40,327 matches
-
de orientarea modernă a cercetării, ca Ion Muslea și Mihai Pop. Acesta din urmă, adept al antropologiei culturale, preconizează alcătuirea unei "gramatici" a literaturii orale, apelând la lingvistică structuralista, la semiotica și la teoria comunicațiilor, direcție pe care o reprezintă generațiile, să zicem, mai tinere, din care numim pe Pavel Ruxăndoiu, Solomon Marcus, Radu Niculescu, Silviu Angelescu, Stâncă Fotino. La Institutul "G. Călinescu", sub îndrumarea lui I. C. Chițimia, adept al metodei lingvistico-filologice, al comparativismului, si a lui Ovidiu Papadima, care îmbină
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
Pedagogic din Constantă), iar carieră de critic i-a fost întreruptă pe toată durata proletcultismului. Destin comun, așadar, cu al cerchiștilor, care, cu foarte puține excepții, n-au publicat mai nimic în deceniul al șaselea, debutînd editorial tîrziu, cam o dată cu generația mea. Deși ne despart douăzeci de ani, Cornel Regman a debutat editorial (în revistă a debutat în 1942, la R.F.R.) în același an cu mine: 1966. (cu Confluente literare) (iar eu cu Lecturi infidele, după un volum în colaborare, un
Luciditatea cronicarului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17739_a_19064]
-
în România, unde toate ănoutătileă și opțiunile mele par atît de șocante, pentru destui chiar ofensatoare. Nu vorbesc doar de cei ce scriu despre cartea mea, ci de atmosfera generală. Istoria această am conceput-o din capul locului pentru noile generații, ce vin, nu pentru ceaușiștii și anticeausistii care cu toții împreună țin de fapt de aceeasi mentalitate a trecutului". Rînduri ce constituie un semn de justă percepție a unei epoci alterate pe multe din fetele sale și al unei încercări de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să observe neconcordantele și raporturile ambigue. El ține să precizeze că "stilul optzecist e fixat înainte de apariția la optzeciști a unei conștiințe postmoderne". În același timp, din nevoia explicabila de
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
se par necesare înainte de a purcede în continuare. Întrebările mele nu au alt rost decît acela de a încerca o compatibilitate a reperelor, daca nu una a criteriilor. Resimt această necesitate că simpatizant al postmodernismului și, în orice caz, al generației optzeciste. Să trecem acum la modernismul românesc, mai precis, la al doilea modernism românesc și - inevitabil - la generația șaizeci care l-a ilustrat și să dăm o șansă dialogului de a cîștiga un plus de autenticitate prin ieșirea mea din
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
încerca o compatibilitate a reperelor, daca nu una a criteriilor. Resimt această necesitate că simpatizant al postmodernismului și, în orice caz, al generației optzeciste. Să trecem acum la modernismul românesc, mai precis, la al doilea modernism românesc și - inevitabil - la generația șaizeci care l-a ilustrat și să dăm o șansă dialogului de a cîștiga un plus de autenticitate prin ieșirea mea din postura de judecător și trecerea în condiția de martor. Cărtărescu vorbește despre două generații moderniste, una "genuina, sincrona
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
românesc și - inevitabil - la generația șaizeci care l-a ilustrat și să dăm o șansă dialogului de a cîștiga un plus de autenticitate prin ieșirea mea din postura de judecător și trecerea în condiția de martor. Cărtărescu vorbește despre două generații moderniste, una "genuina, sincrona, legitimă", cea de-a doua, a anilor șaizeci, "defazata și nelegitima". Defazarea este o evidență cu toate consecințele ei nefaste pe care autorul le pune în evidență cu îndreptățire. Nu pot să nu întreb însă dacă
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
mai, între părțile Simfoniei "Jupiter", de Mozart, se aplaudă în afara oricăror complexe. Lumea vine la concert... pentru că e de "bon ton". E un gen de snobism benefic care face parte integrantă din viața muzicală aici în Elveția. Dar creatorii din generația imediat următoare, de pește cincizeci de ani, inclusiv cei mai tineri, sunt literalmente ignorați în Elveția, de instituțiile de concert. Cu exceptia situațiilor în care ocupă funcții importante. Nimic nou sub soare, am spune noi cei atașați zonei levantine a continentului
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
Gheorghe Grigurcu Felix Aderca: un nume de marcă al literaturii noastre interbelice, pe care, în volumul ce i-l consacră, intitulat Felix Aderca sau vocația experimentului, universitarul orădean Valentin Chifor îl recomandă astfel: "Acest scriitor modernist, anchetator al generației sale, fusese pînă în 1940 un anume cu circulatieă. Cititorul care deschidea în deceniul trei orice ziar sau revista mai importantă descoperea numele lui dedesubtul sau deasupra unui eseu, foileton, nuvelă, fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
potențială a gloatei, revărsarea primitivă a umorii sale, cu implicații inclusiv șovine. De aci apelul sau salubru, cu motivații instinctive, la civilizație, raportarea să la "vîrfurile" de mare altitudine, occidentale, ale acesteia. Sub unghiul ideii "suveranității individualității", autorul Mărturiei unei generații se întîlnește cu "noocrația necesară" a lui Camil Petrescu, astfel cum acesta a statuat-o în coloanele revistei sale, Săptămîna muncii intelectuale și artistice (1924). Cu toate că sursele filosofice și estetice ale gîndirii celor doi autori sînt eterogene, "dictatură spirituală a
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
neexprimate, au întărit și prin moarte ceea ce au arătat cu atîta splendoare în timpul vieții: adevărul prieteniei și frumusețea solidarității. Mircea Nedelciu, ca înainte mergător al optzeciștilor, si Ion Dumitriu, un saptezecist convertit la respirația estetică, la spiritul și la morală generației 80, au reconstruit ideea de prietenie intelectuală și au dat un sens înalt, în zilele noastre, ideii de solidaritate umană. Prin atelierul lui Ion Dumitriu de lîngă biserică Amzei au trecut în ultimile două decenii aproape toți poeții, prozatorii, teoreticienii
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
românești. Un uriaș val distrugător, de sînge și nedreptate, a izbit frontal țărmurile, aducînd la suprafață domnia unei categorii de înși certați nu numai cu morală, ci și cu minimă agerime a minții. Sita prin care s-au cernut, altădată, generațiile (majoritar rurale) urbanizate pe îndelete, în deplin acord cu aptitudinile și inclinațiile naturale, dobîndite-cultivate prin studiu, munca, pasiune și devotament real față de țară, față de colectivitate, sita această a cernut scrupulos și atent calitățile oamenilor, aducîndu-i, de regulă, în prim-planul
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
redactor. După cîteva numere nu s-a mai putut asta, rămăsese cumva că el să fie un soi de corector cu funcție de redactor. Nu s-a putut nici asta, din cauza dosarului sau. Unul dintre cei mai importanți scriitori din noua generație se întîlnea din nou cu ghinionul. Atunci i-a venit în ajutor George Bălăită care i-a oferit funcția de librar la "Cartea Românească". Asta a fost o nouă "victorie" a lui Mircea, pentru care, culmea, iar s-au găsit
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
să scriu și chiar dacă merită să faci ceva, orice ar fi asta". Această opinie se asociază bine cu aprecierea că "cea mai mare parte a operelor literare nu rezistă după un anumit număr de ani". Totul depinde, aici, de noile generații dacă vor reține ceva din operele literare. ("O operă este cu adevărat o operă sau este ceea ce fac alții dintr-însa, ceea ce vor să creadă despre ea?") Și aceasta judecată se referă, firește, si la operă să. Referindu-se la
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
imense generozități. Artista este un fel de enciclopedie a momentului, o conștiință cumulativa în care se absorb și se plămădesc toate marile tensiuni ale epocii. Privirea să este panoramica, matură orizontul și adulmeca în germene, la izvor, marile aluviuni ale generației. Din această pricina ea nu este un artist de prim-plan prin nici una din proiecțiile sale - așa cum de prim-plan sînt Geta Năpărus, Teodor Moraru și alții pe care Lucia Ioan îi include în inventarul sau -, ci un artist de
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
Stâncă n-ar scrie nimeni că merită acest premiu - deși candidatura lui ar fi la fel de îndreptățită - decât riscând să stârnească zâmbete ironice. Carte este explicația acestei diferențe de tratament? Mircea Cărtărescu face parte dintr-un sindicat al succesului, care este "generația optzecista" - cea mai bine organizată din generațiile înregistrate de istoria literaturii române. Dan Stâncă este un solitar, înclinat adeseori să vorbească sarcastic despre propriul său scris. Mircea Cărtărescu a adoptat un program estetic la modă, erijându-se și în teoretician
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
acest premiu - deși candidatura lui ar fi la fel de îndreptățită - decât riscând să stârnească zâmbete ironice. Carte este explicația acestei diferențe de tratament? Mircea Cărtărescu face parte dintr-un sindicat al succesului, care este "generația optzecista" - cea mai bine organizată din generațiile înregistrate de istoria literaturii române. Dan Stâncă este un solitar, înclinat adeseori să vorbească sarcastic despre propriul său scris. Mircea Cărtărescu a adoptat un program estetic la modă, erijându-se și în teoretician al lui: postmodernismul. Dan Stâncă se află
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
N. Dianu etc.). Cînd le citești, în ordinea cronologică a apariției, aceste articole realizezi instantaneu preocupările, durerile, năzuințele exilului politic românesc care reprezenta, atunci, după unele aprecieri, vreo două milioane de persoane. Că unii dintre aceștia, mai ales din a doua generație, s-au asimilat, prin metisaj, în locurile unde trăiau, e posibil și normal. Dar cei mai multi și-au purtat, cu dîrzenie și distincție, romanitatea, militînd pentru împlinirea idealurilor. O vreme, acesti exilați politici mai speraseră, naivi, în intervenția anglo-americanilor în Europa
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
nici "regatul strimt al bibliotecii", nici magia prin care l-a dominat, fiind totodată dominat. Și-și îngroapă cartea. Prospero revine în Milanul sau (cuvîntul e în text, iar sublinierea în spectacol), unde chiar dacă urmează să citească (lăsînd să domneasca generația tînără, cum i-a sugerat Alonso într-o scenă anterioară), Prospero își trăiește propria postmodernitate. Lumea Veche, adică modernă, a bibliotecii, s-a sfîrșit din nou. În Milanul sau, "tot al doilea gînd" al ducelui cel nou și vechi "va
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
său, să asigure un fel de continuitate. Paralel cu declanșarea și perpetuarea iadului, el scrie române proaste în mansarda să. În rest, Einstein e fiul lui Darwin și nepotul lui Diderot. Însă nici iluminiștii - cu sau fără Enciclopedie - nu sînt generație spontanee. Eu cred ca se trag din niște iezuiți generici. 4. Pentru Prospero, după cortina, postmodernitatea este singura scăpare și probabil că o știe. Mutarea focalizării de la Dumnezeu la omul-demiurg, operată în Renaștere - și, din nou ambiguu, pregătită chiar de
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
de poezie ale lui Adrian Ălui Gheorghe, șapte la număr, Complicitate (Editură Libra, 1998) ocupă o poziție specială, este poate chiar placă turnanta a liricii sale pentru că, iată, el părăsește - fără păreri de rău, cum se vede - registrul "textualist", specific generației din care face parte, recuperînd - și aici, Laurențiu Ulici are încă o dată dreptate - "vitalitatea de odinioară": de la citirea ironică a lumii, de la textuarea realului cu încercarea de a descoperi "poeticitatea" unei realități cenușii, informe și de la preocuparea aproape obsedanta de
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
cu sprijinul Ministerului Culturii". Străinii care iau în serios asemenea precizări și-ar putea imagina că este vorba de o prezentare sintetică oficială a literaturii române. Cum să-și închipuie că "ghidul" este în realitate o carte de propagandă în favoarea generației '80, carte scrisă de unul dintre cei mai activi avocați ai acestei generații, Ion Bogdan Lefter? O carte de propagandă similară, și ea pusă în vânzare de curând, poartă titlul Experiment în Post-war Romanian Literature și a apărut tot cu
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
putea imagina că este vorba de o prezentare sintetică oficială a literaturii române. Cum să-și închipuie că "ghidul" este în realitate o carte de propagandă în favoarea generației '80, carte scrisă de unul dintre cei mai activi avocați ai acestei generații, Ion Bogdan Lefter? O carte de propagandă similară, și ea pusă în vânzare de curând, poartă titlul Experiment în Post-war Romanian Literature și a apărut tot cu sprijinul (lipsit de discernământ) al Ministerului Culturii. Ion Bogdan Lefter și-a luat
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
al Ministerului Culturii. Ion Bogdan Lefter și-a luat de data aceasta doi colaboratori: Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun. Toți trei recurg la trucul unei definiri restrictive a noțiunii de "experiment" pentru a-i putea ignoră pe mării scriitori dinaintea generației '80 (amintindu-i exclusiv pe înaintașii care au anticipat intuitiv așa-zisul postmodernism promovat de optzeciști). Traduse intr-o engleza anosta, lipsită de farmec literar (este aprecierea unui profesor de la Universitatea Standford din SUA, Rodney Koeneke, care urmărește cu interes
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
și chiar vice-președinte al Uniunii Scriitorilor din România. Inițiativa înființării "Blocului" și a "Manifestului" sau aparține celor trei prieteni și colegi de facultate, urmărind un triplu scop prin această grupare, după cum se precizează în "apelul" adresat "talentelor tinere" din aceeași generație: "1) - de a strânge în mănunchiu toate forțele tinerești, sub semnul artei pure, având ca organ 'MANIFESTUL NOPȚII ALBE', mensual de mari transformări spirituale, care va apare de anul nou. 2) - înființarea unei case de editură, în care să vadă
George Petcu si "Manifestul Noptii Albe" by M. Cosmescu Delasabar () [Corola-journal/Journalistic/17767_a_19092]