2,577 matches
-
populații în cadrul procesului electoral. Aproape toate forțele rezistenței erau antimonarhiste. Între aceste forțe și guvernul Badoglio a fost făcut posibilă de decizia Secretarului General al Partidului Comunist Italian, Palmiro Togliatti, care a fost de acord ca problema viitoarei forme de guvernământ să fie amânată pentru a permite concentrarea tuturor italienilor pe problema luptei împotriva regimului marionetă a lui Mussolini - Republica Socială Italiană. La sfârșitul celui de-al doilea război mondial, Italia era o țară devastată, cu nenumărate victime, o economie distrusă
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
a dramaturgului român Ion Luca Caragiale. Caracterizat de dramaturg ca fiind ""mai prost decât Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu"", Dandanache este tipul politicianului lipsit de orice scrupule (fiind, de fapt, ultimul posesor al "scrisoricii pierdute") trimis de partidul de guvernământ în "provincie", adică de la "centru", pentru a culege laurii victoriei aranjate a unor alegeri locale falsificate.
Agamemnon Dandanache () [Corola-website/Science/312091_a_313420]
-
și șef al statului de Mustafa Merlika Kruja. Germania Nazistă a ocupat Albania după ieșirea din război a Italiei în 1943. De la început, Italia a controlat afacerile externe, taxele vamale și resursele naturale. Partidul Fascist Albanez a devenit partid de guvernământ, iar cetățeni italieni au fost colonizați pentru a schimba compoziția etnică a țării. În octombrie 1940, în timpul războiului greco-italian, Albania a fost folosit ca bază de lansare a acțiunii de invadare a Greciei. Mussolini plănuise să invadeze Grecia și alte
Regatul Albaniei (1939–1943) () [Corola-website/Science/312129_a_313458]
-
au participat 1800 de delegati din partea organizaților teritoriale ale partidului, care reprezintă peste 35 de mii de membri ai PLDM. Delegații la congres au operat modificări în Programul Politic al formațiunii, reieșind din noul statut al PLDM de partid de guvernămînt. În urma alegerilor parlamentare din 28 noiembrie 2010, PLDM a rămas la guvernare. Cabinetul Filat 2 avea 7 miniștri liberal democrați. În același an 2010 partidul a fost părăsit de Călin Vieru și Vitalie Nagacevschi. În 2011, din partid a plecat
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
13 februarie 2013, Partidul Liberal Democrat denunță Acordul Alianței pentru Integrare Europeană și cheamă colegii din AIE să elaboreze un alt acord. Vlad Filat a anunțat că PLDM intenționează să rămână fidel programului de guvernare asumat odată cu constituirea coaliției de guvernământ. La 5 martie 2013, Guvernul condus de liderul PLDM, Vlad Filat, a fost demis cu votul PDM și PCRM, iar la 22 aprilie 2013, Curtea Constituțională decide că Vlad Filat nu mai are dreptul să mai candideze la funcția de
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
dintre Renaștere și Revoluția Franceză, cu alte cuvinte, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea). Potrivit istoriografiei franceze, această perioadă corespunde începutului Epocii moderne. Termenul regim se referă la regimul politic mai precis la instituțiile statului - tipul de guvernământ - o monarhie absolutistă. Principalul punct de sprijin al doctrinei era dreptul divin al monarhului. Spre deosebire de societatea feudală însă, puterea politică era din ce în ce mai concentrată în mâinile monarhului, cu toate că din unele aspecte aceasta era limitată de corpurile intermediare, de provincii, de parlamente
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
ea constituia ¾ din hrana zilnică. Originea istorică sau geografică diferită a teritoriilor, face ca diversele instituții teritoriale din componența regatului Franței să fie diferită în funcție de puterile exersate. Astfel existau mai multe categorii de entități teritoriale: metropole, provincii, dioceze, ducate, baronii, guvernăminte, state, electorate, generalități, intendențe, parlamente, etc... Numele entităților erau în general aceleași pentru o zonă geografică dată, dar teritoriul nu era aproape niciodată același. Astfel teritoriul parlamentului de Artois nu corespunde cu teritoriul guvernământului de Artois sau cu acela al
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
teritoriale: metropole, provincii, dioceze, ducate, baronii, guvernăminte, state, electorate, generalități, intendențe, parlamente, etc... Numele entităților erau în general aceleași pentru o zonă geografică dată, dar teritoriul nu era aproape niciodată același. Astfel teritoriul parlamentului de Artois nu corespunde cu teritoriul guvernământului de Artois sau cu acela al intendenței Artois. În plus, sistemul legal era diferent de la o regiune la alta: în "sudul Franței", legile erau scrise și erau derivate din Dreptul roman, în timp ce în "nordul Franței" predomina Dreptul comun (legile de
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
erau, în general, formate prin reunirea unor teritorii mai mici (), conține unul sau mai multe orașe importante, iar diviziunea cea mai comună este între partea de sus ("haute") și de jos ("basse'). Mult timp, cele mai importante diviziuni teritoriale erau "guvernămintele" conduse de un "guvernator" . Acestea își au originile în fiefurile feudale, inițial fiind în număr de 12: 6 fiefuri nobile: ducatele Aquitania, Gasconia, Normandia, comitatele Toulouse, Flandra, Champagne, 6 fiefuri ecleziastice: Arhiepiscopatele Reims, Sens, Langres și episcopatele Beauvais, Noyon și
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
Flandra, Champagne, 6 fiefuri ecleziastice: Arhiepiscopatele Reims, Sens, Langres și episcopatele Beauvais, Noyon și Châlons. Cu timpul, aceste teritorii sunt divizate astfel că numărul lor crește, iar cu timpul ele sunt integrate domeniului regal. La sfârșitul vechiului regim, denumirea de guvernământ ajunge să fie sinonimă cu cea de provincie, dar numărul lor variază, în general în jur de 33. Multe dintre acestea conțin teritorii care la diferite momente istorice au devenit guvernăminte autonome, dar de importanță mai redusă. Guvernatorii erau în
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
integrate domeniului regal. La sfârșitul vechiului regim, denumirea de guvernământ ajunge să fie sinonimă cu cea de provincie, dar numărul lor variază, în general în jur de 33. Multe dintre acestea conțin teritorii care la diferite momente istorice au devenit guvernăminte autonome, dar de importanță mai redusă. Guvernatorii erau în principiu reprezentanții regelui, iar aceștia puteau fi revocați în orice moment. Cu toate acestea, unii guvernatori conduceau anumite regiuni în mod dinastic. În lipsa guvernatorului, prerogativele acestuia erau în sarcina unui locotenent
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
iulie 2007 + 2012. A fost prima femeie și prima persoană din comunitatea de limbă marathi care a deținut funcția de președinte al Indiei, succedându-i dr-ului Abdul Kalam. , membră a Congresului Național Indian, a fost candidata Alianței Progresiste Unite de guvernământ, sprijinită din afara guvernului de către Stânga indiană. Ea a câștigat alegerile prezidențiale din 19 iulie 2007, învingându-l pe candidatul Alianței Naționale Democratice, Bhairon Singh Shekhawat , de 84 ani, fost prim ministru al statului Rajasthan. , absolventă a facultății de drept a
Pratibha Patil () [Corola-website/Science/311627_a_312956]
-
Belgia este o monarhie constituțională. Monarhul ereditar, actualmente Filip, este șeful statului și poartă titlul de Rege al Belgienilor (, , ). În urma independenței Belgiei în 1830, Congresul Național al Belgiei a decis instaurarea unei monarhii constituționale ca formă de guvernământ. În februarie 1831 aceștia i-au propus tronul lui Ludovic, Duce de Nemours, fiul regelui francez Ludovic-Filip, dar acesta a refuzat din motive de politică internațională. În urma refuzului acestuia, Congresul l-a numit pe Erasme-Louis, Baron Surlet de Chokier Regent
Monarhia în Belgia () [Corola-website/Science/311752_a_313081]
-
în principal în urma unor alegeri federale, procedura de formare a guvernului demarează prin numirea de către monarh a unui "Informator". Acesta îl informează pe monarh de rezultatul alegerilor și de partidele politice care sunt susceptibile de a forma o coaliție de guvernământ. Regele poate numii un alt informator sau poate numii un "formator" care are rolul de a forma coaliția de guvernământ și un program de guvernare. În general formatorul este persoana cea mai susceptibilă de a devenii prim ministru. Monarhul are
Monarhia în Belgia () [Corola-website/Science/311752_a_313081]
-
îl informează pe monarh de rezultatul alegerilor și de partidele politice care sunt susceptibile de a forma o coaliție de guvernământ. Regele poate numii un alt informator sau poate numii un "formator" care are rolul de a forma coaliția de guvernământ și un program de guvernare. În general formatorul este persoana cea mai susceptibilă de a devenii prim ministru. Monarhul are puterea să numească și să destituie miniștrii, este responsabil de aplicarea legilor, poate propune legi parlamentului și poate conduec relațiile
Monarhia în Belgia () [Corola-website/Science/311752_a_313081]
-
guvernator autonom al Galileei, care a întărit din nou zidurile cetății. Între anii 1737-1738 el a zidit zidurile Tiberiei, după modelul care a slujit în trecut și pe Dona Gracia, si a ridicat Seraiul din Tiberias,care a devenit centrul guvernământului orașului. Fiul său, Djuleibi, a ridicat în anul 1745 Citadela Tiberiei. În vremea lui Daher Al Omar s-au înălțat și două moschei, Az-Zidani și Moscheea Mării (Masdjid Al Yam), care au devenit simbolul vizual al orașului. De asemenea s-
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
devenit ulterior Cartierul Akhavá, primul cartier evreiesc în afara zidurilor orașului. După aceea s-au mai construit multe alte cartiere. La 25 septembrie 1918, în cursul Primului Război Mondial armata britanică, angajată împotriva Imperiului Otoman, a cucerit Tiberias. În cei doi ani de guvernământ militar în oraș, forța de poliție a fost formată din evrei, sub comanda lui Bekhor Shalom Shitrit. În timpul mandatului britanic, Tiberias a devenit capitala subdistrictului Tiberias. În anul 1925 evreii din oraș au înființat cartierul Kiryat Shmuel, denumit în cinstea
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
veche inscripție miceniană datând din secolul al XVII-lea î.en. Diferența de clase în structura societății s-a evidențiat din varietatea bunurilor cu care erau îngropați micenienii în mormintele lor. Este clar că a existat o clasă superioara de guvernământ formata din nobili și o clasa inferioara formata din oameni de rând. Producatorii direcți care erau grupați în comunități "da-mo" dependente, cu titluri precare, dețineau terenuri pe care le lucrau, atâta timp cât administrația palatului înregistra prestațiile în bunuri din partea acestora și
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
65.000 de evrei slovaci au murit în lagărele de concentrare germane. Există estimări recente care afirmă că aproximativ 105.000 de evrei slovaci, sau 77% din populația evreiască interbelică a Slovaciei, au murit în timpul războiului. În rândurile partidului de guvernământ „Partidul Poporului Slovac al lui Hlinka” s-a remarcat încă din 1939 existența a două facțiuni. Facțiunea conservatoare și moderată condusă de monseniorul Jozef Tiso, președinte al Slovaciei și al partidului, dorea crearea unui stat autoritarist și religios. Această facțiune
Republica Slovacă (1939-1945) () [Corola-website/Science/311188_a_312517]
-
constituțională după decesul contelui de Chambord. Contele a trăit mai mult decât se așteptau. În momentul morții lui, în 1883, suportul pentru monarhie era în declin iar opinia publică era pentru continuarea celei de-a Treia Republicii ca formă de guvernământ. Unii au sugerat o restaurare monarhică sub contele de Paris după căderea regimului de la Vichy însă acest lucru nu s-a întâmplat. Majoritatea monarhiști francezi privesc pe descendenții nepotului lui Ludovic Filip care deținea titlul de conte de Paris, ca
Ludovic-Filip al Franței () [Corola-website/Science/311364_a_312693]
-
unitățile sovietice nu au intervenit, deși se aflau la aproximativ 20 km de oraș. Printre cele mai importante operațiuni militare și sabotaje sunt incluse „Operațiunea Taśma (Cureaua)” din 1943, o serie de atacuri împotriva posturilor de pază de la frontiera dintre Guvernământul General și teritoriile anexate de Germania, și Operațiunea Furtuna din 1944 - o serie de insurecții al cărui obiectiv era cucerirea controlului asupra unor orașe, astfel încât autoritățile loiale guvernului polonez în exil să fie instalate în localitățile respective mai înainte ca
Armia Krajowa () [Corola-website/Science/311382_a_312711]
-
de democrație. Ce înseamnă însă democrație și în ce constă popularitatea ei atît de mare? Winston Churchill spunea: „nimeni nu pretinde că democrația ar fi perfectă sau atotștiutoare. Intradevar s-a spus că democrația este cea mai rea formă de guvernămînt cu exceptia tuturor formelor încercate de-a lungul timpului”. Definiția lui Chruchill nu este singura din acest punct de vedere. Giovani Sartori a scris în mod amuzant că: „ Democrația este numele pompos a ceva care nu există” iar ex-președintele brazilian Jose
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
și autoguvernarea comună. Odată cu dezvoltarea uneltelor și a procesului muncii s-au mărit și orașele, a apărut tot mai des proprietate privată și accentuarea inegalității sociale. Democrația a înnăscuta a fost încetul cu încetul înlăturata ea cedînd locul formelor de guvernămînt autoritare că monarhia, aristrocratia, oligarhia și tirania. Dar chiar și în decursul mai multor veacuri, în unele țări chiar și pînă în zilele noastre, s-au păstrat unele forme tradiționale democratice de organizare a guvernării. Tradițiile democratice înnăscute au avut
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
așa mod stabilizează statul. Puterea majoritară va fi cea mai bună formă de guvernare doar atunci cînd ea nu va mai fi compusă din săraci ci din clasa mijlocie, cumpătata în năravurile și pretențiile oamenilor către stat. Această formă de guvernămînt Aristotel o numea apoliteia”. În legătură cu schimbările esențiale a clasei mijlocii să dovedit a fi atît înflorirea cît și decăderea democrației ateniene. Despre aceasta ne arata ne arata următoarele fapte: a În anul 480 î.e.n. din 30000 de cetățeni 20000
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
servindu-ne soarta marelui filozof Socrate care a fost otrăvit de cetățenii Atenei cu fiertura de cucuta. Cotitură oligarhica din anii 411 î.e.n a marcat începutul perioadei de instabilitate și de lichidare lentă a democrației că forma de guvernămînt. Democrația liberară clasică a Sistemele democratice care șunt întîlnite în zilele noastre își au rădăcinile spre sfîrșitul secolului XVIII a începutul secolului XIX sub influența directă și multilaterala a liberalismului. Meritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și democratice
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]