6,564 matches
-
taie moțul la doi băieți deodată. (Gh.F.C.) După ce se naște copilul, moașa are un vis din care îi poate cunoaște soarta. (Gh.F.C.) Femeia care naște greu să fie unsă cu grăsime de iepure, ca să iasă din ea copilul cum fuge iepurele. (Gh.F.C.) Dacă pruncul mișcă în dreapta pîntecelui, va fi băiat, dacă mișcă în stînga, va fi fată. (Gh.F.C.) Femeia care naște să țină o cheie în mînă. (Gh.F.C.) Cînd fetița e mică, nu-i spui Maria, ci Mica, pentru a izgoni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va trage mult vînat la ea. Pușcă dacă visezi, vei primi o veste. Cine vrea să aibă pușca vrăjită ca să tragă la ea orice vînat, să facă așa: să anine o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu împuște icoana, că are să tragă vînatul la pușca lui. Vînă torul se mai preface că nu are încredere - și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curînd. Cu sînge de iepure să-ți ungi țeava puștii, ca să tragi mai bine. (Gh.F.C.) Pușchea Se crede că, spunînd cineva lucruri viitoare care n-ar fi bine să se întîmple, este bine a zice: „Pușchea pe limbă!“, și apoi aceste lucruri nu se vor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă la prînz de doi bivoli; pînă de-amiază, de un bou; pînă de-amiază îndesară, de o căprioară, iar pînă la asfințit, de un iepure șchiop; apoi trece pe lumea cealaltă. Gozul din casă nu se aruncă în fața soarelui, ca să nu orbească care-l aruncă. După apusul soarelui nu se scoate copilul afară, căci i se poate întîmpla o nenorocire. Dacă se scaldă copilul după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și atracția exercitată de legile universale enunțate de el. Marx a fost un continuator al lui Hegel, iar influența acestuia s-a resimțit în multe dintre ideile sale (gîndirea istoricistă, formarea dialecticii și sistemismul propus). Hegel era capabil să scoată "iepuri fizici pur reali din jobenuri pur metafizice"6, aceasta arătînd înclinațiile intelectualității germane care prefera să refuze studiile tehnice în favoarea studiilor metafizice. În acest context, gîndirea lui Marx evoluează pe aceleași coordonate. Indignat de ceea ce reprezenta capitalismul în urma sa, preluînd
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
montare băcăuană; în Dănilă Prepeleac, tot la Iași, apăreau o gîscă și o capră care erau hrănite din bugetul instituției. Au sfîrșit banal, adică la cuptor. Am mai observat, cu privire bazedoviană, că mașiniștii creșteau, în alt teatru, în subsol, iepuri (îi mai și vindeau!). La Baia Mare, în podul teatrului, zburau nonșalant ciori, care mai și croncăneau, în timpul reprezentației, spre derutarea publicului. La Bacău, la Animație, un tîmplar avea porumbei și-i vizita de două ori, pe zi. Directorul îngrijea și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
al Umoriștilor! deh, cu participarea lui Gagniuc și-a lui Postolache, oameni obositori prin definiție!), nervii mei erau vizibil scurtcircuitați. Am realizat asta din privirea plină de compasiune a colegilor de drum care, la lumina brichetei, mi-au arătat un... iepure negru! (care, nici el, nu urma să sfîrșească în sicriu, ci în cuptorul celeilalte familii). De altfel, toate au o explicație pe lume: sicriul era în mașină fiindcă, am aflat abia atunci, Sorin era băgat și-ntr-o afacere cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Cernei, din munții Mehedințiului, străbate județele Mehedinți și Gorj și se varsă În rîul Jiu. RÎul Motru nu seacă total nici În perioadele secetoase acest aspect avînd aspecte pozitive pentru agricultură. Fauna este una bogată și este reprezentată de : vulpi, iepuri, mistreți, căprioare, pești, păsări. Flora este și ea diversă : putem aminti sunătoarea (acțiune farmacologică); mușețelul, măceșul (fructul este foarte bogat În vitamina C, fiind utilizat la producerea de siropuri, ceaiuri, dulcețuri, gemuri), potbalul (acțiune farmacologică), pătlagina (ceaiuri, folosită În medicina
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
naște (v. Dimensiuni care contează). Dar, peste oase, fetele mai au și mușchi și, mai presus decât orice, grăsime. De ce trebuie să se depună ea tocmai pe fund? Răspunsul îl dau tot hormonii estrogeni. Ei sunt aceia care, împușcând doi iepuri deodată, dispun grăsimea în zona bazinului: pentru a face un depozit în centrul de greutate al corpului și pentru a proteja de frig și lovituri viitorul copil. La om, în general, mușchii gluteus au funcția de a menține corpul în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
vânatul și de a-i ține urma (adică mirosul, împrăștiat de cea mai ușoară adiere sau ploaie), indiferent dacă pământul era uscat, dacă dogorea soarele, dacă bătea vântul sau cădea ploaia; maestru în arta dezlegării semnelor încâlcite lăsate de salturilor iepurilor un câine dintr-aceia de care țăranii nu s-ar despărți pentru tot aurul din lume, după cum jură cu mâna pe inimă: Nu l-aș lăsa, nici să-mi dai milioane..." Îi mai aud și acum lătratul voios, în diminețile
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
aurul din lume, după cum jură cu mâna pe inimă: Nu l-aș lăsa, nici să-mi dai milioane..." Îi mai aud și acum lătratul voios, în diminețile de duminică de la începutul toamnei, pe când cerceta, dintr-un capăt în altul, vizuinile iepurilor (ca și cum ar fi făcut o inspecție a locurilor). Jubilația urmăririi îi limpezea glasul, iar strigătul i se auzea cu răsunet în tot codrul, ca într-o biserică. Ham, ham! Ham-ham-ham! Așezat la pândă pe lângă vizuini, ținându-și respirația, furișându-se
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Jubilația urmăririi îi limpezea glasul, iar strigătul i se auzea cu răsunet în tot codrul, ca într-o biserică. Ham, ham! Ham-ham-ham! Așezat la pândă pe lângă vizuini, ținându-și respirația, furișându-se după un copac, tata aștepta apariția vânatului. Un iepure (de câmp, poate), se furișa deocamdată fără zgomot prin crânguri, atent la pericole, abia dacă exista, apoi, deodată, își făcea apariția: traversa cărarea fulgerător, trebuia să apeși trăgaciul ca, în sfârșit, să-l poți vedea, să-l poți atinge. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de câmp, poate), se furișa deocamdată fără zgomot prin crânguri, atent la pericole, abia dacă exista, apoi, deodată, își făcea apariția: traversa cărarea fulgerător, trebuia să apeși trăgaciul ca, în sfârșit, să-l poți vedea, să-l poți atinge. Uneori, iepurele se rostogolea printre frunzele uscate, trăznit. O dată ucis, nu mai era chiar el însuși, dar, chiar și așa, te surprindea căldura și, mai ales, greutatea lui. Când îl țineai pe brațe, grația, viteza, șiretlicurile, teama lui de oameni nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sălbatice care trăiesc în sânul ei. * * * Taïaut urma să împlinească doisprezece ani, era pe culmile succesului în arta sa, când mi-a venit ideea să-l duc la vânătoare în Ariège, unde tocmai mă instalasem cu noua mea soție. Acolo, iepurele se vâna cu haita. Șapte sau opt "ariegezi" cu urechile lungi, cu labele puternice și cu gura mare, care se înfuriau și se amuzau pe seama divagațiilor nocturne ale iepurelui cu mult înainte de a-l fi scos din vizuină. O cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
în Ariège, unde tocmai mă instalasem cu noua mea soție. Acolo, iepurele se vâna cu haita. Șapte sau opt "ariegezi" cu urechile lungi, cu labele puternice și cu gura mare, care se înfuriau și se amuzau pe seama divagațiilor nocturne ale iepurelui cu mult înainte de a-l fi scos din vizuină. O cu totul altă abordare avea Taïaut, care studia conștiincios solul biciuind aerul cu coada, încetinea, uneori se oprea, părea că prelevează probe, reflecta o clipă, apoi o lua la fugă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mișcări ale capului, aceeași expresie care spune că nu. Nu, nu am văzut nimic. Dacă îl vedem, vă dăm de știre..." Dacă nu îl vedea nimeni, era, poate, pentru că se ascundea. Refugiat în sălbăticie, descoperind în ce paradis ajunsese, vâna iepuri noaptea și dormea ziua, în vreo vizuină, pe malul vreunui pârâu. În cele din urmă, avea să iasă, să se întoarcă la oamenii printre care trăise toată viața. Dacă foamea nu-l încearcă până atunci, măcar în ziua de deschidere
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
dat, grație unor semne oarecare, că este încă departe de ținta lui, dar că se află, totuși, pe drumul cel bun; apoi alte semne, din ce în ce mai exacte, că se apropia de meleagurile cunoscute. Asta da ispravă, mai ceva decât urmărirea unui iepure, fugărirea și hăiturirea lui. Noi îl provocam să găsească vizuini prin Ariège și uite că el, la o mie de leghe distanță, își găsise castronelul... Câteva zile mai târziu, corespondenta ziarului La Dépêche du Midi relata povestea în paginile locale
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
câteva ori de pe un mal pe altul, apoi își ia tălpășița. A intuit bine ce urmează. Câteva minute mai târziu, încurcată, haita se învârte în cerc, se întoarce, latră din ce în ce mai rar și, în cele din urmă, renunță. La fel și iepurele despre care se spune că ar fi cam lipsit de creier știe să recurgă, pentru a-și proteja adăpostul de zi, la viclenii ce-ar face-o invidioasă și pe vulpe. Când răsare soarele, înainte de a se duce în vizuină
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
preajmă, ce să vezi? o iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă nicio boabă din toate semnele lui, luând de bună o urmă ce-i poartă la sute de leghe de iepurele nostru. Dar vulpea și iepurele nu sunt singurii care se pricep la înșelătorii. Și cerbul e cu dus și întors. Nu ne rămâne decât să credem că, de vreme ce și-a inventat o strategie atât de incredibilă, coarnele acelea mari nu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
iau ba la dreapta, ba la stânga, șovăitori, și în scurt timp ajung să nu mai priceapă nicio boabă din toate semnele lui, luând de bună o urmă ce-i poartă la sute de leghe de iepurele nostru. Dar vulpea și iepurele nu sunt singurii care se pricep la înșelătorii. Și cerbul e cu dus și întors. Nu ne rămâne decât să credem că, de vreme ce și-a inventat o strategie atât de incredibilă, coarnele acelea mari nu i-au întunecat gândirea: urmărit
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fie. Alteori, cuvintele capătă forme neașteptate sau sunt legate în combinații surprinzătoare. Nică este întâmpinat de moș Chiorpec Ciubotariul cu următoarele cuvinte: ―He, he, bine-ai venit nepurcele!-. Răposatul popă Buliga, poreclit Ciucălău e pomenit cu cuvintele: ―Dumnezeu să-l iepure!-; boala de care suferea Nică în 1848 e o ―cinstită de holeră-; școlarul Nică e uneori ―slăvit de leneș-. Umorul e stârnit și de prezența termenilor familiari, a căror menire e să exagereze, să îngroașe, să caricaturizeze: fetele sunt ―drăcoase-
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pe care-l pune să ducă iapa în spate, în timp ce el o încalecă și ocolește iazul cu ușurință, fără să răsufle, așa cum fusese înțelegerea. Când este vorba despre întrecerea la fugă, îl pune pe drac să se întreacă cu un iepure, despre care spune că e copilul lui cel mic. La proba de trântă dracul se întrece cu ursul, așa-zisul unchi al lui Dănilă. Se întrec și la chiuit, prilej cu care Dănilă îl leagă pe drac la ochi și
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de alergare pe distanțe mărite progresiv, individuale și pe echipe; ștafete cuprinzând alergări pe distanțe crescute progresiv (30-40-50-60 m dus-întorsă; jocuri dinamice care angrenează simultan toți elevii, desfășurate pe durate prelungite (Ulii și porumbeii; Năvodul; Leapșa; Pătratul mișcător; Vulpea și iepurii etc.Ă. Dezvoltarea vitezei și îndemânării poate fi realizată, de asemenea, printr-o situație de instruire special proiectată, care va fi plasată în structura lecției imediat după influențarea selectivă a aparatului locomotor, înainte de abordarea primei teme de lecție. De regulă
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2937]
-
de alergare pe distanțe mărite progresiv, individuale și pe echipe; ștafete cuprinzând alergări pe distanțe crescute progresiv (30-40-50-60 m dus-întorsă; jocuri dinamice care angrenează simultan toți elevii, desfășurate pe durate prelungite (Ulii și porumbeii; Năvodul; Leapșa; Pătratul mișcător; Vulpea și iepurii etc.Ă. Dezvoltarea vitezei și îndemânării poate fi realizată, de asemenea, printr-o situație de instruire special proiectată, care va fi plasată în structura lecției imediat după influențarea selectivă a aparatului locomotor, înainte de abordarea primei teme de lecție. De regulă
Mişcare pentru sănătate by AURICA BOLOHAN () [Corola-publishinghouse/Science/1695_a_2938]