5,715 matches
-
Kit for the Fourth Dimension”, Incognita 1 (1990), 113-29. —, „A Corpus for the Body,” Journal of Modern History, March, 1991. —, Out of This World: A History of Otherworldly Journeys and Out-of-Body Experiences, from Gilgamesh to Albert Einstein, Shambhala, Boston, 1991. Henri Crouzel, Bibliographie critique d’Origène, 2 vol., M. Nijhoff, La Haye, 1971-82. Franz Cumont, Recherches sur le Manichéisme I: La cosmogonie manichéenne d’après Théodore bar Khônaî, Lamertin, Bruxelles, 1908. Nils A. Dahl, „The Arrogant Archon and the Lewd Sophia
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și de faptul că ea permite să se evidențieze o dublă distincție pe timpul desfășurării sale: una Între suflet și corp și alta Între interiorul sferei sufletului, partea „senzitivă” care rămâne legată de corp, și ceea ce este doar gândire. Așa cum observă Henri Hude În Prolégomènes (pp. 123-124), există două moduri de a ne Îndoi. Unul desemnează acea Îndoială În care se află spiritul nostru atunci când nu găsește evidențele directe sau indirecte, sau de vreun alt fel, ale unei propoziții date. Aceasta este
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Își Însemnează opera și faptul că, pentru a avea știință despre el ca despre autorul sufletelor noastre, Dumnezeu și-a marcat existența prin ideea despre sine, pe care a pus-o În ele. Referindu-se la acest argument ontologic cartezian, Henri Hude, În lucrarea Prolégomènes (p. 190), după ce-l categorisește ca fiind unul panteist, afirmă totuși că dacă panteismul ar fi adevărat, În mod evident argumentul ontologic a priori cartezian trebuie să fie posibil, căci altfel o ființă gânditoare nu ar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Paris, 1925. Guenacia, Pierre, Descartes, Bordas, Paris, 1980. Guenacia, Pierre, Descartes: „Bien conduire sa raison”, Gallimard, Paris, 1996. Hamelin, Octave, Le sistéme de Descartes, Librairie Félix Alcan, Paris, 1921. Hersch, Jeanne, Mirarea filosofică istoria filosofiei europene, Humanitas, București, 1994. Hude, Henri, Prolégomènes, Editions Universitaire, Paris, 1992. Ionescu, Nae, Descartes - părinte al democratismului modern În Neliniște metafizică, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993. Ionescu, Nae, Prelegeri de filosofia religiei, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1993. Ionescu, Nae, Curs de istorie a logicii, Humanitas
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
localității. Ei nu sunt deci niște „ascultători”, ci devin „colaboratori”, „tovarăși de muncă”, principiul pedagogic utilizat fiind: „Tehnica de lucru nu se învață la conferințe, ci la lucru”. Aici și astfel se învață și „seriozitatea”, „răspunderea”, „deplina camaraderie”. Viitorul profesor Henri Stahl cere elevilor Școlii de echipieri, pe lângă cunoștințe practice, „să se documenteze și să învețe tehnica specială a întreg programului de ridicare culturală a satului”, de fapt cunoștințe teoretice și practice în domeniul propagandei culturale. Un alt animator cerea „elevilor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
artei, vol. I, II, EDP, București, 1972. GULIAN, C. I., Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968. HUSAR, Alexandru, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983. IRIMIA, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1986. JOLY, Henri, L`imagination, Étude psychologique, Édition Librairie Hachette, Paris, 1877. LÉVY-STRAUSS, Claude, Antropologia structurală, Prefață de Ion Almaș, Traducere din limba franceză de J. Pecher, Editura Politică, București, 1978. * * *, Linguistique et poétique, Choix et préface de Victor Grigoriev, Notices de Vera
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și actualizată, Editura Saeculum I. O., București, 2002, p. 447. 4 Am utilizat pentru acest "periplu istoric" al "imaginației" Enciclopedia de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma, Editura ALL, București, 2002, pp. 475-476. 5 Ibidem, p. 477. 6 Henri Joly, L`imagination. Étude psychologique, Édition Librairie Hachette, Paris, 1877, p. 148. 7 v. Jeanne Beinis, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985, p.5. 8 v. Jeanne Beinis, Op. cit., Chapitre premier
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai iubit dintre pământeni) "Culpabilizarea intelectualilor pentru vini imaginare a fost o acțiune predilectă a regimului comunist. "Specificul intelectualului, ca om al spiritului, este acela de a gândi despre lucruri și de a fi răspunzător de soarta lor, scria B. Henri Lévy în Éloge des intellectuels. Intelectualul de fapt nu este un om. El este o dimensiune a societății. E o parte binecuvântată a lucrurilor. Intelectualul este o instanță fără de care lumea ar merge și mai rău" [Doinaș, 1990, p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lucru și distribuirea sarcinilor 3. Prezentările profesorilor Resurse didactice: citate despre infinit, site-uri și culegeri selectate pentru bibliografie, probleme propuse de profesori Secvența 1: 10 min. o Se prezintă copiilor noțiunea de infinit în matematică, cu ajutorul unor citate din Henri Poincaré, respectiv Omraam Mikhaël Aïvanhov. o Se vorbește copiilor despre apariția conceptului de infinit. o Se prezintă un exemplu practic și simplu pentru ca elevii să înțeleagă mai ușor acest concept (de exemplu, împărțirea fără sfârșit a unui segment de dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
elevii să înțeleagă mai ușor acest concept (de exemplu, împărțirea fără sfârșit a unui segment de dreaptă). Dacă cineva vrea să determine cu un cuvânt laconic și expresiv esența matematicii, acela trebuie să spună că este o știință despre infinit.'' Henri Poincaré "Din ce în ce mai mulți oameni se plâng că le lipsește "ceva". Bineînțeles le lipsește ceva, dar ei nu știu ce anume și se gândesc că îl vor găsi în achiziții materiale sau în experiențe noi: o legătură, o călătorie, o schimbare în profesia
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
religie, 2007 Tiberiu Brăilean, Fundamente filosofice ale economiei, 2008 Coperta : Florentina Vrăbiuță (c) BRIGITTE CHAMAK (c) ÉDITIONS DU ROCHER, 1997 (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Brigitte Chamak GRUPUL CELOR ZECE sau metamorfozele raporturilor dintre știință și politică cuprinzînd convorbiri cu Henri Atlan, Jacques Attali, Jack Baillet, JeanFrançois Boissel, Alain Laurent, Edgar Morin, René Passet, Annie Robin, Jacques Robin, Michel Rocard, Joël de Rosnay, Jacques Sauvan, Michel Serres Prefață de Basarab Nicolescu Traducere din limba franceză de Diana Ciobanu EDITURA JUNIMEA IAȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
anilor '60, una dintre întrebările care îi preocupă pe Jacques Robin și Robert Buron este următoarea: ce loc trebuie să rezerve științei Objectif 72? În 1967, Objectif 72 organizează la Pantin un colocviu la care sînt invitați Edgar Morin (sociolog), Henri Laborit (biolog) și Alfred Kastler (fizician). Henri Laborit își prezintă concepțiile despre biologie și politică, iar Edgar Morin vorbește despre sociologie și politică. Constatînd imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin și Robert Buron se simt întăriți în dorința
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
preocupă pe Jacques Robin și Robert Buron este următoarea: ce loc trebuie să rezerve științei Objectif 72? În 1967, Objectif 72 organizează la Pantin un colocviu la care sînt invitați Edgar Morin (sociolog), Henri Laborit (biolog) și Alfred Kastler (fizician). Henri Laborit își prezintă concepțiile despre biologie și politică, iar Edgar Morin vorbește despre sociologie și politică. Constatînd imensul interes trezit de intervențiile acestora, Jacques Robin și Robert Buron se simt întăriți în dorința lor de a crea o structură informală
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Buron se simt întăriți în dorința lor de a crea o structură informală, independentă față de Objectif 72, care să permită stimularea discuțiilor între oameni de știință și politicieni. În urma acestui colocviu, au loc discuții frecvente între Robert Buron, Jacques Robin, Henri Laborit și Edgar Morin, și ideea de a crea un grup care să reunească oameni de știință și politicieni începe să se concretizeze, fiecare din-tre cei mentionați gîndindu-se la posibili invitați. Robert Buron și Jacques Robin îl propun pe Gérard
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îl propun pe Gérard Rosenthal, avocat, și el membru al Mișcării socialiste pentru Statele Unite ale Europei. Jacques Robin îl invită pe Jack Baillet (medic al Spitalurilor din Paris și consilier al Laboratoarelor Midy), precum și pe JeanFrançois Boissel (inginer, informatician)12. Henri Laborit propune să-l invite pe asistentul său, Bernard Weber (biolog), și pe Jacques Sauvan (medic, cibernetician)13. Edgar Morin se gîndește la unul dintre elevii săi, Alain Laurent, tînăr sociolog și profesor de filosofie. Astfel se întîlnesc primii zece
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prezentată de Jacques Robin, e urmată de un comentariu al lui Annie Robin care a asistat la toate întîlnirile. A doua par-te a acestui capitol este dedicată mișcării Objectif 72 și celorlalți fondatori ai Grupului celor Zece: Robert Buron, Henri Laborit și Edgar Morin. Henri Laborit, mort în timpul acestei anchete, a fost una dintre figurile-cheie ale grupului, și ni s-a părut deci important să rezumăm cariera sa științifică și să reproducem cîteva extrase din textul despre raporturile dintre biologie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
urmată de un comentariu al lui Annie Robin care a asistat la toate întîlnirile. A doua par-te a acestui capitol este dedicată mișcării Objectif 72 și celorlalți fondatori ai Grupului celor Zece: Robert Buron, Henri Laborit și Edgar Morin. Henri Laborit, mort în timpul acestei anchete, a fost una dintre figurile-cheie ale grupului, și ni s-a părut deci important să rezumăm cariera sa științifică și să reproducem cîteva extrase din textul despre raporturile dintre biologie și politică pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Jacques Sauvan. Cîteva cuvinte despre a doua cibernetică și despre Școala de la Palo Alto reprezintă introducerea unei convorbiri cu Joël de Rosnay realizată în 1995. Ni s-a părut util să expunem cîteva noțiuni despre teoria informației înainte de convorbirea cu Henri Atlan, teorie pe care acesta a pre-zentat-o în 1972, la o întîlnire a Grupului celor Zece. Fragmente de texte datînd din 1995 vor ilustra concepțiile actuale ale lui Henri Atlan, Jacques Robin și Armand Petitjean cu privire la același subiect. Al patrulea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
util să expunem cîteva noțiuni despre teoria informației înainte de convorbirea cu Henri Atlan, teorie pe care acesta a pre-zentat-o în 1972, la o întîlnire a Grupului celor Zece. Fragmente de texte datînd din 1995 vor ilustra concepțiile actuale ale lui Henri Atlan, Jacques Robin și Armand Petitjean cu privire la același subiect. Al patrulea capitol insistă asupra concepțiilor economice ale unora dintre membrii Grupu-lui celor Zece, și în special ale lui René Passet și Jacques Robin. Extrase din texte datînd din 1975 și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
făcea să te gîndești că urmările acestei înfruntări aveau să fie remarcabile. Trebuia deci să ne pregătim să gîndim alt-fel și, mai ales, să renunțăm la partea "disciplinară" a științelor. Doi oameni mi-au marcat atunci gîndirea: Edgar Morin și Henri Laborit. În timpul unei va-canțe în Corsica, citisem cartea lui Edgar Morin Introduction à une politique de l'homme (Introducere la o politică a omului) (1965). Complet cucerit, n-am avut liniște pînă ce n-am obținut de la unul dintre prietenii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
am avut liniște pînă ce n-am obținut de la unul dintre prietenii mei, Gérard Rosenthal 15, să-mi aranjeze o întîlnire. Am fost fascinat de spiritul său, de felul său de a înțelege lumea. Am rămas foarte apropiați de atunci. Henri Laborit îmi arăta o altă manieră "de a vedea lucrurile"; după întîlniri și după citirea lucrărilor sale, mai ales Structures et biologie (Structuri și biologie), am început să mă interesez îndeaproape de teoria sistemelor și de cibernetică. În 1965, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fie puse pe ordinea de zi și noi să reflectăm pentru a ști cu cine să le studiem. Ideea de a abor-da aceste probleme și-a croit drum cu atît mai ușor cu cît Robert Buron l-a cunoscut pe Henri Laborit și s-a întors entuziasmat de la această întîlnire. Buron era creștin și Laborit credea în importanța lui Isus: acest aspect a contribuit, poate, la apropierea lor. În orice caz, cei doi au învățat să se înțeleagă. După numeroase întîmplări
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
doi au învățat să se înțeleagă. După numeroase întîmplări neașteptate, la primul colocviu organizat de Objectif 72, în decembrie '68, s-a consacrat o zi întreagă problemelor legate de raporturile dintre cunoștințele științifice și politică. Îi rugasem pe Edgar Morin, Henri Laborit și Alfred Kastler care tocmai obținuse premiul Nobel pentru fizică în 1966 să participe la aceste întîlniri. Publicul lui Objectif 7217, între trei și patru sute de persoane, a fost fermecat. Am simțit că, prin abordările invitaților, se concretizau modalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și patru sute de persoane, a fost fermecat. Am simțit că, prin abordările invitaților, se concretizau modalitățile de a țese un fir al Ariad-nei pentru a reflecta asupra raporturilor dintre știință și politică. B.C. Vă amințiti expunerile lui Edgar Morin și Henri Laborit? J.R. Henri Laborit a explicat diferitele niveluri de organizare a viului: celula, organul, creierul, individul viu, și a făcut apoi o paralelă cu diferitele niveluri de organizare a societății. B.C. Apela la raționamentul analogic pentru a apropia organizarea biologică
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
persoane, a fost fermecat. Am simțit că, prin abordările invitaților, se concretizau modalitățile de a țese un fir al Ariad-nei pentru a reflecta asupra raporturilor dintre știință și politică. B.C. Vă amințiti expunerile lui Edgar Morin și Henri Laborit? J.R. Henri Laborit a explicat diferitele niveluri de organizare a viului: celula, organul, creierul, individul viu, și a făcut apoi o paralelă cu diferitele niveluri de organizare a societății. B.C. Apela la raționamentul analogic pentru a apropia organizarea biologică și pe cea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]