9,375 matches
-
o călătorie cu vaporașul pe Guadalquivir. Stația de plecare este la Turnul de aur, o altă celebritate a Sevillei. Treci pe sub o mulțime de poduri, construite de arhitecți faimoși. Am reținut un nume - Eiffel. Cordoba a avut momentul lui de glorie în vremea maurilor, când era capitala califatului. Pe vremea aceea, cu 300.000 locuitori, era cel mai mare oraș din Europa. Era nu numai capitala administrativă, dar și capitala artelor, a științelor, a medicinei și filozofiei. Imaginați-va că pe
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
Au trudit chiar și unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai mult, mai bine și mai călăuzitor spre gloria eternă a tezaurului spiritual moștenit de la străbuni, decât artiștii din folclor. El a ivit lumina spiritului, în studii, în documente, în creație și interpretare. În ținutul dintre Dunăre și Mare, roditor, pitoresc și divers, interpreții de muzică folclorică s-au
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
nr. 873 din 22 mai 2013. În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea. Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soția unuia dintre asociați, Adolf Lupescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
se chema inițial. Citește mai mult În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea.Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soția unuia dintre asociați, Adolf Lupescu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
la mii și mii de leghe, / Cum luna-ntinde-n spațiu frumosu-i arc de aur”. Vizunea cosmică a astrului zilei continuă, la cote sublime și în “Moartea soarelui”, prin invocația patetică aproape, a omului către ceruri: “Cazi, Astru greu de glorii, izvor de strălucire! / Mărirea ți se scurge, ca aurul, din rană, / Cum dintr-un piept puternic o ultimă iubire”. Ultima amintire - este și ea un strigăt disperat în fața iminenței morții și a neputinței de a împiedica deznodământul, dar și întrebările
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
Mai are această populație, aflată în plină osmoză generatoare de un nou popor, ca un Univers pulsatoriu, un proverb generator de sancțiuni cosmice, irevocabile: “Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă!” Care ar fi rațiunea să ne mai exaltăm de gloria strămoșilor, cînd sîntem îngropați în manele isterizante? Ba mie chiar a început să îmi placă “Bîlciul deșertăciunilor”! Orchestra, pe care o admiram de parcă eram la Viena, la operă, ascultînd, ca în adolescență, Verdi, interpreta cu pasiune: Că decît s-o
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
profund al Ființei, percepute după o filosofie compozită, la interferența dintre vacuitate și El Shaddai, asupra căreia Mirela-Ioana Borchin insistă suficient mai apoi. Se știe însă că un interviu reușit este o operă colectivă, în care autorului îi revine, firește, gloria, numai prin răspunsurile pe care le primește, dar pe care le-a provocat prin tehnici de valorificare a întrebării. În cazul Mirelei-Ioana Borchin, chiar dacă l-ar fi cunoscut pe Eugen Dorcescu numai cu ocazia realizării ediției critice Nirvana. Cea mai
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
bucureștene, am avut privilegiul să-i urmăresc îndeaproape ascensiunea poetică. Răstimp de decenii destule, Theodor Răpan a caligrafiat cu patimă de pământean și harul primit de la dumnezeire, cu deznădejde (uneori) în fața derapajelor cotidiene dar, mai ales, cu bucurie și cu gloria asigurată la finalul fiecăreia dintre cărțile deja publicate. Am admirat la poet nu doar discursul sublim, teleportarea ca într-o altă lume unde soarele nu apune niciodată, unde nu sunt umbre, nici măcar penumbre, dar unde basmul creează spații perfect potrivite
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
la corp, frumos, de talie înaltă însă cu o figură uscată, Mihai Viteazul avea privirea vulturului, curajul leului, șiretenia vulpii și credința lui Iancu de Hunedoara. Mistuit de focul sacru al patriotismului, Mihai Viteazul, a luptat și a murit pentru gloria țării sale. Se spune că nu are egal printre concetățenii țării sale decât pe Ioan Corvin și Ștefan cel Mare. Pe primul - Ioan Corvin, l-a depășit prin intensitatea vederilor sale largi și prin ambiția sa. Față de-al doilea
PORTRET IN LEGENDA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 596 din 18 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/364169_a_365498]
-
în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului 2 August 2013 Realitatea-i mult mai tristă Și versul meu nu e perfid, Mulțime vidă, știu, există Și indivizi cuprinși de vid; Mă uit la chipul râvnitor De gloria cea trecătoare Precum fântâna în izvor, Și vidul de sub mască doare. Sărmana noastră crisalidă, Biet fluture de zbor avid! Există, știu, mulțime vidă Și indivizi preaplini de vid... Referință Bibliografică: Vidul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VIDUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364200_a_365529]
-
FURNICĂ Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 947 din 04 august 2013 Toate Articolele Autorului SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNCĂ Uriașa catedrală gotică era împodobită cu cetină de braad și drapele imperiale, iar corurile gregoriene înălțau imnuri de glorie spre bolțile înmiresmate cu fumul de tămâie. La Marea Ceremonie de Încoronare participau regii și prinții acestei lumi, mari oameni de stat, cele mai mari averi, prin deținătorii lor, bărbați și femei încărcați de faimă, merite sau doar medalii și
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
să nu cuget decât la ea, să nu exist decât pentru ea. Nu se domnește asupra unui popor pentru sine, ci pentru acel popor. În aceasta constă autoritatea unui Rege.” Domnia Regelui Ferdinand I a fost curmată de boală, dar gloria i-a urmat și i-a oțelit numele, ca să biruie oricăror încordări. Câtă vreme România a fost, și atunci când va fi întreagă la loc, numele Regelui îi consolidează integritatea. Nici cele mai rugătoare mâini întinse la cer nu pot rechema
FERDINAND I, REGELE LOIAL. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364227_a_365556]
-
CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > MITROFAN CIOBANU, SVETLANA COJOCARU, ALEXANDRU ȘUBĂ, TATIANA ROTARU - MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE Autor: Tatiana Rotaru Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului 130 de ani de zbucium pentru soluționarea problemei lui Poincaré Din istoria matematicii A vorbi despre matematică sau despre matematicieni este o provocare cu riscul
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
și Informatică al AȘM Doctor habilitat Alexandru ȘUBĂ Vicedirector Institutului de Matematică și Informatică al AȘM Tatiana ROTARU jurnalistă Chișinău, Republica Moldova 1 august 2013 Referință Bibliografică: Mitrofan CIOBANU, Svetlana COJOCARU, Alexandru ȘUBĂ, Tatiana ROTARU - MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE / Tatiana Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 945, Anul III, 02 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Tatiana Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MATEMATICIANUL MIHAIL POPA LA CEAS DE GLORIE de TATIANA ROTARU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364205_a_365534]
-
ideea morții sau ce însemna pentru el prietenia. Marin Preda nu mai este, a rămas însă în istoria literară un mare scriitor, poate cel mai mare scriitor român al ultimului sfârșit de secol. Moartea lui venită din senin, în plină glorie cu romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” într-un mai apocaliptic, în 1980 a sporit atenția cititorului nu numai asupra operei ci și asupra omului Marin Preda. Cine a fost Marin Preda, omul ? Venit de la țară dintr-o comună pierdută
DIN IUBIRILE LUI MARIN PREDA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364192_a_365521]
-
identifice o soluție, alcătuiește variante penibile de soluții. Parcă n-a fost nicicând Gică Petrescu! Pustiul e singura obiectivitate a vieții lui învinse în luptă cu sine, fără rezistență nici pentru ea, nici pentru memoria ei. A fost cândva o glorie care l-ar fi căutat singură pe maestru, dacă el i-ar fi rătăcit cumva drumul. Dar n-a mai rămas nimic din această glorie! Rosturile ei au fost într-un anumit punct greșite. Nu l-a ajutat pe maestru
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
cu sine, fără rezistență nici pentru ea, nici pentru memoria ei. A fost cândva o glorie care l-ar fi căutat singură pe maestru, dacă el i-ar fi rătăcit cumva drumul. Dar n-a mai rămas nimic din această glorie! Rosturile ei au fost într-un anumit punct greșite. Nu l-a ajutat pe maestru atunci când a avut cel mai mult nevoie de ea, iar acum nu-i mai cunoaște numele. La ce i-a folosit această glorie, dacă anii
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
din această glorie! Rosturile ei au fost într-un anumit punct greșite. Nu l-a ajutat pe maestru atunci când a avut cel mai mult nevoie de ea, iar acum nu-i mai cunoaște numele. La ce i-a folosit această glorie, dacă anii consumați pentru construirea ei nu s-au putut recupera. Gloria i-a stat în brațe ca un prunc, până a crescut, apoi a sărit din brațe și a ajuns pesemne în alte brațe! În ultimii ani de viață
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
Nu l-a ajutat pe maestru atunci când a avut cel mai mult nevoie de ea, iar acum nu-i mai cunoaște numele. La ce i-a folosit această glorie, dacă anii consumați pentru construirea ei nu s-au putut recupera. Gloria i-a stat în brațe ca un prunc, până a crescut, apoi a sărit din brațe și a ajuns pesemne în alte brațe! În ultimii ani de viață, maestrul Gică Petrescu nu a mai rămas cu nimeni în jurul său dintre
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
a crescut, apoi a sărit din brațe și a ajuns pesemne în alte brațe! În ultimii ani de viață, maestrul Gică Petrescu nu a mai rămas cu nimeni în jurul său dintre cei care-l înconjurau când era ocupantul jilțului scenei! Gloria nu i-a mai bătut niciodată la ușă după ce neputințele l-au învins pe maestru. În apartament, ca și în suflet, locuia cu maestrul numai singurătatea, ca o monstruozitate vie! Amintirile eșuau muribunde în memoria unui artist îmbătrânit și singur
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
de cavaler. Începe apoi să rărească aparițiile publice. Boala, greutățile bătrâneții, legate de picioare, de spinare, pătrunse la oase, boala venită la brațul bătrâneții și în asociere cu singurătatea, părăsirea, uitarea din partea unora ce i-au fost împrejur în anii gloriei sale, alte diverse neajunsuri îl fac izolat într-un apartament dominat de nechemata și nemaiplecata soartă a celebrității ajunse la un punct terminus al ei! În legătură cu viața sa personală, o încercare biografică nu are a se opri la nimic în afara
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
partea celor indiferenți și fricoși, ci dă un avânt incredibil celor îndrăzneți. Scrisul, darul celor îndrăzneți, merge mai departe! Puterea mistică a scrierii, în mare parte, nu se poate exprima prin sentimente, pentru că atunci când simți și trăiești magia literelor, nicio glorie a pământului, nici cel mai bun prieten, nici cea mai mare iubire, nimic din toate aceste lucruri nu mai prezintă importanță pentru tine, în acele momente, căci trăiești clipele veșniciei. Astăzi, forța creatoareeste recunoscutăîn reporter, în „cel ales” dintre miile
REPORTERUL, PRIN ACTUL CREAŢIEI, ARE PĂRTĂŞIE CU VEŞNICIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363121_a_364450]
-
cărțile de joc în bilele rămase în cupa unui joc absurd de oase mișcări se fac un șut i-un dar de preț pas înainte în deplin dispreț pentru a fi a bucura și a iubi primesc salutul rece-al gloriilor seci medalii strălucesc în mâini sărace în gesturi fără conținut ne împlinim apoi cărăm prin noi vorbele goale și mulțumiți ne-așternem să gândim la ce gândim doar Domnul știe-n toate i-un ascunziș stupid nu-l pot numi
CERC ROSTOGOLIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363129_a_364458]
-
în: Ediția nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului bolul de iarbă a explodat frumusețea nopții așterne melancolia cuvintelor pe fila fără trup bolul de piatră a scăpat din pumnii fără degete imagine ciudată în ochii mireanului fără glorie victorie a singurătății asumate în ochii luminii ființei zăvorâtă în cuibul dintre spini ciocul speranței răzbate printre noduri înțelepciunea fură chipul sensurilor abandonate demult de femeia cu ochii din cărbunele timpului rătăcit printre aripi de pescăruși docilă așternere pe masa
VERDE ÎNŞELĂTOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363183_a_364512]
-
faima lui Mihai Viteazul, punând retoric întrebarea dacă ar fi fost posibil ca un popor să se bată cu oastea care avea în mijlocul ei steagul dușmanului trimis din Constantinopol, „fără dovada de energie națională încununată de succes și aureolată de glorie care e însăși domnia lui Mihai Viteazul?” Alba Iulia este un oraș cu o mare încărcătură istorică! Îmi amintesc cum învățătoarea clasei a treia, când eram încă niște gâgâlici, ne-a vorbit despre Horia, Cloșca și Crișan și ne-a
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]