3,888 matches
-
concesionarea terenului. La 5 octombrie 1857 Șaguna a cerut împăratului Franz Joseph I permisiunea de a trimite o circulară în eparhia sa, în care solicita preoților și enoriașilor să organizeze o colectă în acest scop. Monarhul a aprobat cererea înaltului ierarh. El a trimis scrisoarea pastorală (circulara nr. 980 din 1 decembrie 1857) în acel an, înainte de Crăciun, menționând că ""[...] avem lipsă neîncunjurată de o biserică episcopească la Sibiiu, care să fie maica tuturor bisericilor din eparhia noastră [...] să alergați cu ajutorul
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
locală, sfântul lăcaș a fost înstrăinat, realitate sugerată de văruirea frescelor interioare. Totuși, prin înțelegeri exprese, divergențele dintre ortodocși (ulterior uniți) și calvini au fost evitate, biserica deservind, alternativ, până în anul 1759, când a avut loc cunoscuta vizită canonică a ierarhului unit Petru Pavel Aron, atât "nemeșimea" maghiară, cât și obștea sătească românească; după această dată a trecut definitiv în folosința reformaților , fiind menționată, ca atare, pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și în tabelele conscripției din anii 1829-1831; recensămintele ecleziastice
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Clopotiva () [Corola-website/Science/326948_a_328277]
-
coloristice și revărsarea florilor. Se păstrează două icoane împărătești, din 1853, reprezentând pe Maria cu pruncul și respectiv pe Isus Hristos, autorul fiind cu probabilitate, Ioan Cuc. Dintre piesele de patrimoniu mai semnalăm, tetrapodul pictat în 1859, cu reprezentarea celor Trei Ierarhi, de Gheorghe Șpan pictor, cu plata lui Vasile Truță din Poșaga de Sus, ca și cele două sfeșnice, sculptate și pictate, în 1862, probabil de Constantin Jurj. În patrimoniul mobil al bisericii se află icoane pe sticlă provenind din centrele
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
și exterior, care s-au desfășurat cu cheltuielile enoriașilor parohiei și ale altor credincioși binevoitori: După finalizarea lucrărilor de restaurare, Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni a fost resfințită la 7 octombrie 2012 de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române (arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, arhiepiscopul Teodosie Petrescu al Tomisului și episcopul-vicar Ioachim Băcăuanul al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului), înconjurați de un sobor de 32 de preoți și diaconi. Înalții oaspeți au fost întâmpinați
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Pe peretele estic este reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
1910. Altarul nu are valori deosebite în afară de Sfânta Masă și de epitaful înrămat, folosit numai în zilele de Paști. În altar se mai găsește un sfeșnic de bronz cu două brațe și un potir. Pe pereții altarului sunt zugrăviți Sfinții Ierarhi: Nicolae, Ioan, Vasile și Grigore.
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
diecezei s-a întâlnit cu românii catolici care lucrează în Israel, cu diverse personalități și a vizitat locurile sfinte. Pe plan ecumenic, PS Episcop Petru Gherghel a colaborat cu IPS Mitropolit Daniel al Moldovei și Bucovinei. Astfel, cei doi înalți ierarhi au participat împreună la săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Atât PS Petru l-a invitat pe IPS Daniel, cât și IPS Daniel l-a invitat pe PS Petru la evenimentele importante din viața fiecărei Eparhii. PS Episcop Petru Gherghel
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
, născut "Victor Luca", (n. 9 noiembrie 1914, Schitu, județul Neamț - d. 4 noiembrie 2014, Roman) a fost un arhiepiscop român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În șirul neîntrerupt de ierarhi, vreme de peste șase secole de existenta a , cea mai lungă arhipăstorire a avut-o Înaltpreasfințitul ,42 de ani de arhierie la Roman, din care 36 ca eparhiot (titular). Urmează școala primară în satul natal(1921 - 1928), Școala de cântăreți bisericești
Eftimie Luca () [Corola-website/Science/308636_a_309965]
-
eparhiei Hușilor), rămâne Episcop titular al Eparhiei Romanului. În zilele de 18-19 iunie 2009 Episcopia Romanului este ridicată la rangul de Arhiepiscopie cu titulatura nouă de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, episcopul Eftimie devenind Arhiepiscop. Episcopul Eftimie Luca a fost primul ierarh al eparhiei Romanului care începand din anul 1998 a apelat la arheologie în descifrarea unor necunoscute din istoria episcopiei pe care o conduce și a orașului în care se află catedrala episcopală. În anul 2011, Consiliul Local al municipiului Roman
Eftimie Luca () [Corola-website/Science/308636_a_309965]
-
decis ca episcopul Hușilor, Nicodim Munteanu, să conducă treburile Arhiepiscopiei Chișinăului și Hotinului până la alegerea unui titular. Începând cu februarie 1919 arhiepiscop al Chișinăului a fost numit Gurie Grosu. La 30 decembrie 1919 Sfanțul Sinod al B.O.R., format din ierarhii provinciilor românești reunite, întrunit în ședința extraordinară, a luat hotărârea solemnă că "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe intreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefala
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
pentru că se simțea legat de aceste locuri. Ultima dată ne-am întâlnit toamna trecută, la Patriarhie, iar ultimul telefon pe care mi l-a dat a fost în urmă cu o săptămână. Mi-a spus despre problemele lui cu niște ierarhi”, declarase atunci Ciprian Zaharia, fostul stareț al Mănăstirii Bistrița. Arhimandritul Ciprian Zaharia, aparținând unei mari generații de duhovnici și stareți, se îmbolnăvise încetul cu încetul în urma schimbării sale de la stăreție. Fusese pensionat, deși își propusese să mai facă multe pentru
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
Nicolae Mihail Corneanu ( n. 21 noiembrie 1923, Caransebeș - d. 28 septembrie 2014, Timișoara) a fost un înalt ierarh în Biserica Ortodoxă Română, arhiepiscop al Timișoarei și mitropolit al Banatului din 1962 până în 2014. În anul 1992 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. În perioada 1934-1942 a urmat liceul în Caransebeș. Între anii 1942-1946 a urmat Facultatea
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
anunțat Patriarhia printr-o scrisoare că se retrage din funcție, motivele invocate fiind cele de sănătate, însă imediat s-a afirmat că s-ar fi răzgândit. A murit la 28 septembrie 2014, în jurul orei 23. Traduceri: a fost printre primii ierarhi ortodocși români care și-au recunoscut colaborarea cu Securitatea regimului comunist. Rezoluția CNSAS, dată în 2007, susține că a fost colaborator al poliției politice comuniste și că a furnizat, între 1950 și 1988, informații despre „dușmanii poporului”. În schimb, Securitatea
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
de la poartă la biserică este din beton și are 100 m lungime și 3 m lățime. De asemenea, există o alee betonată de la biserică la clădirea stăreției. De-a lungul aleilor sunt straturi cu flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
m lungime și 3 m lățime. De asemenea, există o alee betonată de la biserică la clădirea stăreției. De-a lungul aleilor sunt straturi cu flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de marmură, ciment alb și armătură de fier-beton, care le imită pe cele de la Mănăstirea "Sf.Trei Ierarhi" din Iași (confecționate din piatră) . Decorațiunile exterioare au fost făcute după modele prelucrate în ipsos de preotul Vasile Bostan și de presbitera Elena . Pe fațadă, biserica este înconjurată de un brâu format din patru muluri (la 2/3 din înălțimea
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
căruia se află firide terminate în arc, ornamentate cu stucaturi. Pictura bisericii este executată în tehnica frescă, fiind opera profesorului Constantin Călinescu din Iași și a ucenicei sale, Iulia Handragel. Printre frescele din biserică este de menționat icoana Sf. Trei Ierarhi pictată la intrarea in pridvor, deasupra brâului torsionat. Pe pereții de sud și nord ai pronaosului sunt pictati toti sfinții români, printre care și Sf. Ioan Iacob de la Neamț - Hozevitul (acesta fiind canonizat abia în 1992). de asemenea, pe bolta
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
într-o cutie de argint așezată într-un sicriu de stejar; în primăvara anului 1944 au fost scoase din biserică de către un soldat din Ruginoasa și duse la Mănăstirea Curtea de Argeș; apoi, în anul 1946, au fost depuse în Biserica Trei Ierarhi din Iași, unde s-a amenajat o criptă. După înmormântarea fostului domnitor, Elena Cuza a luat decizia de a se muta la Paris împreună cu cei doi fii și cu Baligot de Beyne - fostul secretar al domnitorului, pentru a putea să
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
se pierdea în stepele Ucrainei, și după 1757 ținutul Hotinului. Întinderea Proilaviei poate fi asemănată numai cu întinderea eparhiilor rusești din secolul al XVII-lea, care aveau de la 14.000 - 20.000 verste. Acesta era și motivul pentru care unii ierarhi ai Proilaviei se intitulau "Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei (Renilor), Hotinului, al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al întregii Ucraine a Hanului". Rușii au ocupat în patru rânduri Principatele Române, în timpul fiecărei ocupații având grijă ca Mitropolia Proilaviei să
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
mitropoliei datează de la 1580, când printre membrii Sinodului patriarhal din Constantinopol apare și „"smeritul mitropolit al Proilavului, Gavriil"“. Într-un act sinodal al Patriarhiei de Constantinopol, din mai 1590, prin care se înființează Patriarhia Rusiei, se găsesc iscăliturile a 108 ierarhi, între care și „"Nectarie fost al Proilaviei"” și „"Antim al Proilaviei".” Istoricul Demostene Russo conchidea că „"mitropolia exista si înainte de 1590 și probabil Nectarie n-a fost primul mitropolit al acestei eparhii"”. Nici despre sediul mitropoliei din această perioadă nu
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Moldovei cu Bugeacul. Mitropolitul Ioanichie, venind la Iași, prezintă situația spre rezolvare domnitorului Nicolae Mavrocordat care supune problema judecății Divanului Domnesc, prezidat de patriarhul Samuil de Alexandria, prezent la acea vreme în Moldova. Divanul ia o hotărâre spre împăcarea ambilor ierarhi, astfel: târgul Dubăsari, fund stăpânit de turci, să fie păstrat de mitropolitul Ioanichie, iar cele doua sate de pe granița să fie ale episcopului de Huși. Ioachim - mitropolitul Proilaviei - și Iorest - episcopul de Huși - și-au dat în scris - unul altuia
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Calinic II", care au deținut și demnitatea de patriarhi ecumenici de Constantinopol precum și "Partenie al II-lea" care a fost locțiitor al Patriarhului Ecumenic. Cronologia de mai jos trebuie privită ca relativă, neexistând surse concordante pentru întreaga perioadă analizată. Lista ierarhilor Proilaviei consemnează, după mai sus-menționatul mitropolit "Gavriil", pe mitropoliții "Nectarie I" și "Antim I" (în jurul anului 1590), "Grigorie I" (la 1621), "Meletie" (1639-1655), "Gherasim" (1655-1658), "Partenie I" (1668-1671)</ref>, "Lavrentie" (1671-1672), "Nectarie II" (1680), "Calinic I" (ante 1700), "Grigorie II
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
ecumenic Chiril Lucaris îl cheamă pe ieromonahul Atanasie la Constantinopol. În anul 1631 este ales mitropolit al Tesalonicului, el ocupând trei ani mai târziu, pentru scurtă vreme, și scaunul patriarhal al Constantinopolului. Sub presiunile orânduirii turce care cerea noi taxe, ierarhul a găsit sprijin și ocrotire în Țara Moldovei. Cu învoirea voievodului Vasile Lupu și cu încuviințarea mitropolitului Varlaam al Moldovei, patriarhul ecumenic Atanasie este găzduit la Mănăstirea „Sfântul Nicolae” din Galați, începând din anul 1642 și până prin 1653, când pleacă
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
Abia după Tratatul de la Adrianopol din 1829, pe teritoriul fostelor raiale sunt construite primele biserici ortodoxe, prin transformarea unor foste moschei, așa cum este cazul bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Brăila sau a bisericii cu hramul „Sfântului Ierarh Nicolae” din Giurgiu, ambele fiind sfințite în anul 1831. Numai spre mijlocul secolului al XIX-lea, Poarta va iniția unele reforme interne, numite cu un cuvânt generic Tanzimat („reorganizare”), cele mai importante fiind Hatt-I Sherif-ul (Hatișeriful) de la Gülhane din 3
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
și o mică livadă. La 24 iulie 2010, mitropolitul Teofan Savu a oficiat aici o slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși din satele din împrejurimi și din orașul Botoșani. În cuvântul adresat celor prezenți, la finalul slujbei, înaltul ierarh a remarcat liniștea și frumusețea locului, curățenia și spiritul gospodăresc al egumenului Teodosie.
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]