3,066 matches
-
psihologie se impune în ultimii ani o nouă abordare integrativă, psihologia interculturală. înțelegînd impactul marilor prefaceri structurale care însoțesc procesul de globalizare, psihologia ca știință s-a mobilizat pentru a furniza propria expertiză în gestionarea proceselor de interconectare între teritorii identitare pînă de curînd izolate. De altfel, "Europa veche" îmbătrînește. Demografii apreciază că Europa anului 2025 va avea un deficit de 65 de milioane de angajați. O asemenea forță de muncă va trebui recrutată de undeva, așa încît, oricît de puternice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dori să își conserve eficacitatea. în tot acest proces structural complex, rolul psihologiei, îndeosebi al psihologiei sociale, este vital. Situat în zona de cunoaștere a relațiilor intrapersonale, interpersonale și intergrupale, demersul psihologic se va încadra, natural, în miezul înțelegerii dinamicilor identitare individuale și grupale pe care lumea de mîine le va activa. încercînd să răspundă acestui deziderat, de a-l înzestra pe omul simplu al noii lumi cu abilități (de comunicare, de cunoaștere, de intervenție) adecvate realităților care vor veni, psihologia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Hofstede, Schwartz sau cel al axiomelor sociale), analizate critic în context autohton. Examinîndu-le, cititorul avizat este invitat să aplice nemijlocit conceptele teoretice însușite pentru a adînci lectura realității românești contemporane, înțelegînd rolul jucat de influențele culturale într-o asemenea combustie identitară. Sperăm să putem promova prin această carte ideea că România de mîine începe azi. Prin urmare, se cuvine să fim pregătiți pentru marea provocare a integrării și a costurilor sale nu numai prin discursuri și etichete birocratice onorabile, ci și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
natural" în miezul abordării interculturale, în care asumarea diversității și a perspectivelor plurale devenea opțiune imperativă. Merită evocat, în al doilea rînd, și impactul unor cauze de natură socială și politică, generate din necesități proiective la nivel social, precum reașezările identitare contemporane. Grăitoare devin, în registrul evocat, opozițiile dintre Europa unită și globalizare, pe de o parte, și tentația regionalizării sau regăsirea identităților pierdute, marginale, provinciale. Astfel, esențială se arată a fi cunoașterea imaginii de sine și a imaginii "celuilalt"; iar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sporește eficiența administrativă, se asigură reușita educațională în domenii diverse, care gestionează raportul interindividual și intergrupal între reprezentanții unor culturi diferite. Tot mai multe programe masterale și doctorale includ tematica interculturală, valorificînd potențialul de cunoaștere și acțiune furnizat de eterogenizarea identitară proprie unei lumi globalizate. în sfîrșit, miza abordării interculturale este conferită și de un ansamblu de cauze izvorîte din universalizarea unor probleme sociale, sugerînd vocația preventivă a unei opțiuni de acest gen. Astăzi, fenomene precum traficul de ființe umane, terorismul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt transculturale și solicită prin amploarea lor un răspuns adecvat, inovator, care depășește limitările conceptelor pur speculative construite la nivel intranațional. în concluzie, cum lumea prezentului a devenit una a diversităților culturale, cum structurile organizaționale au părăsit de mult omogenitățile identitare, apreciem că nu mai poate fi concepută o posibilă orientare a acțiunilor în mediul social, în general, și în cel organizațional, în particular, în afara cunoașterii condiționărilor culturale asupra comportamentelor, atitudinilor și valorilor oamenilor. Așadar, pentru a-și împlini vocația de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și modurile de viață ale fiecăruia. Urmînd o discriminare semantică clarificatoare sugerată de Charles Taylor (1998), multiculturalul descrie specificul interacțiunii dintre actori sociali (indivizi singulari sau grupuri) care trăiesc unii alături de ceilalți (registrul dominant este caracterul mixat, adiționat al legăturii identitare), spre deosebire de intercultural, care circumscrie interacțiunile în care actorii ce relaționează trăiesc unii împreună cu ceilalți (registrul dominant fiind cel al partajării, schimbului și negocierii identitare). 2.3. Paradigma integratoare a psihologiei interculturale Psihologia interculturală (PIC) se întîlnește cu perspectiva antropologică, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
singulari sau grupuri) care trăiesc unii alături de ceilalți (registrul dominant este caracterul mixat, adiționat al legăturii identitare), spre deosebire de intercultural, care circumscrie interacțiunile în care actorii ce relaționează trăiesc unii împreună cu ceilalți (registrul dominant fiind cel al partajării, schimbului și negocierii identitare). 2.3. Paradigma integratoare a psihologiei interculturale Psihologia interculturală (PIC) se întîlnește cu perspectiva antropologică, care examinează diferența exersînd o manieră de lectură a fenomenelor sociale în cheie comparativă. Perspectiva de bază în lectura antropologică este relativismul cultural, conform căruia
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și se centrează pe investigarea diferitului cultural, subliniind funcționalitatea socială a alterității. Indiscutabil, există o "natură umană", caracterizată prin tendințe și pulsiuni (instincte) universale: afilierea, altruismul, curiozitatea, supunerea, căutarea hranei, repulsia, sentimentele paterne, materne sau filiale. Care sînt însă achizițiile identitare "date", particularizante? Un destin aparte în acest registru l-a jucat conceptul de "rasă". Mai poate fi astăzi susținut însă un asemenea concept? Neîndoielnic, există caracteristici fizice vizibile diferite ale unor populații distincte, care au îngăduit realizarea unor taxonomii rasiale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
conduite diferite în culturi diferite, situîndu-se epistemologic între psihologia tradițională și antropologia culturală (Segall et al., 1999). Mai mult, ceea ce individualizează lectura științifică proprie psihologiei interculturale este maniera înglobantă, care depășește abordările canonice monodisciplinare. Astfel, o diagnoză eficace a prefacerilor identitare din lumea contemporană trebuie să depășească vechile abordări strict psihologice (P), suficiente sieși, decontextualizate, care explică prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
socială (Ladmiral, Lipiansky, 1989/1991; Lipiansky, 1986, 1991). Caracteristicile culturale influențează natura conceptului despre sine al subiectului, generînd anumite diferențe (de exemplu, diferențierea dintre culturile individualiste și colectiviste). Pentru a menține o anumită coerență existențială, individul apelează la diverse strategii identitare cu scopul de a asigura un sens integrator experiențelor cotidiene. Identitatea se află într-o permanentă schimbare, este dinamică, pluralistă și interactivă. Sistemul cultural oferă persoanei o structură prestabilită de valori și sensuri, fapt care creează o unitate internă, coerență
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asigura un sens integrator experiențelor cotidiene. Identitatea se află într-o permanentă schimbare, este dinamică, pluralistă și interactivă. Sistemul cultural oferă persoanei o structură prestabilită de valori și sensuri, fapt care creează o unitate internă, coerență și continuitate. Impactul reprezentărilor identitare asupra realităților sociale a fost, de alfel, investigat sistematic în psihologia autohtonă, îndeosebi datorită contribuțiilor Luminiței Iacob (Iacob, Lungu, 1999; Iacob, 2003), descriind felul în care metabolismele identitare sînt puternic influențate de dimensiunea istorică a socialului. Totodată, explorarea reprezentărilor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sensuri, fapt care creează o unitate internă, coerență și continuitate. Impactul reprezentărilor identitare asupra realităților sociale a fost, de alfel, investigat sistematic în psihologia autohtonă, îndeosebi datorită contribuțiilor Luminiței Iacob (Iacob, Lungu, 1999; Iacob, 2003), descriind felul în care metabolismele identitare sînt puternic influențate de dimensiunea istorică a socialului. Totodată, explorarea reprezentărilor și memoriei sociale, privite ca principale resurse ale identităților individuale și colective, a fost exersată în cadrul unui ansamblu consistent de abordări ale școlii românești de psihologie socială (Neculau, 1996
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
instanțele societale, suprapersonale; aceasta se constituie într-o referință cu care sîntem în contact permanent și cu care negociem "ceea ce sîntem" (FerrØol, Jucquois, 2005). Mediul comunitar îl înzestrează pe subiectul individual cu o identitate socială în care se reconfigurează profilul identitar personal, în raport cu exigențele rolurilor sociale pertinente în contextele socioistorice în care este integrat individul. Această identitate este produsul interacțiunilor dintre subiectul individual și mediul în care își desfășoară existența. Fiecare subiect uman se definește prin apartenența la o serie de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rînd, de un observator care nu se află sub puterea reflexiei obiective a unei exteriorități culturale. Mai tot timpul, identitățile se definesc din interior" (Cucoș, 2000, p. 145). Avem tendința de a ne relativiza în raport cu "altul", făcînd accesibile anumite paliere identitare care sînt compatibile cu alteritatea. "Identitatea culturală autentică este modificabilă, structurantă, autoconstructivă [...], personalitatea se organizează în jurul unui nucleu axiologic relativ stabil" (Cucoș, 2000, p. 147). Acestui nucleu însă i se alătură permanent valori preluate de la mediul integrator, identitatea fiind în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
individual și agenții socializării, negocierea tacită între cele două tabere încheindu-se, cel mai adesea, cu victoria simbolică a agenților socializanți, care activează la nivel individual comportamente acceptabile. Enculturația are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asimilare asumată ce ascunde frecvent "disimularea". Cu alte cuvinte, strategiile de adaptare ce conduc la asimilare par cele mai potrivite pentru a ajunge la o acceptare din partea societății dominante a subiectului implicat. Individul își conservă cultura originară, evitînd dezagregarea sa identitară, care ar putea fi considerată o pierdere esențială a ceva ce îi este "înnăscut". Acest conformism de suprafață poate să meargă pînă la "renunțarea la identitate" (de genul abandonării, la propriu, a numelui și prenumelui), fiind, de fapt, o disimulare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se regăsește îndeosebi pentru persoanele care își părăsesc țara după adolescență, după ce ei și-au format deja o identitate chineză, fiind foarte posibil să se considere în continuare "chinezi" și în noua țară, printr-o strategie personală ce asigură coerența identitară. Pentru emigranții nou-veniți în America, sentimentul de "a fi american" poate fi mai puțin integrat și internalizat în conceptul lor de sine decît cel de "a fi chinez". Prima evaluare este mai mult legată de contextele din viață în care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
regulile sociale sînt cel mai adesea interindividuale, negociabile. Așadar, experiența persistentă a nerînduielii, a neașezării, precum și rememorarea unor raporturi dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cauza interiorizării unui tip de raportare nemotivant la sarcini impuse ideologic. D. Scheepers și colaboratorii săi (2003) am observat că și în grupurile minimale, în care nu există o relație anterioară între subiecți, relațiile intergrupuri dobîndesc două funcții majore: cea identitară, prin care grupurile își revendică și asumă o identitate socială cu sens (meaningful), și cea instrumentală, prin care grupurile militează pentru atingerea scopurilor proprii. Dacă grupurile conviețuiesc într-un climat social competitiv partenerial, scopurile supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
postmaterialismului, elaborați de R. Inglehart), psihosociologia organizațională (modelul GLOBE). în capitolul de față vom parcurge toate aceste modele integrative. 6.2. Descrierea operațională a culturilor naționale Parcurgînd definițiile culturii studiate la începutul acestui volum, s-ar cuveni să privim specificul identitar într-o manieră plurală, căci așa cum subliniau doi importanți antropologi americani, "every man is in certain aspects: a) like all other men; b) like some other man; c) like no other man" (Kluckhohn, Murray, 1948) Combinînd definiția culturii propusă de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
parțial reprezentative ale membrilor fiecărei culturi. Cercetătorul ne atrage atenția asupra erorii ecologice (ecological fallacy), care se cuvine evitată, căci inferențele de la nivel societal nu pot fi transferate la nivel individual. Altfel spus, dacă două culturi diferă prin profilul lor identitar pe baza celor patru dimensiuni evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se referă la măsura în care indivizii sînt integrați în grupuri. Opțiunea individualistă caracterizează societățile în care legăturile dintre indivizi sînt mai slabe: se așteaptă de la fiecare persoană să aibă grijă de ea însăși și de rudele imediate. în versiunea identitară colectivistă găsim societățile în care, încă de la naștere, oamenii sînt integrați în grupuri puternic coezive, configurate adesea în rețelele familiilor extinse (cu unchi, mătuși și bunici) care continuă să-i protejeze în schimbul unei loialități indiscutabile. Trebuie menționat că în acest
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
menționat că în acest context, cuvîntul "colectivism" nu are un sens politic, el referindu-se la un grup, nu la un stat. De asemenea, trebuie adăugat faptul că tiparul atitudinal la care se referă această dimensiune este vital în metabolismul identitar, caracterizînd toate societățile din lume. Masculinitatea și opusul său, feminitatea, au în vedere distribuirea rolurilor între sexe, un alt aspect fundamental pentru orice societate, pentru care au fost activate o varietate de soluții comportamentale. Studiile au relevat faptul că valorile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]