4,138 matches
-
respectat exigențe epistemologice, metodologice, etice. cum am cules datele? la ce concluzii am ajuns? etc. În prezentarea unui raport de cercetare, important este să fim coerenți de la un capăt la celălalt, să se vadă că totul are sens (ne putem ghida și după modul în care procedează evaluatorii proiectelor propuse spre finanțare atunci când completează "fișele de eligibilitate" și "fișele de evaluare"). • prezentăm un rezumat (un fel de "foaie de parcurs", cu câteva rânduri în care spunem ce? de ce? cum? am cercetat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
discurs despre norme universale aduce în minte și în discursuri, idei despre "hipermoderni", "supercivilizați", dar și despre "întârziați", "primitivi", "anormali"... Cunoștințe elementare de sociologie ne pot arăta că la începutul copilăriei (și a educației "elementare") multe activități și acte sunt ghidate de "habitus", de "capitalurile" copiilor. Bourdieu nu este depășit în analizele sale privind constituirea ierarhiilor grupurilor sociale, a practicilor și modurilor în care sistemul școlar joacă un rol în reproducerea și legitimarea acestor ierarhii 432. Există "stiluri de viață" bazate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Thomas Kuhn numește "știință normală". În domeniul științelor naturii, "revoluțiile" apar atunci când produsele acestei "științe normale", în forma teoriilor, se extind și se complică, ajungând să fie contradictorii. Aceste perioade de "criză" atrag după sine modificări paradigmatice, care nu se ghidează nici după logica științifică și nici după demonstrație, ci pe o reflecție critică în al cărei context anumite principii, până atunci de la sine înțelese, sunt suspendate. Nu e vorba, aici, de simple schimbări în teorie, ci de schimbări ale teoriei
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
operează interpretarea. Cu alte cuvinte, în fața ideologiei, care pleacă de la realități practice (existența pericolului totalitar ce amenința comunitatea oamenilor liberi în prima jumătate a secolului trecut), utopia devine lipsită de legitimitate. Aceasta întrucât "în politică oamenii ar trebui să se ghideze după interesele reale, concrete ale comunității lor, și nu după principii a priori stabilite de filosofi. Maxima acțiunii unui individ în spațiul politic nu trebuie să fie vreun adevăr etern revelat de vreun filosof, ci un enunț care trebuie să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca realitate socială; b) "alții semnificativi", termen pe care Berger și Luckmann îl preiau de la Mead, presupunând că individul nu se naște doar într-o structură socială obiectivă, ci și într-o lume socială obiectivă. Datorită acestui fapt, el este ghidat în primii ani din viață de acei alți indivizi apropiați lui (de regulă, părinții), al căror comportament este semnificativ. Trebuie notat că acești alți semnificativi nu sunt aleși, ci se impun cu necesitate. De aceea apar, în etapa primară, tipuri
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dacă acestea coordonează acțiunile actorilor înspre menținerea, distrugerea sau reconstrucția unei ordini sociale date. Opțiunea lui Seliger este pentru cea de a doua concepție, teoreticianul politic intenționând să relaționeze ideologia cu procesele dezbaterii politice 379. Într-adevăr, potrivit lui Seliger, "întrucât ghidează și apără acțiunea politică, ideologia trebuie să fie definită astfel încât să se refere la sistemele de credințe politice, indiferent dacă acestea sunt, după modul în care se înfățișează, revoluționare, reformiste sau conservatoare (tradiționaliste)"380. Fiind orientată înspre acțiune, ideologia se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a statului-națiune în studiul acestor interdependențe globale trebuie să ia în considerare, în mod necesar, o logică multicauzală, iar nu una lineară. Atunci când vorbim de globalizare, ne referim în primul rând la aspectul economic, iar dimensiunea economică a globalizării este ghidată de ideea pieței globale. Globalizarea economică a încetat să mai fie o simplă abstracțiune; dimpotrivă, a devenit un fapt pe care omul contemporan îl resimte în viața cotidiană. Dar globalizarea economiei implică alte două dimensiuni ale procesului: cea politică, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se presupune că ne găsim azi, odată cu conștientizarea limitelor modernului, iar "postmodernul" și "postmodernismul" semnificând, indistinct, mișcarea culturală (precum și ipostazele, rezultatele și actorii ei) de mare amplitudine, care adoptă o atitudine critică și sceptică față de principiile și asumpțiile ce au ghidat gândirea și viața socială din Occident în ultimele trei secole" (cf. Gabriel Troc, Postmodernismul în antropologia culturală, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 16). Paradoxal, deși e vorba de o semnificație culturală în sens larg, o astfel de abordare este, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sporite pe care exegeza contem porana a oferit-o nivelului intelectiv al cunoașterii, o sarcină aparte a acestui capitol este reprezentată de topografierea diverselor tipuri de interpretări actuale dedi câte epistemologiei tomiste. Rolul acestei topografieri este acela de a ma ghida în încercarea de a propune o nouă interpretare a procesului cunoașterii umane descris de Toma din Aquino. Cel de-al treilea capitol pune laolaltă răspunsurile obținute în cel de-al doilea capitol și răspunde efectiv la întrebarea directoare a întregului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este ea în obiectul hilemorfic (B) Interpretări non-reductive (A) Interpretări reductive (A.1.) Teoria identității (A.2.) Teoria asemănării formale (A.3.) Teoria similarității (B) Teoria intenționalității primitive Suprapunând cele două scheme ale interpretărilor, poate părea că schemă care se ghidează după criteriul 1, relația dintre specia din minte și forma din obiectul extramental, este mai cuprinză toare decât cea care se ghidează după criteriul 2, primul obiect al puterilor cognitive. Prima schemă poate părea mai extinsă cel putin deoarece unele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Teoria similarității (B) Teoria intenționalității primitive Suprapunând cele două scheme ale interpretărilor, poate părea că schemă care se ghidează după criteriul 1, relația dintre specia din minte și forma din obiectul extramental, este mai cuprinză toare decât cea care se ghidează după criteriul 2, primul obiect al puterilor cognitive. Prima schemă poate părea mai extinsă cel putin deoarece unele dintre variantele interpretative nu par a avea un corespondent în cea de-a doua clasificare. Toate cele trei interpretări aferente primului criteriu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
tip sistematic pe care le aduc în favoarea unei interpretări hibride a teoriei tomiste a cunoașterii. În cel de-al doilea subcapitol voi face un scurt excurs istoric al perspectivei lui Toma din Aquino asupra nivelului intelectiv, mai precis asupra conceptului, ghidat de întrebările cum și de ce și-a schimbat teoria despre con cept de-a lungul timpului și cum afectează această schimbare interpretarea hibrida pe care o propun ca alternativă la interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii. 1. Cum anume
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
octombrie 1805, Statele Majore aliate (austro-ruse) stabiliseră ca armatele lor să se întîlnească la Ulm, în Württemberg, la o dată fixă. Amîndouă armatele au ajuns la data stabilită... și nu s-au întîlnit, pentru că austriecii generalului-baron Mack von Liebereich s-au ghidat după calendarul gregorian, iar rușii lui Kutuzov după cel iulian (între cele două calendare era, la data aceea, un decalaj de 10 zile), astfel că în ziua bătăliei, armata rusă încă mărșăluia prin Polonia, la 480 de km depărtare. Amuzat
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
perfect democratic, avînd în vedere numeroasele limite pe care ni le impune lumea reală. Cu toate acestea, criteriile ne oferă standarde cu ajutorul cărora să comparăm realizările și imperfecțiunile rămase ale sistemelor politice reale și ale instituțiilor lor, și ne pot ghida spre soluții care să ne aducă mai aproape de ideal. De ce democrația? Ce argumente putem să aducem pentru a crede că democrația este cel mai bun sistem politic? Care sînt valorile servite cel mai bine de democrație? Cînd răspundem la aceste
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
modelarea și remodelarea aranjamentelor concrete, a constituțiilor, practicilor și instituțiilor politice. Pentru toți cei care aspiră la democrație, ele pot genera întrebări relevante și ajuta în căutarea răspunsurilor. În capitolele următoare sper să demonstrez modul în care criteriile ne pot ghida spre soluții la cîteva dintre problemele centrale ale teoriei și practicii democratice. O a treia întrebare: Avînd garanția că aceste criterii ar servi ca modele utile, sînt ele tot ceea ce ne trebuie pentru alcătuirea instituțiilor politice democratice? Dacă, după cum am
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
baza învățăturii despre principii; alte mijloace ajutătoare pentru lămurirea acestei chestiuni nu există”. Sublinierile noastre în aceste citate au menirea de a evidenția faptul că într-adevăr originea limbajului și treptele evoluției limbilor sunt chestiuni sau premise care trebuie să ghideze cercetarea oricărei limbi de pe glob, indiferent de nivelul de cunoaștere și de cultură pe care ea îl reflectă. Însă „principiile” savantului german și aplicabilitatea generală a acestora rămân în sfera imaginarului, sferă diametral opusă originii naturale a limbajului, evoluției sociale
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
învăța și studia foarte multe din ceea ce se învață pe pământ ale lumii fizice. 3.Te vei feri să rămâi blocat pe rațiune ca să-ți poți asculta mesajele, semnalele, informațiile venite de la suflet. El va fi primul care te va ghida pentru îndeplinirea misiunii. Rațiunea cu cunoștințele pe care le vei dobândi pe pământ te vor ajuta să-ți decodifici, să-ți traduci ceea ce vine de la suflet. 4. Vei reuși să sfințești totul când vei învălui și vei pune iubire în
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
Maica Domnului. Voi fi aproape de tine tot timpul. Îți voi trimite o căsătorie și doi copii. Ce vei face cu ei va fi liberul tău arbitru de pe pământ. După care se retrage. Faust fu luat de niște entități luminoase și ghidat spre pământ, spre o țară numită România. Pentru că în acea țară i se oferea cel mai bine șansa de evoluție. Pentru că acolo se dădea cel mai bine în fiecare moment testul alegerii prin liber arbitru al credinței, al iubirii, al
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
ca Platanul din Cos, sub ale cărui imense ramuri se spune că a dat consultații. Vestitele sale principii medicale generale se fondează pe observația riguroasă, profesională. în timp ce medicii formați la școala din Cnidos erau preocupați de cazuri particulare, Hippocrat e ghidat de generalizări pentru a contura o medicină universală și eternă, în măsură să rezolve și cazurile particulare. Principiile hipocratismului sunt axate pe trei criterii principale — importanța mediului extern, a poziției geografice, climei, apei, solului asupra constituției, temperamentului omului; humoralismul sau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
limbaj de semne pentru a organiza ceva ce nu ar fi, fără aceasta, decât o confesiune informă. Pe o bază de exercițiu servind drept punct de sprijin improvizației, el învață să pună în aplicare asociațiile sale personale. Regizorul care îl ghidează trebuie să-l ajute să-și elimine inhibițiile, să distrugă stereotipurile comportamentului său. Cea mai bună protecție a sa, în acest stadiu dificil al rupturii măsurilor sale psihologice de apărare, rezidă în actul creator, în perfecționarea formei sale. "Actorul care
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Iată marele partid colectivist, urmașul partidului liberal clasic! Iată continuatorii patrioților vizionari de odinioară toxice partide ale unei bătrâne idei generoase."9 Un nivel intermediar și în privința forței denunțatoare a satirei este cel al Momentelor, a căror grupare tematică se ghidează în principal în funcție de ținta denigrabilă. Într-un ciclu de schițe Un pedagog de școală nouă, Despre cometă, Prelegere populară, Bacalaureat, Lanțul slăbiciunilor, Dascăl prost satira vizează sistemul de învățământ bazat pe favoritisme, nepotisme și alte criterii tendențioase și inadecvate de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
așa cum am subliniat deja, de sorginte socratică. La maieutica de tip socratic trimite și predilecția sa pentru organizarea dialogică din textele în proză, în special din cele publicistice, în care interacționează permanent cu cititorii, flatați în aparență, însă invariabil "moșiți", ghidați să subscrie la adevărul sugerat prin ironie. Concludent în acest sens este textul Cronicii fantastice, în care este întreținută constant conversația cu cititorul intenționat și impresia că autorul narator își asumă rolul de ghid obiectiv. De la început suntem invitați să
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
se profilează absurdul acestui personaj. Spre deosebire de Mitică prototipul lumii comune, caracterizat prin "deșteptăciune", adaptabilitate, abilitatea de a face compromisuri, Cănuță se autoizolează prin încălcarea consecventă a normelor simțului comun, care vin în contradicție cu propria sa logică, la care suntem ghidați să aderăm prin intermediul umorului camuflat în ironie. Ca anticipare teoretică și practică a umorului, aforismul, o formă specifică de spirit, așa cum am precizat, cunoaște reprezentări notabile la Caragiale. În afara aforismelor propriu-zise, multe publicate în "Convorbiri literare" în 1880 sau a
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
furtună "ajunse, fără să știe, lângă cripta învechită și roasă de vremuri a mânăstirii, de care, apropiindu-se mai cu atenție, o mirosi și o linse de vreo 56 de ori în șir, fără să obțină nici un rezultat"24. Ori de câte ori, ghidați de traseul textual, decidem să punem datele cunoscutului între paranteze și să ne abandonăm fantasticului urmuzian, care pare o prefigurare a celui din benzile desenate, anumite aluzii la concretul existenței cotidiene, la ordinea zilei chiar, ne determină să plonjăm din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
decât prin nefirescul, exoticul sau caracterul necomestibil și neapetisant al meniului ales de personajele lui Urmuz, textul caragialian se întrevede în cel urmuzian prin aceeași incongruență între reacțiile insider-ilor celor două universuri ficționale și cele ale outsider-ilor acestora. Astfel, ghidat de naratorul-reporter, cititorul observă cum, în completarea tabloului dizgrațioasei și insalubrei "zaanale" de pe traseul spre Căldărușani, peisajul uman nu face notă discordantă, ci se complace ambiantului perceput ca normal, i se integrează cu vădită desfătare: "Aci, sub umbrare improvizate pentru
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]