoare, metodei și stilului. Autoarea alătura expunerii sale și un corpus documentar, care cuprinde o schiță bio-bibliografică, o antologie de
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
de Beethoven. Comentarii despre anvergură pianisticii lui Dan Grigore sunt pe toate buzele fanilor (are mulți, mai vechi și mai noi); o evaluare stă oricum an ierarhii ănalte, dar an seara aceea muzică somptuoasa constituind cea mai importantă emanciapre a genului concertant la Beethoven a reprezentat cam tot ce ai era necesar creatorului să exprime atunci (anul 1809). Bravura cutezătoare, multiplele ipostaze și reliefuri desfășurate ăntr-un imens ciclu armonic (partea I). Protejat de partenerul său, dirijorul Nuanjo Mena, Dan Grigore duce
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
sperie", spune Camartin, și s-ar putea adăuga că, atâta vreme cât ele pot fi trecute, granițele nu separă, ci mai degrabă unesc. De-abia când se ănchide, hotarul desparte. Străinătatea e un concept relativ, ea presupune un punct de reper de genul graniței ănchise, si angrenează, ăn mentalul nostru, un ăntreg munte de stereotipii culturale. "Acolo unde granițele șanț ănchise, putem fi siguri că oamenii ași fac idei false unii despre alții." Despărțiți de Celălalt, al percepem prin filtrul prejudecății, care ăncearcă
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Stoenescu), fie că o tentativă firească și iminentă (Thomas Healy), fie că specifice universităților de mai mică anvergură (Terry Eagleton). Kevin L. Cope alege o exprimare categorica și picanta: ă"studiile culturale" au ajuns un fel de "marxism academic" de genul celui practicat de gherilă latino-americană" având ansa drept protagoniști profesori universitari cu grade didactice luate la Yaleă. Canonul, a cărui susținătoare este autoarea ănsăsi, este bine "aparat" de Andrew Sanders, autor al celei mai recente istorii literare engleze de tip
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
de calibrul lui Ion Iliescu o proza indigesta - și cel de superioritate și cel de inferioritate. an sfârșit, când ajungi la capătul textului, nu ai senzația de gazetărie de o zi, pe care o dau mai toate ăntreprinderile de acest gen din ziare. * an Bulgaria s-a aprins fitilul unei noi afaceri Țigareta, după ce omologul lui Nini Săpunaru, directorul general al vămilor din țară producătorilor de BT, a declarat că are știre de 58 de transporturi cu țigări de contrabandă care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
te face să-i citești cartea de memorii în sila, împins înainte doar de speranță că vei da până la urmă și de o dezvăluire senzațională. Asemenea dezvăluiri însă nu există. Singură consolare o constituie unele greșeli de exprimare amuzante, de genul "răposatul Zaharia Stancu mai trăia". Mihai Beniuc, Sub patru dictaturi, memorii (1940-1975), ediție îngrijita de Ion Cristoiu și Mircea Suciu, prefață de Ion Cristoiu, București, Ed. "Ion Cristoiu", 1999. 416 pag., 85 000 lei.
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
cu morții "ochi albaștri") ați face semn - că "pe vremuri", ăn dreptul dărâmăturilor peste care se crea "Casă Poporului" - să nu zăbovești an contemplarea acestor cavouri de rapaci. Regiunea era renumită, chiar până acum vreo 30-40 de ani, prin cusăturile gen "blouse roumaine", vezi Matisse (treptat, lucrate mai mult "pentru export", care pervertește, adesea, gusturile), prin micile grădini cu flox, crăițe ori dalii (reprofilate an straturi de zarzavaturi nici măcar de soi), prin pomii fructiferi (ah, cireșele ori prunele ănsirate pe bat
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
că în viitorul de care vorbim un regizor extraordinar să ofere planetei noastre evoluata dincolo de limitele ei, poate, ceva care sa oglindească, în felul ei, o Comedie umană imagistică, tridimensională posibil, dacă între timp nu se va fi inventat și genul de tehnica de filmare în care spectatorul se vede înconjurat de eroii fantasticului serial, alături de Rastignac și baronul de Nucingen; concret, în film, devenind acum și mirosul eroilor și locurilor în care se desfășoară acțiunea; cum mirosea, de exemplu, cabaretul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
a avut un moment de cădere, ăn care a declarat că n-ar mai vrea să facă, niciodată, cinema! Blak cât... a venit ca o eliberare de gustul amar, ca o recuperare după un efort colosal, ca un respiro an genul "minor": o evadare an comedie, ăn muzică, ăn uitare, ăn lumea țiganilor, atemporala lume tulburător transfigurata an cinema, ăn ^89, tot de Kusturica, ăn Vremea țiganilor. Vremea țiganilor și Pisica neagră, pisica albă (despărțite de aproape un deceniu) șanț că
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]