4,781 matches
-
de izbândă au împotrivindu-se lui Ali Pașa, tiran ce dispunea de o adevărată armată. Baladele, „cântări de vitejie, povestiri care preamăresc faptele eroice ale neamului român din Macedonia” (George Coșbuc), sunt scrise fluent, chiar frumos, într-o sinteză a graiurilor aromâne pe care poetul le-a cunoscut bine și pe care știe să le facă expresive în literatura sa epico-lirică. Dar la un moment dat, V., îmbătat de succes, ajunge să producă versuri în serie, ca un manufacturier. SCRIERI: Di
VELO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290485_a_291814]
-
Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1974-1980), cursuri fără frecvență. La Chișinău va fi colaborator științific la Centrul Național de Studii Literare și Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (din 1982), redactor-șef la Teatrul „Ion Creangă” (din 1989). Fondatoare a cenaclului Grai Matern (1988), va iniția Agenția de Presă Micul Prinț (1991), revista „Micul prinț” (1992) și ziarul „Copiii Europei”. A debutat la „Tinerimea Moldovei” în 1969, și editorial cu placheta Până la dragoste, apărută în 1979. Publică versuri și articole în „Femeia
VEREJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290490_a_291819]
-
aromânilor de la sudul Dunării (Doleani, satul meu frumos, Crușova, sat minunat), istoria tracă (Frumoasă, neuitată Macedonie), pe Alexandru Macedon („Strămoșule, falnicu-ți nume/Solar străluci-va în veac./ Țâșnit ca un fulger în lume/Din clocotul sângelui trac”) și deplânge pierderea graiului din străbuni (Strigăt, O vorbă), pe care îl socotește „limbă veche-mpărătească”. Unele texte sunt pasteluri (Toamnă în Pind), iar un ciclu de balade (Balada căpitanului Dona, Balada voinicului căzut în luptă, Balada tânărului întors din surghiun, Șana ș.a.) dezvoltă episoade
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
mai mult de acuitatea impresiilor conținute decât de ordinea cronologică și decât [de] logica expunerii”. „Oboseala”, „urâtul” sau „timiditatea” ajung să justifice trecerea de la confesiune la narațiune, vorbirea când în numele propriu, când la persoana a treia, căci, ne asigură autorul, „graiul e un hamac comod în care te întorci pe ce parte îți priește”. Disoluția formelor logice ale compoziției atinge odată cu aceasta punctul ei cel mai înaintat. [...] Deși, prin chiar motivele ei, proza lui Vinea presupune suspendarea sau cel puțin slăbirea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mai găsi nici o bucurie să împreun cuvinte bizare,/ Nici chiar imaginile cele mai surprinzătoare” (Viața, poemul pe care aș vrea să-l scriu). Poetul mutat de pe Dunăre pe malul Senei nu-și mai destăinuie propriile trăiri, ci interpretează în alt grai latin simțămintele „unei lumi”: „Câtă bucurie astăzi să pot spune/ Nu ceea ce simt eu, ci ceea ce simt mii și mii de oameni./ Câtă bucurie să pot împărtăși aspirațiile unei mulțimi generoase/Să vorbesc liber despre viitor și o nădejde comună
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
însă cu poezia Dorul în 1912, la „Convorbiri literare”, sub inițialele V.V. Publică ulterior în „Flacăra”, „România”, „Dacia”, „Revista copiilor și a tinerimei”, „Însemnări literare”, „Răsăritul”, „Luceafărul”, „Lamura” (va face parte din redacție), „Cugetul românesc”, Năzuința”, „Ilustrațiunea națională”, „Flamura”, „Ramuri”, „Graiul nostru”, „Duminica Universului”, „Azi”, „Herald”, „Vremea”, „Satul”, „Muzică și poezie”, „România literară” (1943) ș.a. Împreună cu G. Tutoveanu, Tudor Pamfile și Mihail Lungianu scoate la Bârlad „Florile dalbe”(1919), iar alături de N. I. Herescu și Ion Pillat revista „pentru poezie și artă
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
scenă o psihologie profană, restituind atmosfera vieții de prin părțile Buzăului: o atmosferă ce aduce cu a epicii lui Mihail Sadoveanu, dar se și diferențiază de ea, oamenii lui V. fiind mai pozitivi, mai iuți, mai puțin ceremonioși, cu un grai mai aspru. Nu întâmplător Fata ursului și Umbra au fost editate în 1943 împreună, sub titlul Duhul pământului. Basm proiectat într-un timp istoric incert, dar într-o geografie precisă, Pribeaga expune la început evenimente de la Curtea împărătească din Bizanț
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
881-1055, 1363-1455; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908, 45-64; Florian Cristescu, În mijlocul horelor. Chiuituri sau strigăte la horă adunate din jud. Teleorman, Craiova, 1910, 7-63; S. Fl. Marian, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910, 30-174; Ovid Densusianu, Graiul din Țara Hațegului, București, 1915, 91-227; Ion Pop-Reteganul, 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Ion Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Ion Bârlea, Literatură populară
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
tenebroase: „se înfiripă zgomote care de-abia înspre zori / au sânge de zgomote Doamne, scrâșnetul ușii / este un geamăt al lumii - / nemărturisit și ascuns în pietre spălate de foc // și când se scoală cu toții iar clopotul anunță nașterea luminoasă a graiului / și satul plutește în aburul laptelui fiert / plec în somn și purificat mă închid / în fluturii rechemați în unghere” (De profundis, II). Impactul expresionist, niciodată anulat, va fi amortizat progresiv în versurile din următoarele două decenii - O casetă cu șerpi
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Regman, Dinspre Cercul Literar, 120-126; Letiția Ilea, De partea poeziei, APF, 1999, 2; Octavian Soviany, Cimitirul de semne, LCF, 1999, 39; Marin Mincu, Ruleta poeziei, CNT, 1999, 43; Victoria Luță, Esențe rare, RL, 1999, 50; Marian Victor Buciu, Prin pușcăriile graiului, VR, 1999, 12; Cărtărescu, Postmodernismul, 149, 153, 156, 311, 382-385, passim; Ion Stratan, PRA, III, 1432-1448; Cistelecan, Top ten, 15-17, 160-162; Bucur, Poeți optzeciști, 204-208; Grigurcu, Poezie, II, 437-452; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 389-393; Traian T. Coșovei
STRATAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289971_a_291300]
-
Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată în anexa 2. 62 Rosetti Al., Istoria limbii române, București, 1968. 63 Hasdeu B. P., Originile Craiovei, în Olteneștele, Craiova, 1884 (p. 36). ?? ?? ?? ??
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
adevăruri. Limba noastră-i numai cântec, Limba noastra-i limbă sfânta, Doina dorurilor noastre, Limba vechilor cazanii, Roi de fulgere, ce spintec Care o plâng și care o cântă Nouri negri, zări albastre. Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră-i graiul pâinii, Înviați-vă dar graiul, Când de vânt se mișcă vara; Ruginit de multă vreme, In rostirea ei bătrânii Stergeți slinul, mucegaiul Cu sudori sfințit-au țara. Al uitării 'n care geme. Limba noastră-i frunză verde, Strângeți piatra lucitoare
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
cântec, Limba noastra-i limbă sfânta, Doina dorurilor noastre, Limba vechilor cazanii, Roi de fulgere, ce spintec Care o plâng și care o cântă Nouri negri, zări albastre. Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră-i graiul pâinii, Înviați-vă dar graiul, Când de vânt se mișcă vara; Ruginit de multă vreme, In rostirea ei bătrânii Stergeți slinul, mucegaiul Cu sudori sfințit-au țara. Al uitării 'n care geme. Limba noastră-i frunză verde, Strângeți piatra lucitoare Zbuciumul din codrii veșnici, Ce
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
avea în revărsare Ai luceferilor sfeșnici. Un potop nou de cuvinte. Nu veți plânge-atunci amarnic, Răsări-vă o comoară Că vi-i limba prea săracă, În adâncuri înfundată, Și-ți vedea, cât îi de darnic Un șirag de piatră rară Graiul țării noastre dragă. Pe moșie revărsată. Vocabular: cazanii: predică prin care se explică un pasaj oarecare din evanghelie; carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice; vatră; comoară:grămadă de bani sau de obiecte de
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
avere, avut; doină: poezie lirică specifică folclorului românesc, care exprimă un sentiment de dor, de jale, de revoltă, de dragoste etc., fiind însoțită, de obicei, de o melodie adecvată; specie muzicală a creației folclorice românești, având caracteristicile de mai sus; grai: glas, voce; limbă, fel de a vorbi; hram: sărbătoare religioasă în cinstea sfântului ocrotitor al unei biserici; izvoade: manuscris, text, document; neam: popor, națiune; potop: (în Biblie) revărsare uriașă de ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult întrebuințate și necurățate; jeg; sudoare: (aici) muncă, osteneală, trudă; chin. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele: comoară, șirag, poveste, grai, codru. 3.Caută în poezie cuvintele potrivite pentru a întregi expresiile. 4.Grupează cuvintele care au același înțeles: grai, avuție, izvoade, popor, slavă, glorie, glas, faimă, laudă, neam, manuscris, comoară, avere, voce, text, națiune, preamărire, faimă, proslăvire, limbă, document. ELENA
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
chin. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele: comoară, șirag, poveste, grai, codru. 3.Caută în poezie cuvintele potrivite pentru a întregi expresiile. 4.Grupează cuvintele care au același înțeles: grai, avuție, izvoade, popor, slavă, glorie, glas, faimă, laudă, neam, manuscris, comoară, avere, voce, text, națiune, preamărire, faimă, proslăvire, limbă, document. ELENA FARAGO Elena Farago s-a născut la Bârlad în familia unor greci, numindu-se Elena Paximade. Elena Farago (n.
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
plisc cu o gustoasă, rotundă cașcavea. Adulmecând, Jupânul Vulpoi, de îmbietoarea mireasmă adus, Îi ținu de sub copacul înalt, pe loc, acest discurs : Bună ziua, Maestre. Ce bine arătați ! Ce frumos îmi păreți ! Ce elegant vă purtați ! Dacă, fără să vă mint, graiul V-ar fi la fel de minunat ca straiul, Ați fi, pe drept cuvânt și de bună seamă, În aceste mândre păduri, cea mai de vază persoană. Corbul, de meșteșugitele vorbe amețit, Vru frumosul glas să și-l arate în dulce ciripit
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
unde să își valorifice invențiile și teoriile mecanice, dar după douăsprezece numere e nevoit să o abandoneze din cauza lipsei de fonduri. A mai colaborat la „Viitorul social”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Urlătoarea”, „România muncitoare”, „Viitorul”, „Rațiunea”, „Văpaia”, „Ziarul meu”, „Viața românească”, „Graiul Dâmboviței”, „Orion”, „Adevărul literar și artistic”, „Dimineața” ș.a. Ideile antirăzboinice îi atrag, în 1941, excluderea din Comitetul de redacție al broșurilor educative pentru ostași. În schimb, spre sfârșitul războiului, una din povestirile sale este utilizată de sovietici ca material de
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Polul Sud (1985), cuprinzând texte în care autoreflexivitatea și observația se găsesc într-un echilibru fericit. Sunt rare momentele când funcția de supraveghere, exercitată constant de o conștiință expertă, cunoscătoare a tainelor scrisului, trece în prim-plan, căpătând chip și grai. Personajele pregnante - Teofil, Boldisar - se îndeletnicesc cu scrisul, ceea ce permite autorului exorcizarea și obiectivarea propriilor reflecții literare. Încă de la apariție, Frigul verii (1985) a fost apreciat ca un roman de observație în filieră ardeleană. În realitate, această tradiție este doar
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
colaborarea lui Simion Mehedinți, George Lesnea, Mihai Cruceanu, Octavian Goga. A colaborat la „Duminica”, „Cetatea”, „Convorbiri critice”, „Căminul nostru”, „Cosinzeana”, „Ramuri”, „Chemarea”, „Curierul Bacăului”, „Florile dalbe”, „Lectura pentru toți”, „Gândirea”, „Adevărul literar și artistic”, Convorbiri literare”, „Năzuința”, „Universul literar”, „Licăriri”, „Graiul nostru”, „Gândul nostru”, „Viața literară”, „Neamul românesc literar”, „Politica”, „Miorița”, „Pământul”, „Lumea literară și artistică”, „Țara de Jos”, „Teatrul” (Iași), „România literară (1939-1940), „Semnalul”, „Capitala”, „Rampa” ș.a. A mai semnat O.B., Odo Basca, George Vlad, G.M. Vl., g.m. vl
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
Este, din 1997, fondatorul și directorul Editurii Bibliotheca din Târgoviște, secretar de redacție, iar din 2002 redactor-șef al revistei „Litere”, editată la Găești. Începe cu articole de psihopedagogie, în 1968, la revista „În slujba patriei”. Mai colaborează la „Dâmbovița”, „Graiul Dâmboviței”, „Literatorul”, „Limba și literatura română”, „Curier”, „Literatura și arta”, „Sud” ș.a. Debutând ca prozator destul de târziu, cu romanul Clone, apărut în 2003, S. se remarcă prin abilitatea și siguranța cu care știe să construiască un spațiu ficțional, subtil gândit
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
a însoțit de numeroase adnotări. În unele cazuri are grijă să noteze nu numai localitatea unde a efectuat culegerea, ci și numele informatorului. Spre a întregi imaginea vieții românilor din Bihor, a scris un studiu etnografic și un altul despre graiul din această regiune (printre primele în lingvistica românească). Pasionat de problemele școlii, P. a avut și bogate preocupări didactice. A realizat o selecție de scrieri literare clasice și contemporane în Antologie română pentru uzul școalelor secundare (1885), împreună cu Ioan Paul
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
mai aproape de sursa populară. Unele, dezvoltate pe motive universale (reînvierea prin găsirea inimii, eroul care salvează luna și soarele ș.a.), pot fi alăturate celor mai bune povești ale altor popoare. Culoarea locală apare foarte pregnant din obiceiuri, onomastică, localizări și grai. Culegerile de versuri realizate de folclorist cuprind multe texte inedite, rămase, în parte, în manuscris. În prefața la Trandafiri și viorele (1884) face o clasificare a versurilor folclorice în cântece bătrânești, voinicești, ostășești, de bucurie, de dragoste, de jale, de
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
1919), precum și de consilier tehnic în Ministerul Instrucțiunii Publice (1922-1928). Este profesor la Secția pedagogică universitară (1928-1931). În 1919 devine membru corespondent al Academiei Române, între 1922 și 1927 e și deputat liberal, vicepreședinte al Camerei în 1924. Colaborează la „Banatul”, „Graiul românesc”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Reînvierea”, „Universul” ș.a. P.-L. publică studii istorice, filologice și arheologice privitoare la problemele formării poporului și a limbii române, continuității daco-romane, precum și ale Evului Mediu românesc: Tablele cerate descoperite în Transilvania (1890), Cetăți și orașe
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]