2,931 matches
-
5 catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R. - județul Suceava și al Consiliului Popular Județean. 595 Redau cele 5 catrene de Ionel Geană, pentru redacția ziarului „Zori Noi” - Suceava: 1. FILANTROPIE 2. ZESTREA Unei harnice sătence Simțind că inima-i tresaltă De așa lucruri frumoase De mila care-l copleșea, Uimit, admiri în sinea ta: Pomană începu să dea... Parc-ar țese, parc-ar coase, Din mâna dreaptă, în cealaltă. Cu fir din frumusețea sa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
viața roză. Îmi închipui din cele scrise de tine, că au fost momente înduioșătoare - de neuitat - cu ocazia serbărilor la liceu 610. Îți mulțumesc pentru revistă, aș fi dorit să am o monografie. Mi te închipui adesea lucrând - căci ești harnic, o știu bine - în biroul tău, pe care deși l-am văzut în fugă, mi s-a părut foarte îmbietor 611; sau noaptea... ca atunci, când ai fost de gardă... 610 Centenarul Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, înființat în 1870
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
fiecare cuvânt că nu știe să piardă. Chiar de la naștere soarta i-a fost favorabilă: o familie plasată lângă puterea de atunci (esența puterii e aceeași, indiferent de regimul politic), acces la bunuri inaccesibile și la școli, altfel copil cuminte, harnic la învățătură, fără veleități de vedetă, tip Serghei, Nicușor, Mădălin și alții, dar distanțat și de cei cu cheia de gât, crescând distant, încrezut, vanitos, ironic, cinic, ilustrând perfect zicala „bogatul nu crede la cel sărac”. Păcat de calitățile care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
prin satele Apusenilor ședeam de vorbă cu oamenii despre vremurile ce vor veni după ocupația sovietică. Unii intuiau marea nenorocire spirituală și materială, alții încercau să se amăgească cu gândul că ne vor salva americanii. Ionescu Gheorghe, agronom, bun camarad, harnic și plin de modestie, ne povestea o discuție din 1937, din Apuseni, cu ocazia propagandei electorale. „Ajunsesem într-un sat aproape de Zlatna. Eram 10-12 legionari, toți tineri. Mărșăluind cu cântec, ne-am oprit la școală. Acolo se adunase popor mult
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pe cel care își bate joc de țara lui fără să-i pese că-l aude! Deoarece împotriva unui asemenea om își va folosi toată vlaga". Sub titlul Ce este naționalistul? Iorga explică: "Naționaliștii sînt oameni de înțeles, conștienți și harnici; (ei sînt) oameni de caracter. Își dau seama că națiunea este o ființă organică și un element viu al lumii. Poți permite unei națiuni să trăiască sau o poți nimici, dar nu o poți transforma într-o altă ființă organică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
omenești", se bizuia pe țărani: "apărătorul și cel care lucrează pămîntul românesc", datorie pe care și-a împlinit-o sub toate jugurile străine sau asupririle nedrepte. Țăranul era "cel mai demn de cinste și cel mai curat și cel mai harnic dintre toți locuitorii acestei țări, așa cum fusese întotdeauna". Țăranii rămîneau cinstiți, în contrast cu boierii ipocriți, care se scăldau în lux, se dedau la jocuri obscene și la orgii cu lăutari țigani, și cu ciocoii. Viața la țară era "eternul spectacol divin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
După ce-am venit de la închisoare, recitind cărticica șefului de cuib, mi-am dat seama că toată educația noastră care se făcea acolo, se făcea în baza cărțuliei ăsteia a șefului de cuib, în sensul de a dezvolta caractere cinstite, harnice, care să vorbească puțin, să facă mult, să-și iubească țara, să-și iubească credința. Și pe acest filon ne-a purtat pe noi, și asta ne-a pus în sufletele noastre. Și sigur că mai târziu am fost considerați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
intră în structura unei sintagme nominale, asemeni nominativului, numai pe poziția de regent; poate avea determinări atributive: „ - Auzit-ai ce am spus, slugă netrebnică, zise spânul arătând lui Harap Alb tăiușul paloșului... (I. Creangă, I, p. 210), „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă că ți-oi prinde și eu bine vrodată.” (I. Creangă, p. 236). Cel mai adesea, însă, vocativul intră în sintagme cu interjecții sau termeni alocutivi (bade, mătușă, moș, nene, domn etc.) în care nu dezvoltă nici o funcție sintactică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracteriza prin autonomie. Se înscriu, ca termeni secunzi, de natură subiectivă, în desfășurarea enunțului complex sintagmele nominale situate în cazul vocativ; adjectivul poate intra cu substantivul într-o relație de dependență, dezvoltând prin aceasta funcția de atribut: „Fată frumoasă și harnică, îngrijește-mă că ți-oi prinde și eu bine vrodată.” (I. Creangă, p. 236) sau poate rămâne în afara unei funcții sintactice, fiind doar expresie a funcției expresive a limbii: „ - Sărmană fată, zise bătrâna...” (Idem, p. 237) Se caracterizează prin autonomie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că termenul de referință, altul decât prezentul comunicării, nu s-a mai exprimat sau s-a exprimat dar într-o frază mai îndepărtată a contextului: „Se prea poate. Nu zic ba... Cu condiția ca țăranul să fi fost într-adevăr harnic și întreprinzător.” (L. Rebreanu) Ca timp relativ, perfectul conjunctiv situează acțiunea verbului într-un moment anterior desfășurării unei alte acțiuni: „Trebuia să-mi fi spus înainte de venirea lui.” Structura morfologică Perfectul conjunctiv este un timp compus. Sintagma sa este constituită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează prin: • substantive: „Am crezut că am să leșin așa, de exasperare.” (C. Petrescu, Procust, 303) • adjective: „Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică nu mai sta locului... Și mai nu-l prindea somnul de harnic ce era.” (I. Creangă, 167) • forme verbal-nominale: „Necunoscând că jertfa i-a fost în cer primită, Își socotește truda, mâhnit, neizbutită.” (T. Arghezi, 68) „Ajuns prea târziu acolo, n-a mai găsit pe nimeni...” (M. Preda, Cel mai iubit..., II
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caz ea nu înseamnă viață.” (P. Sălcudeanu, 310) Identitatea sintactică a completivei opoziționale poate fi asigurată atunci de existența unor opoziții semantic-lexicale între componente ale celor două propoziții (regenta și opoziționala): „Totdeauna am fost încredințat că furnica este o ființă harnică, strângând, în vreme ce greierul ușuratec, cântă.” (G. Călinescu, C.O., 43), „Mă mir, deci, că, în timp ce în fața piramidei toată lumea se oprește, nimeni nu dă atenție acestei fântâni.” (O. Paler, Caminante, 241) sau de prezența unor adverbe corelative în regentă: în schimb
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ca să nu-ți pui stop la viață. Sfat De la mic și pan’la mare Fiți atenți la traversare! Cine nu va asculta S-ar putea accidenta! Cântecul lucrului frumos de Emilia Căldăraru Celui ce muncește Cere stăruința Doar prin vrednicie Harnic și voios, Lucru migălos, Poți fi de folos Îi va fi răsplată Muncă, iscusința, Și-ți da bucurie Lucrul cel frumos. Lucrul ce frumos. Lucrul cel frumos. Cântecul muncii de Eugen Frunză Tata pleacă-n zori la muncă, Mama coase
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
trezi Fără musca, fără râma Fără umbră de fărâma. Ce se facă? Hai să ceară La furnică, pan’ la vară, Niscai boabe de secara! Pe cuvânt de lighioana, Voi plăti cinstit, cucoana, Cu dobânzi, cu tot ce vrei!.... Dar furnică, harnica Are un ponos al ei: Nu-i din fire darnica, Și-i răspunde cam răstit: Asta vară ce-ai păzit? Dacă nu e cu banat Zi și noapte am cântat. Pentru mine, pentru toți.... Joacă astăzi dacă poți! (La Fontaine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
observat că atunci când vine vorba despre ce se întâmplă în România, formulele lui Dorel Dumitru Chirițescu pot fi necruțătoare: "Capitalismul creat de către noi ne seamănă într-totul: este meschin, sărac, lacom, egoist, rău, schimonosit, fără orizont, oligarhic, corupt, împotriva celor harnici, bazat pe cumetrie și respect față de oligarh, care nu are nimic de-a face cu piața, performanța și difuzia prosperității". Cu privire la situația noastră, concluzia sa pare lipsită de speranță: "Putem vedea (...) în cazul României, de la distanță că nu și-a
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
urmă Băbeasca, Feteasca, cum zicea o babă: Sfrijit ă ca o S fântă Vineri/ Mi a spus o babă: la români,/”Băbeasca” place mu lt la tineri/Pe când “Feteasca “ la bătrâni. Cum era și la restaurantul Uniunii Scriitorilor: “Beau băieții harnici/ De cu seară-n zori/ Unii sunt paharnici/Alții turnători” într-un cuvânt, vinul e sângele Domnului și când văd câte unul care nu bea, îmi vine să fac moarte de... idi ot. Aceștia, nebăutorii, îs vrăjmașii sfintei noastre biserici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prin templul lui Dumnezeu doarme, ori cel puțin dormitează, cu obrazul în coama calului, sing ura pern ă pe care o avea la îndemână. Înțelese îndată că nu șătrarul era adevăratul călăuz, ci animalul cel cuminte al șătrarului, care pășea harnic pe drum știut, cumpănindu-și spre pământ botul și afirmându și la fiecare pas înțelepciunea. Din lum ina poienii dădură iar în întuneric și umblară așa multă vreme. D omnul de Marenne fu și el ispitit să imiteze pe șătrar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ca cel din urmă menestrel. Am păstorit în viață vinuri rare (De-aceea îmi și zice Păstorel). Și de la Grasă pân’la Ottonel Le-am prețuit, pe rând, pe fiecare. Despre Restaurantul Scriitorilor a făcut urmă toarea epigramă: “Beau băieții harnici, De cu seară-nzori. Unii sunt paharnici, Alții turnători!”. Iată și propriul său epitaf: “Aici doarme Păstorel Băiat bun și spirit fin Dacă treceți pe la el Nu l treziți, că cere vin”. Al.O. Teodoreanu-Păstorel, anticipând acest din urmă drum din viață
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
românească din timpul colectivizării, transformarea unui CAP din zona Aradului în Complex cooperatist-capitalist, care, în condițiile sărăciei din România de astăzi, lucrează cu supraprofit, oamenii încasând mai mult decât oriunde în țară și în Uniunea European ă... Oamenii de la COTNARI, harnici și neîntrecuți în muncă, au prosperat nu numai din valorificarea produselor, rod al viței de vie, din agricultură în general, ci și din alte activități. Cine a uitat de cirezile de vite de la Cotnari, de oile din turmele inginerului Dincă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cum există la Huși - o evidență a prezenței vizitatorilor care în CARTEA DE ONOARE își înscriu impresiile. Impresiile acestea, poate la o viitoare ediție a cărții lui C. Hușanu, vor forma noi Capitole ale volumului COTNARIUL îN LITERATURĂ ȘI ARTĂ. Harnic, receptiv și iscoditor, cum îl știu eu pe C. HUȘANU, îl și văd răsfoind ceea ce i-am sugerat, dar și alte și alte documente cu care să ne înfățișeze statornicia și progresul literaturii și artei în domeniul îmbrățișat. Deocamdată, îl
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ntermediul celor mai simple și naturale probe) * atletismul este un mijloc de * trebuie avută în vedere sel * atletismul este inclus în calend p Valori și atitudini: s capacitatea de a s 356 * îl deprinde pe elev să fie disciplinat, ordonat, harnic, ambițios, dornic de utodep ngeri și motivații superioare. îmbunătățirea stării de sănătate conform particularităților de vârst diferitelor sporturi și imulării interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice și onalitate favorabile integrării sociale. BIBLIOGRAFIE 1.Alexei, M., (2005), Atletism tehnica probelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu aer curat, năframa galbenă a toamnei este minunată ! Oana Chelaru TOAMNA A venit toamna cea bogată. Păsările călătoare se pregătesc pentru o călătorie lungă-lungă în țările calde. Vremea din ce în ce mai răcoroasă ne introduce în mirajul de basm al toamnei. Țăranii harnici și pricepuți au început culesul viilor. A căzut bruma și încep să se scuture cele dintâi frunze galbene.Vântul le aleargă pe poteci cu un foșnet uscat. În codru sună bătrânele ape, natura își scutură deznădăjduită podoaba. Viața toamnei e
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
se topea de fericire, odată cu primii fulgi de nea. Roxana Popovici PRIMA ZI DE ȘCOALĂ După o vară arzătoare, după vacanța cea mare, a venit toamna. Frunzele copacilor îngălbenesc și încep să cadă pe jos, formând un covor multicolor. Toamna harnică a adus cu dânsa mirosul fructelor și mireasma strugurilor. Un văl de brumă argintie s-a așternut peste case, peste potecile neumblate, peste cărările neștiute ale codrului. În livezi, crengile copacilor se îndoaie de atâta rod. Păsările călătoare trec spre
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să-mi imginez o zi fără zâmbetul lui vesel și plin de viață. Sorina Palade FURNICUȚA Într-o primăvară mă plimbam prin curte, când deodată am văzut o furnică în haine gospodărești minuscule, cărând “niște cărămizi “. Furnicile sunt chiar mai harnice decât oamenii uneori. O furnică pe nume Hărnicuța își construia o casă. -Tu până acum nu ai avut o casă în care să locuiești ? -Ba da, dar mi-au inundat furtunile casa. -Dar greierul nu te ajută ? Poți să faci
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la treabă ! După ce am terminat de făcut casa, greierului îi era frig și a venit cu chitara lui să ne cânte un cântec de casă nouă și, dacă n-o fi pierit, poate mai stă și astăzi în gazdă la harnica furnică. Oana Hobincu PINGUINUL Pe ghețarul mare, Șade-un pinguin la soare. El e alb cu pete negre Și e mare cât se vede. Are piciorușe scurte Și mânuțe de păpușe. La gât, papion dungat, Pare bine îmbrăcat. Stă la
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]