7,197 matches
-
mă strigă pe nume deodată/ Și visez că-mi așez fruntea pe umărul ei, printre frunze”. Puck umple cu stângăcie paharul, carte a maturității de expresie, urmează în aceleași linii dominante, de confesiune eliptică și proiecție dată sinelui, într-un imaginar poetic ce unifică reperele lăuntric, în codul asumat (metafore, simboluri-cheie). Insinuându-și foșnetul și umbra, atotprezent, timpul va însoți aici stările, gândul, jocul de ape al interiorității. Iluzia, stăpână altcândva, cedează unei lecturi care percepe violența, asprimea, agresivitatea „aproape”-lui
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
lucire întâmplătoare./ Trupul i se restrânse brusc în forma pieritoare” (O viziune intermediară). Însă repudierea viziunii nu conduce la cantonarea în minimalismul biografic, de vreme ce există și o anume ocultare a planului imediat, având ca supape reveria și histrionismul. Numai că imaginarul nu permite, ca la Mircea Cărtărescu, instrumentarea sa ca vehicul al decolării, iar fanteziile lui M., oricât de coerente, se autodenunță mereu ca „făcături”. Dacă există vreo revelație în această poezie, ea ar consta în conștientizarea imanenței ca unică formă
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
la consultație, figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată cu strictețe sporovăielilor femeiești. În alte povestiri sunt parcurse „dosare de caz”: soție și mamă ratată (Vals!), ofițeri de miliție care își tratează cu sadism victimele, niște tineri protestatari din
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
haine mâncate de molii” (interviu cu Octavian Paler), RL, 2003, 4; Grigore Scarlat, Vlaga morală, VR, 2003, 3-4; Constantin Coroiu, Imposibila demolare, ALA, 2003, 679; Dicț. analitic, IV, 386-388; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar și comparatist. Face liceul la Târgu Mureș, studii de filologie la Cluj și la Paris, unde obține în 1931 diploma
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
Vatra”, „Steaua”, „Euphorion” ș.a. Circumstanța că P. a ucenicit în preajma lui N. Steinhardt - etapă al cărei rod direct a fost apariția cărții de convorbiri Primejdia mărturisirii (1993) - și că a devenit el însuși preot motivează deschiderea înspre fundamentele mistice ale imaginarului poetic. Dar terminologia și aluziile la mitosul biblic propun un lirism ce stimulează reflecția, iar nu scriitura profetică. Desfășurarea alegorică a versurilor, nutrită de parabole biblice, nu este o simplă transpunere plasticizată a unor episoade evanghelice, ci mai curând o
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
mereu între aceste două extreme: la un capăt, abisul visceralității confuze și al psychei freudiene și jungiene; iar la celălalt, exercițiul spiritului de contemplație că eufemism al dezastrelor și haosului descoperite la extremă cealaltă”. Afirmația este apoi detaliată prin descrierea imaginarului elementarizant al poetului și a statutului reprezentării în și prin discurs. Mai puțin reușită se arată însă încadrarea finală a lui Aurel Pântea („El se numără printre acei poeți, foarte puțini, care [...] creează gustul în virtutea căruia vor fi judecați”), de vreme ce
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
sunete și culori/ în sângele meu dilatat./ O sete neagră/ materializează zorile./ Mustește de noapte carnea soarelui/ în pârjolul de apă” (Jungla marină). După această explozie de materialitate, Muntele (1975) aduce o clasicizare de tip șaizecist (model Ion Gheorghe) a imaginarului și a expresiei, anunțată de câteva poeme anterioare (spre exemplu, Invocația către Zamolxis din Jungla marină). Paradoxal, tema nu este muntele, ci Bărăganul, „nuntirea” cu această câmpie „mamă și fecioară”. Atras de poemul lung, cosmogonic, alegoric (Cosmosul necesar), consacrat în
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
la cote paroxistice și exhibând trăirea imediată până în pragul disoluției sinelui. Ca și în cazul poeților congeneri, lirica sa nu cunoaște mutații spectaculoase, ci doar modulații discrete, provenite din expandarea ori comprimarea unor nuclee semantice care păreau amorțite în latențele imaginarului. Oarecum similară e și dificultatea tehnică în care se găsește P., aceea de a evita repopularea ruinelor vechilor convenții deconstruite cu o nouă eflorescență retorică. Un asemenea impas e sesizat și contracarat cu promptitudine încă din Aduceți verbele printr-o
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Socrate)// Ora de fapte:/ Marta s-a tuns/ Marta-și visează un trup de argint/ copiază teze despre măsură// Apoi: pudra trufia rimelul lavanda” (Teze neterminate despre Marta). Poemele din Dimineața tinerelor doamne (1983) și din Loc psihic (1991) aduc un imaginar mai compact, dominat de „figurile violenței și ale exasperării” (Eugen Simion), care se dezvoltă radial prin dilatarea spiralată a unui centru semantic. Deși suferă pe alocuri de inflația neologismului de factură clinică sau filosofică, textele relevă o construcție mai atent
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
expertă/ nu e însăși iubirea” (Scrisoare către dragostea unui bărbat II). Puseele destabilizatoare ale eului liric, experimentate cu precădere asupra propriei ființe, privită în dubla ipostază de individ și specie, se conjugă astfel cu fervoarea demontării iluziilor și a falimentării imaginarului: „Aceasta este rochia mea de duminică/ dedesubt se află trupul meu aproximativ intact/ la dracu se găsește sufletul meu nefestiv/ Iar acesta ești tu/ îndrăgostit până peste urechi de mine/ adică de o realitate cât se poate de fictivă/ și
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
Un Gorgias de București - în care se afirmă „coincidența uluitoare” dintre metafizica autorului și concepția școlii sofiste - e preluat din Jocurile manierismului logic, în timp ce Țara tatălui, țară de fier relevă, la rându-i, o convergență cu modul de construcție a imaginarului din ultimele culegeri de versuri publicate de P. Diferența este că, în cazul lui Eugen Ionescu, se accentuează nu izomorfismul biografico-religios, ci, prin aplicarea unei grile psihanalitice, acela dintre revolta împotriva fantasmei paterne și complexul propriei apartenențe etnice, resimțită ca
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
paltinului, balaurul și solomonarul ca termeni ai unei ecuații mitice arhetipale -, magia erotică, fecioara legând fiara, mitologia labirintului, limba adamică, antropologia locuirii tradiționale), pentru a evidenția importanța confruntării permanente dintre haos și cosmos ca elemente de semn contrar, coexistente în imaginarul popular românesc. În Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european (2001; Premiul Asociației Scriitorilor din București, Marele Premiu al ASPRO ș.a.), O. urmărește modul în care s-au născut, au evoluat și au supraviețuit (sau
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
arhitect în devenire, Ea - doctoriță la țară pierd ultimul autobuz și sunt nevoiți să pornească spre șoseaua națională pe jos, bâjbâind în întunericul nopții. Din acest moment, într-o formulă compozițională care, în secvențe scurte, suprapune planul real și cel imaginar, prezentul și viitorul, personajele - conduse de o logică absurdă - trăiesc secvențe din viitoarea lor existență în cuplu. Faptul că piesa a avut o frumoasă carieră teatrală se explică prin modernitatea discursului dramatic (autoarea este o bună cunoscătoare a tehnicilor de
OPROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288561_a_289890]
-
vorbind de stil avem în minte o bine cumpănită „mediocritas”, o modicitate decurgând din absența rupturilor. O astfel de literatură nu refuză însă maniera, ba chiar face din ea cel mai constant dintre recursuri. MARIAN PAPAHAGI În proza sa, fascinația imaginarului cel mai pur și a inteligenței care gândește posibilul caută punctul autobiografic de sprijin. Autenticitatea e înțeleasă de proza intelectualistă căreia i se raliază Costache Olăreanu ca oglindă a inteligenței, fidelitate față de ipotezele și capacitatea ei combinatorie și imaginativă. Relevanța
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
cititorul să raporteze conceptele și ipotezele la una sau alta dintre variantele descrise. Bandura, 1977. Bandura, 1977. Vezi mai departe. Fiziologice, învățări perturbate, selectivitate neadecvată a învățărilor prin inadecvare afectivă... Activitatea gândirii permite, pe de altă parte, "fantezii simbolice" (rolul imaginarului), care nu au decât o slabă legătură cu realitatea universului fizic. De exemplu, suprageneralizarea pornind de la un fapt oarecare. De exemplu, referenții publicitari. Comportamentele care derivă dintr-o asemenea eroare pot perturba individul care acționează ani în șir, chiar toată
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sunt legate prin fire nevăzute într-o interdependență subtilă, sesizabilă la o privire suficient de atentă. Asemenea alchimiștilor, poetul reface continuitatea dintre lumea fanteziei și cea a realității într-o lirică unde, așa cum plumbul devenea aur, realul „curge” permanent în imaginar, zgura celor mai banale întâmplări transmutându-se, prin grija poetului-operator, în obiecte estetice desăvârșite. De altfel, apropierea dintre poezie și gândirea alchimică este sugerată de chiar tehnica lirică a lui N., caracterizată prin „curgerea” parmenidiană a imaginilor, care se continuă una
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
reperele unei haotice stabilități”. Ceea ce este remarcabil în versurile din anii ’70 este imaginea erosului, factor coagulant al unei lumi așezate și împăcate cu sine, în care descoperirile civilizației stau laolaltă, fără a distona, cu straturile de adâncime, primordiale ale imaginarului: „Să mergem la oraș îi spuneam la un cinema să vezi filmul muzical/ să căutăm localul unde se bea apa aceea roșie/ eu am să-mi las niște pălărie pe ochi și niște ceață pe umeri/ Tu ai să porți
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
și începe din senin să cânte un cântec învățat în prima clasă primară - „Neaua peste tot s-a pus” -, de atunci îl repetă de câte ori vede „regina nopții”. Indiferent de conținut, povestirile, dezvăluind zăcăminte de spiritualitate arhaică, concurează la crearea unui imaginar de extracție mitică. Cititorul e atras într-un tărâm de poveste, în care flăcăii și fetele caută „inima-pământului”, păzită de „cățeii pământului”, babele aduc „caii grâului”, cei cu „trup de grâu, picioare de grâu, cap de grâu” și sub ai
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
fertilă de investigare în istoria literaturii române, ale cărei canoane tradiționale se cer legitimate contemporan, dacă nu reformate. În sfârșit, o sinteză editată de același tandem, Play, Literature, Religion. Essays in Cultural Intertextuality (1992), plasează explicit ludicul în relație cu imaginarul și cu sacralitatea, cartografiază zona de interferență a literarului cu religiosul, semnalând căile bătute, petele albe, ca și itinerariile frecvent circulate și deschizând perspectiva colonizării unor noi teritorii: în special numeroasele analogii între discursul teologic și cel literar, în planul
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
amestecat etnic, alcătuit din ființe neliniștite și bizare, adevărate „cazuri”, devine simbolică. Narațiunea este discontinuă, cu răsturnări temporale și istorii paralele, cu episoade simbolice și proiecții în fantastic, cu alternanțe între observația realistă și notația fantezistă, între reconstituirea documentară și imaginarul poetic, proiectând caleidoscopic o lume în destrămare sub agresiunea tulbure a istoriei. Prozatorul vizează formula romanului ca desfășurare a unei metafore - parțial în Rana statuilor, pregnant în celelalte construcții romanești -, lucru evident îndeosebi în tipul de construcție/articulare a universului
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
unei metafore - parțial în Rana statuilor, pregnant în celelalte construcții romanești -, lucru evident îndeosebi în tipul de construcție/articulare a universului epic, și anume acela poematic. Sunt des invocate și evocate „legile” povestirii și condiția simbolului, puterea de premoniție a imaginarului. Atât romanul simbolic Sărbători marțiale, cât și romanul istoric După mine, o zi... se întemeiază pe un asemenea mod de a vedea. Acțiunea acestuia din urmă este plasată în Moldova, în epoca fanariotă. Protagonistul romanului, domnul țării, se poartă ca
NICOLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288445_a_289774]
-
captare” a ceea ce poeți romantici precum Nerval înțelegeau prin „poezie organică” sau „poezie transcendentală” ori poeți moderni precum Rimbaud prin „imperativul vizionarismului”. Drumul de acces spre poezie ar fi tot fizica cuantică, înțeleasă ca metafizică pornind de la premise științifice. Astfel, imaginarul poetic nu este altceva decât imaginarul cuantic, în care cuvintele sunt cuante etc. Comentând aspirația lui N. spre revelarea unității contrariilor, a legăturii poeziei cu știința, Mircea Anghelescu îl plasează pe exeget într-o „familie” specială a esteticii românești, alături de
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
Nerval înțelegeau prin „poezie organică” sau „poezie transcendentală” ori poeți moderni precum Rimbaud prin „imperativul vizionarismului”. Drumul de acces spre poezie ar fi tot fizica cuantică, înțeleasă ca metafizică pornind de la premise științifice. Astfel, imaginarul poetic nu este altceva decât imaginarul cuantic, în care cuvintele sunt cuante etc. Comentând aspirația lui N. spre revelarea unității contrariilor, a legăturii poeziei cu știința, Mircea Anghelescu îl plasează pe exeget într-o „familie” specială a esteticii românești, alături de Ion Barbu însuși, de Pius Servien
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
pusă în surdină de pendularea spre elementul advers, apa. Elegia agoniei în „viclenia unui timp fără timp”, „cu rășina sângelui neagră”, chipul brăzdat de „năvodul” urmelor și corpul alterat din care membrele se rup, va reantrena în Terase de apă imaginarul acvatic, cu „o mutație insolită a semnificaților” și fără grandoarea tumultului vital de altădată: sub „nori negri” lumea întinde larguri de culoarea mercurului și mări de silitră la „malul de beton”, „ape verzi și lâncede”, „indiferente”, poartă alge și „anemone
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
și cursul vieții, tehnicile ,,polisenzitive”, cercetările feministe, combinarea metodelor cantitative și calitative par a fi de actualitate. Ce avem noi de spus În legătură cu astfel de teme? Maria Larionescu: Cariera sociologiei românești din ultimul deceniu este strâns legată de schimbările În imaginarul colectiv al societății românești În tranziție. Impactul sociologiei asupra spațiului public poate fi surprins În câteva direcții: a) ,,desensibilizarea politică excesivă” (C. Zamfir). Prin cercetările lor, sociologii au reușit să readucă În câmpul cercetării științifice o serie de teme cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]