2,423 matches
-
nulității absolute a titlurilor de proprietate emise în temeiul Legii fondului funciar. 12. Se mai susține că prevederile legale criticate încalcă dreptul de proprietate privată, care trebuie ocrotit și garantat într-o manieră concretă și efectivă, iar nu teoretică și iluzorie, respectiv prin asigurarea unui cadru legislativ eficient pentru asigurarea securității juridice care să permită garantarea acestui drept. De vreme ce statul și-a asumat obligația de a reconstitui dreptul de proprietate în favoarea persoanelor îndreptățite, tot acestuia îi revine obligația generală de a
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în cea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
drept de preemptor sau calitatea de a solicita și obține aceste acte, constituie o îngrădire a accesului liber la justiție raportat la art. 6 din Convenție. A interpreta în caz contrar ar însemna ca accesul liber la justiție să fie iluzoriu, neputându-se pune în sarcina reclamantului inexistența intabulării dreptului de proprietate și avizul prevăzut de Legea nr. 17/2014 . 6. În continuare, autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate instituie discriminare față de promitentul-cumpărător nepreemptor, deoarece, dacă preemptorii în sensul
DECIZIE nr. 670 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5 şi art. 9 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280402_a_281731]
-
554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru a conferi eficacitate înseși instituției contenciosului administrativ, a cărei finalitate ar fi iluzorie în absența unei sancțiuni pentru neexecutarea voluntară a hotărârilor judecătorești pronunțate în această materie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august
DECIZIE nr. 377 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274707_a_276036]
-
554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru a conferi eficacitate înseși instituției contenciosului administrativ, a cărei finalitate ar fi iluzorie în absența unei sancțiuni pentru neexecutarea voluntară a hotărârilor judecătorești pronunțate în această materie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009 , publicată ��n Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august
DECIZIE nr. 249 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273899_a_275228]
-
prin faptul că hotărârile definitive devin pur decorative. Astfel, procedura echitabilă a executării silite răm��ne practic fără obiect, sumele de bani achitate putând fi recuperate doar într-un interval de 5 ani. În acest fel, dreptul de proprietate devine iluzoriu și nu mai există niciun fel de garantare a acestuia. 7. Mai mult, niciuna din condițiile art. 53 din Constituție nu este îndeplinită. Refuzul plății sumei achitate cu titlu nedatorat de către un cetățean nu pune în pericol securitatea națională, ordinea
DECIZIE nr. 762 din 5 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268979_a_270308]
-
exemplu, Fundația C��mine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, 83 și toate referințele din aceasta). 10. Jurisprudența sa se bazează pe principiul potrivit căruia dreptul la o instanță, protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie - care dă naștere unui drept consolidat la o plată sau la anumite acțiuni care trebuie întreprinse în favoarea reclamantului, care ar trebui considerat un
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Vlad şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269838_a_271167]
-
coborârii pragurilor până la care se poate acorda ajutorul public judiciar", astfel că numărul cererilor de ajutor public judiciar admise s-a diminuat, iar dreptul real și efectiv la un proces echitabil și de acces la o instanță a devenit unul iluzoriu, împotriva argumentelor care au fundamentat actul normativ inițial, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 . În lipsa unor posibilități materiale suficiente, astfel încât să nu fie pusă în pericol existența cetățeanului, stabilirea unor taxe judiciare de timbru extrem de oneroase, într-
DECIZIE nr. 69 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270540_a_271869]
-
și susține că, deși teoretic statul permite accesul liber la justiție, practic persoana participantă la o procedură de achiziție publică nu se poate adresa justiției. Totodată, precizează că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. În acest sens, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arată că imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului de acces la justiție (Hotărârea din 9 octombrie 1979
DECIZIE nr. 93 din 25 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271046_a_272375]
-
2), (3) și (6) din Legea nr. 164/2014 , prin raportare la art. 44 din Constituție, precizează că, prin stabilirea unui nou termen pentru acordarea despăgubirilor în temeiul Legii nr. 9/1998 , dreptul de proprietate privată nu apare ca fiind iluzoriu, în condițiile în care este supus unor condiții și limitări în temeiul legii. Ca atare, normele criticate prin care s-a dispus eșalonarea plății despăgubirilor nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată, doar pentru că legiuitorul a
DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276288_a_277617]
-
și susține că, deși, teoretic, statul permite accesul liber la justiție, practic persoana participantă la o procedură de achiziție publică nu se poate adresa justiției. Totodată, precizează că drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă și reală, iar nu iluzorie și teoretică. În acest sens, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arată că imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului de acces la justiție (Hotărârea din 9 octombrie 1979
DECIZIE nr. 476 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275883_a_277212]
-
drept fundamental. Așa fiind, trebuie analizat, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prin prisma unui test de proporționalitate, dacă limitele impuse acestui drept reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată față de obiectivul urmărit, de natură să transforme dreptul în unul iluzoriu/teoretic. 13. Avocatul Poporului apreciază că, pentru a verifica conformitatea dispozițiilor criticate cu principiul proporționalității, trebuie examinată legitimitatea obiectivului urmărit și adecvarea mijlocului folosit pentru îndeplinirea obiectivului urmărit; dacă măsura este necesară, adică indispensabilă pentru îndeplinirea scopului; dacă măsura este
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
limitele impuse acestui drept, prin intervenția legiuitorului - respectiv reglementarea obligativității reprezentării și asistării prin avocat în etapa procesuală a recursului - reprezintă o limitare rezonabilă care să nu fie disproporționată cu obiectivul urmărit și care să nu transforme dreptul într-unul iluzoriu/teoretic. În urma efectuării testului de proporționalitate, Curtea a ajuns la concluzia că măsura reprezentării și asistării prin avocat în etapa procesuală a recursului nu este proporțională cu scopul urmărit de legiuitor, avantajul public fiind nesemnificativ în raport cu gradul de afectare a
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
da dreptului la apărare garantat de Constituție valențe care, practic, contravin caracterului său de garanție a dreptului la un proces echitabil (paragraful 52). Soluția legislativă criticată creează premisele transformării liberului acces la justiție și a dreptului la apărare în drepturi iluzorii, fapt care nu este de natură să conducă la consolidarea continuă, firească, a statului de drept, ceea ce atrage neconstituționalitatea acesteia (paragraful 54). 35. Având în vedere că reglementarea procesual penală este similară celei procesual civile, Curtea apreciază că cele reținute
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României, paragraful 68). Pentru ca dreptul la un proces echitabil să nu rămână teoretic și iluzoriu, normele juridice trebuie să fie clare, precise și explicite, astfel încât să îl poată avertiza în mod inechivoc pe destinatarul acestora asupra gravității consecințelor nerespectării enunțurilor legale pe care le cuprind. 17. Față de cele prezentate, apreciază că prevederile art. 41 pct.
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
acțiunii contrară dispozițiilor constituționale. 6. Decizia Curții Constituționale rămâne o simplă satisfacție de ordin juridic, deoarece decizia Curții Constituționale prin care s-a înlăturat o piedică neconstituțională a accesului la justiție nu produce efecte în practică, drepturile rămânând teoretice și iluzorii. 7. Caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale nu poate fi înlăturat prin voința legiuitorului care a stabilit că doar hotărârile care evocă fondul pot fi supuse revizuirii. O decizie a Curții Constituționale, sub aspectul efectelor pe care le produce în
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
cuprinsul acestora, critica de neconstituționalitate a dispozițiilor alin. (2) nu poate fi reținută. În acest context, Curtea constată că legiuitorul are obligația de a reglementa mecanismele corespunzătoare respectării normelor constituționale, fără de care acestea ar avea un caracter pur declarativ și iluzoriu. 38. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]
-
hotărâri judecătorești irevocabile, ceea ce este de natură a contraveni dreptului constituțional la un proces echitabil. În acest sens, se mai arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat faptul că dreptul la un tribunal ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în privința uneia dintre părțile procesului, și anume a celei care a obținut-o în favoarea sa. 8. Se mai arată că
DECIZIE nr. 843 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) şi (8) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269242_a_270571]
-
exemplu, Fundația Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate și Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, și toate referințele din aceasta). 10. Jurisprudența sa se bazează pe principiul potrivit căruia dreptul de acces la o instanță, protejat de art. 6, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie - care dă naștere unei creanțe certe sau la anumite acțiuni care trebuie întreprinse în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate un "bun" în sensul
HOTĂRÂRE din 17 martie 2015 în Cauza Ignătescu şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273656_a_274985]
-
poate fi atacată odată cu fondul a dus la configurarea unei căi de atac care, din punctul de vedere al efectelor, este una tardivă în apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei. În fapt, o asemenea cale de atac devine una iluzorie și lipsită de efectivitate din moment ce nu se poate constitui într-un remediu care să răspundă în mod prompt, concret și real la cele stabilite prin încheierea pronunțată asupra excepției conexității. Așadar, soluțiile pronunțate de instanța de control judiciar asupra măsurii
DECIZIE nr. 170 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
conexării sau a dispunerii acesteia (în cazul când instanța ulterior învestită a respins cererea de conexare), pare a nu mai avea nicio consecință practică. Or, drepturile și libertățile fundamentale reglementate prin Constituție trebuie să fie efective, și nu abstracte sau iluzorii, tocmai pentru a asigura un nivel ridicat de protecție subiectelor de drept*4). *4) A se vedea, în acest sens, ad similis, Decizia nr. 774 din 10 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din
DECIZIE nr. 170 din 24 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272115_a_273444]
-
prin art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 9. Plecând de la aceste premise, instanța susține că trebuie verificat dacă normele procedurale edictate de către legiuitor sunt disproporționate cu obiectivul urmărit, transformând dreptul într-unul iluzoriu/teoretic. În acest sens, prin deciziile nr. 266 din 7 mai 2014 și nr. 462 din 17 septembrie 2014, instanța de contencios constituțional a dezvoltat un test de proporționalitate, potrivit căruia orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în
DECIZIE nr. 43 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271489_a_272818]
-
de a obține dreptul urmărit, prin executare. Lipsa punerii în executare a acestei creanțe chiar de către entitatea care ar trebui să o protejeze - statul român - constituie o atingere adusă intereselor legitime ale respectivelor persoane, transformând dreptul de creanță într-unul iluzoriu și lipsit de fundament. 22. În ceea ce privește invocarea retroactivității legii, instanța judecătorească reține că prin Legea nr. 164/2014 nu se afectează în mod direct efectele juridice produse de situațiile juridice născute și consumate în trecut, ci doar efectele juridice viitoare
DECIZIE nr. 133 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1), (3), (4) şi (7), precum şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271841_a_273170]
-
554/2004 reprezintă o sancțiune procedurală pecuniară aplicată de instanță în scopul asigurării executării hotărârii. Legiuitorul a considerat necesar să instituie un astfel de mijloc de constrângere pentru a conferi eficacitate înseși instituției contenciosului administrativ, a cărei finalitate ar fi iluzorie în absența unei sancțiuni pentru neexecutarea voluntară a hotărârilor judecătorești pronunțate în această materie (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 920 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 18 august 2009
DECIZIE nr. 33 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 şi art. 25 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271878_a_273207]
-
neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile art. 3 alin. (2) raportate la cele ale art. 10 din Legea nr. 164/2014 încalcă principiul fundamental al neretroactivității legii, de vreme ce un drept de creanță actual, recunoscut, a devenit un drept prematur și iluzoriu. Faptul că normele art. 10 din Legea nr. 164/2014 stabilesc alte termene referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a despăgubirilor decât cele de la data cererilor de chemare în judecată nesocotește principiul fundamental al neretroactivității legii. Încălcarea dispozițiilor art.
DECIZIE nr. 120 din 3 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271989_a_273318]