4,715 matches
-
săpa un șanț de irigație, fie pentru a ridica o școală, fie pentru a construi un pod și apoi se pot bucura colectiv/în comun de beneficiile acestora, folosindu-le. Ekeh (1974) distinge două forme principale de schimb generalizat: schimbul generalizat de grup și schimbul generalizat de rețea. Structurile de schimb generalizat de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
fie pentru a ridica o școală, fie pentru a construi un pod și apoi se pot bucura colectiv/în comun de beneficiile acestora, folosindu-le. Ekeh (1974) distinge două forme principale de schimb generalizat: schimbul generalizat de grup și schimbul generalizat de rețea. Structurile de schimb generalizat de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de schimb generalizat: schimbul generalizat de grup și schimbul generalizat de rețea. Structurile de schimb generalizat de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de grup centrat pe individ și schimb generalizat de grup centrat pe grup (Yamagishi și Cook, 1993). În cazul schimbului generalizat de grup centrat pe individ, participanții își pun în comun resursele
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
schimbul generalizat de rețea. Structurile de schimb generalizat de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de grup centrat pe individ și schimb generalizat de grup centrat pe grup (Yamagishi și Cook, 1993). În cazul schimbului generalizat de grup centrat pe individ, participanții își pun în comun resursele pentru ca ulterior fiecare individ să beneficieze pe rând
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de grup sunt cele în care membrii unui grup își pun în comun resursele și primesc beneficii în urma acestui lucru. La rândul său, schimbul generalizat de grup este de două tipuri: schimb generalizat de grup centrat pe individ și schimb generalizat de grup centrat pe grup (Yamagishi și Cook, 1993). În cazul schimbului generalizat de grup centrat pe individ, participanții își pun în comun resursele pentru ca ulterior fiecare individ să beneficieze pe rând de pe urma acestor resurse. De exemplu, locuitorii unei comune
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
de schimb generalizat de grup eșuează adesea din cauza problemei blatistului. În fine, o altă formă de schimb discutată de Ekeh este „structura de schimb generalizat de rețea”. Despre această formă de schimb am discutat mai sus în contextul schimbului indirect generalizat (vezi figura 4.5). 4.1.5. Caracteristici structurale ale rețelelor de schimb Până în acest moment, printre altele, am introdus două definiri ale rețelelor de schimb (Cook et al., 1983; Markovsky, 1987) și am propus o tipologie a schimburilor sociale
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care actorul care a primit beneficii, w, poate dezvolta comportamente de reciprocitate prin care să vizeze nu actorul care i le-a oferit, r, ci un al treilea actor, z. Aceste schimburi reciproce indirecte poartă și denumirea de schimburi generalizate (figura 4.12b). 4.2.2.2. Blatismul și dilemele sociale Riscul defectării sau al nonreciprocității este specific fiecărui tip de schimb. Comportamentul blatist este posibil chiar și în cazul schimburilor negociate (de exemplu, piața „lămâilor”, piața de cauciuc). Doar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este posibilă doar artificial, prin impunerea unor condiții inițiale experimentale. Dincolo de iminența sa, probabilitatea comportamentului blatist variază de la un tip de schimb social la altul. Șansele blatismului sunt mai scăzute în cazul schimburilor negociate și mai ridicate în cazul celor generalizate. Șansele apariției blatismului în relațiile de schimb negociat sunt mai scăzute decât în cazul altor forme de schimb. Acest lucru este explicabil din perspectiva modului în care se desfășoară schimbul negociat. În aceste schimburi, câștigul fiecărui actor este determinat de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
adopta un anumit comportament, costurile de oportunitate etc.), atunci structurile sociale de schimb, indiferent de tip, prezintă dileme sociale (în sensul definit mai devreme). În aceste condiții, inițierea unui schimb este riscantă. Totuși, riscul nonreciprocității este mai mare pentru schimburile generalizate decât pentru cele directe și crește direct proporțional cu numărul actorilor implicați. Cu toate acestea, indiferent de intensitatea riscului nonreciprocității, ambele forme de dependență (directă sau indirectă) presupun dileme sociale similare. Când câștigurile actorilor sunt interdependente, nivelul riscului implicat este
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
că strategiile de influență prin schimburi sunt eficiente doar în diadele de schimb, nu și în unități mai mari, de tipul rețelelor de schimb. Acest lucru este infirmat de studiul lui Yamagishi și Cook (1993) asupra rețelelor de schimb indirect generalizat. În aceste rețele de schimb, reciprocitatea indirectă face posibilă acțiunea contingentă a receptorului beneficiilor. De exemplu, în rețeaua din figura 4.13b, printr-o strategie generalizată, c îl poate pedepsi pe a dacă acesta nu îi transmite beneficii lui b
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
este infirmat de studiul lui Yamagishi și Cook (1993) asupra rețelelor de schimb indirect generalizat. În aceste rețele de schimb, reciprocitatea indirectă face posibilă acțiunea contingentă a receptorului beneficiilor. De exemplu, în rețeaua din figura 4.13b, printr-o strategie generalizată, c îl poate pedepsi pe a dacă acesta nu îi transmite beneficii lui b. Condiția necesară pentru dezvoltarea acestei strategii generalizate este ca fiecare actor-furnizor să cunoască comportamentul de schimb al receptorului său. În această rețea, acțiunea lui a are
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
indirectă face posibilă acțiunea contingentă a receptorului beneficiilor. De exemplu, în rețeaua din figura 4.13b, printr-o strategie generalizată, c îl poate pedepsi pe a dacă acesta nu îi transmite beneficii lui b. Condiția necesară pentru dezvoltarea acestei strategii generalizate este ca fiecare actor-furnizor să cunoască comportamentul de schimb al receptorului său. În această rețea, acțiunea lui a are drept consecință transmiterea unor beneficii către b, acțiunea lui b are drept consecință transmiterea unor beneficii către c, iar acțiunea lui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
acțiunea lui a are drept consecință transmiterea unor beneficii către b, acțiunea lui b are drept consecință transmiterea unor beneficii către c, iar acțiunea lui c are drept consecință transmiterea unor beneficii către a. O astfel de rețea de schimb generalizat are o structură de dependență indirectă și implică o dilemă socială: blatismul. De exemplu, b (receptorul) poate primi beneficii de pe urma acțiunii lui a (transmițătorul) și poate alege să nu transmită la rândul său beneficii către c. Această problemă, susțin Yamagishi
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
considerat necesar și prin urmare este ignorat. În contextul discuției despre riscul de defectare implicat de structurile sociale de schimb pot fi păstrate cel puțin două idei centrale. Astfel, riscul este inerent oricărei forme de schimb social (negociat, reciproc sau generalizat), iar intensitatea riscului este determinată de structura diferitelor forme de schimb social (tabelele 4.4 și 4.5 oferă o comparație rapidă între schimburile negociate și cele reciproce). În tabelul 4.4, schimburile negociate și cele reciproce sunt comparate folosind
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cea propusă de N. M. Black: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1 (diferențiere redusă). Gradarea histologică cea mai utilizată este cea propusă de Scarff, Bloom și Richardson. Aceasta analizează următoarele aspecte: formarea de tubi sau papile o generalizată 1 o incidentală 2 o absentă 3 aspectul și talia nucleilor o talie uniformă și regulată 1 o pleomorfism moderat 2 o pleomorfism important (cu monstruozități) 3 numărul mitozelor (pe un câmp) o ≤1 1 o 2 o ≥ 3 3
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
cea propusă de N. M. Black: gradul 3 (bine diferențiat), gradul 2 (intermediar), gradul 1 (diferențiere redusă). Gradarea histologică cea mai utilizată este cea propusă de Scarff, Bloom și Richardson. Aceasta analizează următoarele aspecte: formarea de tubi sau papile o generalizată 1 o incidentală 2 o absentă 3 aspectul și talia nucleilor o talie uniformă și regulată 1 o pleomorfism moderat 2 o pleomorfism important (cu monstruozități) 3 numărul mitozelor (pe un câmp) o ≤1 1 o 2 o ≥ 3 3
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
repaus, v - viteza corpului apropiată de viteza luminii; impulsul relativit: ; relația de legătură dintre masă și energie: . energia totală W = m · c2 energia de repaus W0 = m0 c 2 energia cinetică Wc = W - W0 Relația ΔW = c2 Δm constituie expresia generalizată a energiei și este valabilă pentru orice formă de energie. Variației masei Δm, întotdeauna îi corespunde o variație de energie ΔW. I.7. Mișcarea oscilatorie. Compunerea oscilațiilor. Unde elastice. I.7.1. Mărimi fizice: perioada, frecvența, faza, elongația, amplitudine, viteză
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
luând orice valoare. electronul părăsește atomul Ionizarea este procesul fizic în care unul sau mai mulți electroni din atom trec în stare liberă datorită unei anumite energii primită din exterior. Atomul ionizat va deveni ion pozitiv. demonstrarea teoretică a formulei generalizate a seriilor spectrale pe baza modelului lui Bohr: Considerăm dezexicitarea atomului de hidrogen din starea n cu energia totală ?? , în starea K, de energie Știm că numărul de undă ? = 1 ? = 1 ? = ? ? . În cazul nostru
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
? = 1 ? = ? ? . În cazul nostru: R - reprezintă constanta lui Rydberg și are o valoare R = 1,097373 ∙ 107 m−1. Deci, pe baza modelului cuantic al atomului dat de Bohr, s-a regăsit în mod teoretic formula generalizată a spectrelor spectrale pentru atomul de hidrogen. 2.6. Numere cuantice Modelul lui Bohr este foarte simplu aplicat la atomul de hidrogen format dintr-un nucleu cu sarcina electrică +e și un electron cu sarcina -e ce se rotește în jurul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
eficiente intervenții în domeniul sănătății la nivel global. În prezent, majoritatea țărilor din lume consideră vaccinarea o componentă a securității naționale. 4 BOLILE ERUPTIVE INFECȚIOASE Obiective specifice cursului: Să definească, să recunoască și sa diferențieze principalele tipuri de erupții infecțioase, generalizate și localizate Să enumere criteriile de diagnostic pentru principalele boli infecțioase eruptive Să cunoască atitudinea terapeutică și epidemiologică impusă de apariția unei boli infecțioase eruptive Să explice mecanismele complicațiilor streptococice, să definească sindromul șocului toxic streptococic și stafilococic 4.1
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
târziu: Oculare: microftalmie, glaucom, cataractă, miopie, retinopatie Auditive: hipoacuzie, surditate Cardiace: PCA, SP, miocardită Nervoase: autism, surditate, microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastică, convulsii, boli degenerative cerebrale Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie Greutate mică la naștere. Rubeola congenitală evolutivă este infecția generalizată a nou-născutului , care se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de HHV-6. Erupția apare la scăderea febrei, sub forma exantemului maculos, discret, predominant cervical și pe trunchi, care dispare după 12-24 ore. La vârste mai mari, infecția cu HHV-6 se poate manifesta cu sindrom mononucleozic, encefalita focală, pneumonie sau infecție generalizată. Datele de laborator nespecifice evidențiază leuco-neutropenie. Diagnosticul etiologic este confirmat de identificarea ADN uli viral prin PCR sau de teste serologice (imunofluorescență, ELISA). Tratamentul este igieno-dietetic și simptomatic. 4.8 Varicela și herpesul zoster Definiții Varicela și herpesul zoster sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este igieno-dietetic și simptomatic. 4.8 Varicela și herpesul zoster Definiții Varicela și herpesul zoster sunt boli infecțioase și contagioase determinate de virusul varicelo-zosterian (VVZ). Varicela („vărsatul de vânt”) este manifestarea primoinfecției cu VVZ, caracterizată prin exantem și enantem veziculos generalizat, care apare în mai multe valuri. Herpesul zoster este manifestarea reactivării VVZ, caracterizată prin erupție veziculoasă localizată pe traiectul unui nerv senzitiv. Epidemiologie Legătura dintre varicelă și herpes zoster, ca manifestări diferite ale infecției cu același virus, a fost recunoscută
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în platou, remitent, intermitent, septic și regresează treptat în trei săptămâni. Adenopatiile (94%) predomină cervical posterior dar pot fi prezente și axilar, inghinal sau generalizate, cu dimensiuni variabile, sensibile, mobile. Manifestările clinice inconstante Splenomegalia (75%) Enantemul peteșial la nivelul palatului (50%) Edemele palpebrale (33%) Hepatomegalia (20%) Erupția cutanată cu aspect maculo-papulos, scarlatiniform, hemoragic, urticarian sau papulo-veziculos apare spontan în 5-10% dintre cazuri, frecvența erupției crescând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau nu de mialgii și de semne specifice de orientare asupra agentului infecțios Sindromul de hipertensiune intracraniană (cefalee, vărsături, fotofobie), de regulă însoțit de semne de iritație meningeană Tulburările de conștiență, de la obnubilare la comă profundă Crizele convulsive localizate sau generalizate Semnele de deficit neurologic, sub forma deficitului motor (monoplegii, hemiplegii, paralizii de nervi cranieni) sau a mișcărilor anormale (distonii, mioclonii) Semne de afectare a axului hipotalamo hipofizar, care asociază tulburări de reglare a temperaturii, diabet insipid sau sindrom de secreție
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]