86,363 matches
-
deschiderea unor canale de comunicare prin care să se prospecteze posibilitatea realizării în comun a unui obiectiv pe Dunăre pe granița româno iugoslavă. Moartea lui Stalin avea să deschidă ușile Moscovei în direcția reformării politicii sale. Dacă inițial se putea identifica un ingredient care prefigură o anumita schimbare a cadrului prin care putea fi privită sfera relațiilor internaționale schimbarea persoanelor care se aflau la conducerea uneia din cele două superputeri -, mai apoi s-a identificat și schimbarea de atitudine a acestor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
politicii sale. Dacă inițial se putea identifica un ingredient care prefigură o anumita schimbare a cadrului prin care putea fi privită sfera relațiilor internaționale schimbarea persoanelor care se aflau la conducerea uneia din cele două superputeri -, mai apoi s-a identificat și schimbarea de atitudine a acestor persoane în direcția coexistentei pașnice. Iar dacă această deschidere avea să fie făcută de Hrusciov cu scopul consolidării poziției sale politice în interiorul PCUS și în cadrul aparatului de stat sovietic, si cu scop propagandistic, pentru
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de dialogul purtat prin canalele diplomatice, adoptarea de către guvernele celor două state a MTE marca intrarea negocierilor într-o nouă fază. Era cea a elaborării documentelor care aveau să stea la baza construirii Sistemului. Se întâmplă că atunci când nu pot identifica direct formulă, părțile să întoarcă procesul și să caute să ajungă la acea formulă după ce au căzut de acord cu privire la anumite detalii.270 În cazul negocierilor româno-iugoslave, definitivarea directă și completă a formulei era imposibilă datorită multitudinii datelor ce trebuiau
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
unor proiecte ce vizează construcția de infrastructuri La o analiză a negocierilor purtate între RPR și RPFI în vederea realizării Sistemului de la Porțile de Fier, precum și a celor dintre SUA, Anglia și Egipt, precum și între această țară și URSS, se pot identifica anumite trăsături specifice negocierilor internaționale inițiate cu scopul de a realiza proiecte de investiții în infrastructură, trăsături ce pot fi întâlnite și în alte cazuri ce vizează realizarea unor astfel de proiecte. Trăsăturile specifice sunt următoarele: ▪ Negocierile privind realizarea unor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Paper, Bergen, pp. 7-14. footnote>. Formele principale luate în considerare sunt mituirea, delapidarea, frauda și extorcarea. Chiar și când aceste concepte se suprapun într-o oarecare măsură și din când în când sunt interșanjabile cu alte concepte, ele pot să identifice anumite varietăți de bază ale corupției<footnote Lambsdorff, J.G. (2007), The Institutional Economics of Corruption and Reform, Cambridge University Press, Cambridge, pp. 18-20. footnote>. „Mita”<footnote Andvig, J.C., Fjeldstad, O.-H., Amundsen, I., Sissener, T., Soreide, T. (2000), Research on
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
și persoana sau grupul de persoane care plătesc costul corupției, indiferent dacă sunt conștienți sau nu de acest fapt. Pentru a fi un succes, orice strategie anticorupție trebuie să aibă în vedere fiecare actor, să îi înțeleagă motivația și să identifice factorii propice pentru corupție. Înțelegerea interacțiunii dintre fiecare actor poate fi de folos în realizarea unei strategii anticorupție. Totuși, atâta timp cât memoria structurilor vechi corupte există încă, și agenții „reformați” sunt de părere că relațiile recente neavantajoase, non-corupte sunt numai temporare
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
dacă ei sunt situați în câteva sectoare sau se află în poziții înalte sau joase; D) prin efectul acceptabil al politicii; E) prin tipul de organizație care inițiază strategia anticorupție. În mod curent, referindu-ne la tipul E), pot fi identificate patru niveluri largi sau tipuri de strategii anticorupție în țările în curs de dezvoltare<footnote Andvig, J.C., Fjeldstad, O.-H. (2001), Corruption. A Review of Contemporary Research, www.cmi.no, p. 103. footnote>: 1) internațional; 2)național; 3) local sau
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
World Bank (2000), Anticorruption in Transition. A Contribution to the Policy Debate, p. 77. footnote>. Succesiunea. Nu există o formulă simplă pentru o înșiruire adecvată a reformelor anticorupție. Înșiruirea ar trebui sa fie dezvoltată ca răspuns la anumite constrângeri particulare identificate în fiecare țară. Cu toate acestea, înșiruirea (ordinea) ar trebui schițată astfel încât să crească credibilitatea leadership-ului și să se asigure rezultate timpurii tangibile pentru a întări componența reformelor de-a lungul timpului. În anumite țări, credibilitatea strategiei anticorupție se poate
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
include în această noțiune în sens larg numeroase încălcări ale legii penale în ceea ce privește sfera relațiilor de serviciu. Concepută în cel mai popular sens al cuvântului, corupția este folosirea abuzivă a puterii în avantaj propriu. Din această cauză juriștii caută să identifice acele infracțiunii care presupun corupția, adică obținerea de profituri pe căi ilegale. În literatura juridică de specialitate, în sfera noțiunii de „corupție” în mod strict înțeleasă, sunt incluse patru infracțiuni din categoria infracțiunilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Este vorba
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Freedom House Washington Inc., care arăta că „în perioada 2000 2004 România a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparență, responsabilitate și anticorupție, dintre care unele par să fi generat rezultate pozitive”. În același timp însă, au fost identificate ca principale obstacole în calea eficienței luptei împotriva corupției: implementarea deficitară a legislației anticorupție; utilizarea restrânsă a instrumentelor administrative de combatere a corupției; coordonarea insuficientă între structurile de control și organele de anchetă penală în domeniul corupției; lipsa de autonomie
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
în Rusia, unde administrația locală și regională s-a separat de activitățile economice, firmele nu mai îndeplinesc funcții sociale, iar autoritatea publică are tot interesul să exploateze în orice fel agenții comerciali. Contrazicându-l pe Treisman, alte studii statistice comparative identifică o corelație negativă între nivelul de descentralizare al unei țări și nivelul perceput al corupției. Fisman și Gatti<footnote Fisman, R., Gatti, R. (1999), “Decentralization and Corruption: Cross-Country and Cross-State Evidence”, Unpublished Manuscript, World Bank, Washington DC, p. 6. footnote
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
prin companiile care funcționează și în afara țărilor de origine. Indică, de asemenea, și succesul sau eșecul companiilor de a se asigura că angajații lor se supun celor mai înalte standarde de conduită în afaceri. Acest aspect este urmărit. Indicele nu identifică numai situațiile de corupție sau evaluează comportamente la nivelul companiei. Cu mai mult de 60.000 de corporații multinaționale, cu alte 600.000 de firme afiliate, un clasament bazat pe experiența fiecărei companii în parte ar cere un sondaj de
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
o altă natură. În plus, evaluarea și clasamentul companiilor individuale ar necesita un alt tip de cercetare. Cerând executivilor să evalueze conduita firmelor străine care fac afaceri în țara lor, mai degrabă decât să le solicite numirea companiilor, cercetarea poate identifica tendințe bazate pe experiențele respondenților, mai degrabă decât pe cazuri specifice. Respondenții au fost rugați să dispună nivelele mitei în tranzacții pe o scară de la 0 la 10, unde 0 reprezintă nivelele ridicate de mită. Cu un punctaj de 8
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
trebuit ceva gesticulație. N-am. Religii de fabrică E foarte adevărat că de multe ori se folosește abuziv termenul de ritual pentru un amestec extrem de eterogen de fapte sociale. Ar trebui analizate chiar acrobațiile intelectuale ale antropologilor care încearcă să identifice anumite comportamente rituale profane în aproape orice activitate umană ce implică repetitivitate, un oarecare grad de elaborare și dramatizare. Totuși, această tendință de a încărca cu un anume sens ritual cea mai banală activitate produsă de om ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
investitor e fabulație sau nu. Și, mă gândeam că putem asemui această situație cu ce se întâmpla în Grecia antică, unde, analog situaței descrise, nimeni n-a cutezat să meargă în Olimp să verifice dacă zeii există sau nu. Putem identifica aici începutul unei forme de religie sau poate un rudiment de religie care în alte condiții s-ar fi putut dezvolta în ceva coerent. În orice caz, mai zicea Monique Segré, societatea noastră are nevoie de mituri și rituri pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Chiar dacă s-a Încercat o asociere Între piața mărfurilor, piața capitalului și piața forței de muncă trebuie să ne limităm la simple paralelisme căci dacă mărfurile sunt personalizate prin producătorii lor, iar capitalul prin deținătorii acestuia, forța de muncă se identifică cu posesorul, neputând fi desprinsă de acesta. 2. Specificul pieței muncii Piața muncii are un anume specific determinat de faptul că omul nu poate fi redus numai la o dimensiune economică. Specificul pieței muncii a fost analizat, mai Întâi, prin
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cum sunt cele etnice, psihologice, axiologice etc. În momentul În care preocupările teoreticienilor au vizat Într-o manieră mult mai accentuată piața muncii, specificul acesteia a fost analizat atât la nivelul ofertei de muncă, cât și la nivelul cererii, unde identificăm multe elemente specifice ofertei. Treptat studiul specificului pieței muncii a cuprins ansamblul acesteia, conturându-se Într o problematică aparte. În literatura de specialitate se apreciază că specifice pentru piața muncii sunt următoarele elemente: a. nefiind omogenă este neunitară și segmentată
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
puterii de cumpărare și a cursului de schimb. Tot astfel piața muncii se află În legătură cu piața titlurilor de valoare, ale cărei influențe se regăsesc În principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale, salariile, se Împart În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței este determinată de creșterea factorilor de natură legislativă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
corespunzătoare, concretizându-se, pe de o parte, În altă parte, În relativa accentuare a tensiunilor dintre muncă și capital. Fără a ne propune să detaliem o anumită formă a echilibrului forței de muncă, considerăm că aceasta nu poate să se identifice cu ocuparea deplină. În literatura economică se apreciază că existența așa numitului „șomaj natural” este nu numai o realitate, ci și o cerință a dezvoltării economico-sociale. Ocuparea deplină nu Înseamnă o ocupare completă a tuturor resurselor de muncă, În tot
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
lege este stimularea mobilității forței de muncă prin acordarea de stimulente financiare care au ca scop Încurajarea angajării la distanță și schimbarea domiciliului. Prin monitorizarea indicatorilor de performanță stabiliți anual pentru serviciile oferite, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă identifică și analizează dificultățile de pe piața muncii și ia măsurile necesare ce se impun. Agenția națională de Ocupare a Forței de Muncă dezvoltă programe active de echilibrare a pieței prin acordarea de fonduri structurale pentru diferite programe. Aceste categorii de proiecte
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
măsurile luate de statele membre sunt bine direcționate În vederea stimulării cererii: sprijin pentru gospodării, Întreprinderi și ocuparea forței de muncă, creșterea directă a cererii prin investiții publice și modernizarea infrastructurii. Ele sunt În concordanță cu obiectivele pe termen mai lung identificate În recomandările de țară din cadrul Strategiei de la Lisabona pentru creștere economică și locuri de muncă, cum ar fi lărgirea bazei de cunoștințe a Europei, creșterea securității energetice și adaptarea la o economie cu emisii reduse de carbon. Punerea În aplicare
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea În legătură a angajatorilor cu persoanele În căutarea unui loc de muncă, În vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu. Agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori și a le face cunoscute persoanelor În căutarea unui loc de muncă. Serviciile de mediere pentru persoanele În căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
dezavantajate. Prin urmare, atât acțiunile specifice de până acum, cât și cele viitoare au ca obiectiv fundamental crearea unui cadru instituțional, legislativ și financiar favorabil dezvoltării IMM-urilor și inițiativei private și stimulativ pentru investiții. În acest context, au fost identificate următoarele priorități strategice: Crearea unui mediu de afaceri favorabil Înființării și dezvoltării IMM; Dezvoltarea capacității IMM-urilor productive și prestatoare de servicii; Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare; Îmbunătățirea accesului IMM-urilor pe piețele externe; În mod special, sunt stabilite
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de ucenicie și a oricărui alt sistem de formare pentru tinerii lucrători și, la modul general, al unei protecții adecvate a tinerilor lucrători. Memorandumul privind Învățarea pe tot parcursul vieții al Comisiei Europene, adoptat În octombrie 2000, invită statele să identifice strategii coerente și măsuri practice pentru dezvoltarea Învățării continue. Toate persoanele trebuie să aibă posibilități egale de a se adapta la cerințele schimbărilor socio-economice și să participe activ la conturarea viitorului lor. Mesajele cheie ale acestui memorandum privesc: noi competențe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și consulta sindicatul cu cel puțin 2 luni Înainte de aplicarea măsurii și va oferi propriilor salariați posibilitatea de a se califica sau recalifica Înainte de a apela la angajări de forță de muncă din afară; În cazul În care un salariat identifică un curs de formare profesională pe care ar dori să-l urmeze, organizat de un terț, patronul va analiza cererea Împreună cu sindicatul, rămânând la aprecierea patronului dacă și În ce condiții va suporta contravaloarea cursului; salariații care au Încheiat acte
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]