5,812 matches
-
pe Finteșteanu, pe Vraca, pe Bălțățeanu...; dar cel mai bine îi imit pe Brezeanu și pe Manu! ― Interesant! S-auzim! ― Dacă țineți neapărat... în ce piese doriți? ― În ce știi? ― În toate..., dar pentru că sîntem la Română, am să-i imit în "O scrisoare pierdută" și în "O noapte furtunoasă" de Caragiale. ― Mă rog, mă rog, făcu Todor reverențios, cum dorești dumneata; dar începe, că mai avem puțin, și sună! L-am imitat pe Brezeanu în Cetățeanul turmentat și pe Manu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dar pentru că sîntem la Română, am să-i imit în "O scrisoare pierdută" și în "O noapte furtunoasă" de Caragiale. ― Mă rog, mă rog, făcu Todor reverențios, cum dorești dumneata; dar începe, că mai avem puțin, și sună! L-am imitat pe Brezeanu în Cetățeanul turmentat și pe Manu în Agamiță Dandanache; apoi la rând pe Demetriade în Hamlet și în Doctor Tokeramo din "Taifun": pe Nottara în Luca Arbore din "Viforul" de Delavrancea și în Bătrânul Moor din "Hoții" de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
astfel voioșia clase... Am strâns emoționat mâna pe care mi-a întins-o profesorul și m-am înclinat respectuos și plin de seriozitate. Dar "vae mihi", cum ar fi spus Barosanul, glasul lui Nicu Marinescu, glasul care propusese să-i imit pe actori, se auzi de astă dată parcă ceva mai imperativ ca adineauri: ― Don' profesor, spuneți-i lui Băjenaru să-i imite și pe "domnii profesori". Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors către bănci, consternat. Din entuziasm și din
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
seriozitate. Dar "vae mihi", cum ar fi spus Barosanul, glasul lui Nicu Marinescu, glasul care propusese să-i imit pe actori, se auzi de astă dată parcă ceva mai imperativ ca adineauri: ― Don' profesor, spuneți-i lui Băjenaru să-i imite și pe "domnii profesori". Înlemnisem! Ce însemna asta? M-am întors către bănci, consternat. Din entuziasm și din simpatie pentru mine, colegul meu nu-și dăduse seama că-mi poate face cel mai mare rău. Cine știe ce complicații ar fi putut
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
rău. Cine știe ce complicații ar fi putut ieși de aci! Mi-am îndreptat privirea spre profesor. Zîmbea! ― Hai, domnule, "Vox populi, vox Dei!" ― Pe domnii profesori, nu vă supărați, dar nu pot, sau mai bine-zis nu mi-am permis să-i imit... încercai eu să mă eschivez. ― Cum? ― ...decât, continuai eu, imperturbabil, în fața colegilor... ― Aha! Și-n fața mea, de ce nu? ― Nu vă supărați, dar dacă se aude ceva la Cancelarie, vă închipuiți că numai bine n-o să-mi meargă! ― Cine ar
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
vă închipuiți că numai bine n-o să-mi meargă! ― Cine ar putea să spună la Cancelarie? ― Mă iertați... dar în nici un caz colegii mei! ― Atunci, eu? ― ?!? ― Dar dacă îți făgăduiesc că n-am să spun nimic? ― Bine! Și i-am imitat pe rînd: pe Fiseher de Germană, pe Cioc de Gimnastică, pe Crăcănel de Naturale, pe Chelaru de Română, pe Drăgănescu de Drept și Filosofie, pe Minciu de Istorin! A râs Avram Todor cu lacrimi, cum nu știu dacă mai râsese
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
de Gimnastică, pe Crăcănel de Naturale, pe Chelaru de Română, pe Drăgănescu de Drept și Filosofie, pe Minciu de Istorin! A râs Avram Todor cu lacrimi, cum nu știu dacă mai râsese vreodată în viața lui; însă, când l-am imitat pe Cioc, nu exagerez, dar s-a ținut cu mâinile de burtă, și cât p-aci să cadă jos! Ce e drept, pe Cioc și pe Crăcănel îi imitam la perfecție; ai fi zis că vorbesc chiar ei! Niciodată n-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
dacă mai râsese vreodată în viața lui; însă, când l-am imitat pe Cioc, nu exagerez, dar s-a ținut cu mâinile de burtă, și cât p-aci să cadă jos! Ce e drept, pe Cioc și pe Crăcănel îi imitam la perfecție; ai fi zis că vorbesc chiar ei! Niciodată n-au fost mai triști colegii mei că a sunat clopoțelul de ieșire, ca acum. Dar, în urma acestei mici reprezentații, mi-a fost dat să trec prin multe și grele
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nu prea, asupra interpretării, observații de care ne-au rugat stăruitor să ținem seama cu sfințenie, dacă vrem să avem succes. Tocmai intenționam să ne retragem, când deodată Barbă, ridicîndu-se de pe scaun, îmi spuse zîmbind: ― Am auzit, Băjenarule, că-i imiți foarte bine pe actorii "Naționalului". Am fi curioși să te auzim și noi! ― Cu plăcere, domnule director! Și, fără să fac mofturi, repetai pentru a nu știu cîtea oară imitațiile pe care le știam, spre marea încîntare și chiar spre
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
profesori. ― Bravo, mă... bravo, Băjenarule, extraordinar... uite, domnule, n-am știut că ai așa talent! Ba, Niculescu-Brăilițeanu a venit la mine, m-a luat de bărbie și mi-a spus: ― Ia mai fă-i, mă, o dată, pe Brezeanu, că-l imiți de-ai zice că-i chiar el, nu altceva! Dar, după ce terminai cu actorii, numai ce-l văd pe Barbă că-mi spune zâmbind și mai larg (prima oară în timp de șapte ani, de când eram la Lazăr, l-am
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
n-aud bine! ― Cum adică, domnule director, dacă nu vă supărați, că n-am înțeles? ― Ei, zâmbi Barbă, gesticulând, ca de obicei, cu degetul mare și cel arătător de la mâna dreaptă, ai înțeles tu foarte bine chiar...: adică să-i imiți pe domnii profesori! M-am uitat la Avram Todor; zâmbea mefistofelic lângă ușa cancelariei. Privirea mea i-a spus trist: "Mi-ați făcut-o, domnule profesor!" Dar Barbă nu mă lăsa deloc: ― Hai, Băjenarule, așteptăm! ― Domnule director, vă rog să
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
zâmbea mefistofelic lângă ușa cancelariei. Privirea mea i-a spus trist: "Mi-ați făcut-o, domnule profesor!" Dar Barbă nu mă lăsa deloc: ― Hai, Băjenarule, așteptăm! ― Domnule director, vă rog să nu vă supărați, dar nu-mi permit să-i imit pe domnii profesori în fața dumneavoastră și, mai cu seamă, în fața dumnealor. Mă găsesc într-o situație foarte delicată, pe care o înțelegeți foarte bine! ― O înțeleg foarte bine, așa cum ai spus tu, și totuși îți cer să-i imiți pe
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-i imit pe domnii profesori în fața dumneavoastră și, mai cu seamă, în fața dumnealor. Mă găsesc într-o situație foarte delicată, pe care o înțelegeți foarte bine! ― O înțeleg foarte bine, așa cum ai spus tu, și totuși îți cer să-i imiți pe domnii profesori! ― Domnule director, vă rog din suflet, gîndiți-vă la ce consecințe dezastruoase ar putea să aibă pentru mine aceste imitații... la situația ce mi s-ar crea... ― Băjenarule... eu, Constantin Ionescu, directorul liceului Lazăr, îți cer să-i
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe domnii profesori! ― Domnule director, vă rog din suflet, gîndiți-vă la ce consecințe dezastruoase ar putea să aibă pentru mine aceste imitații... la situația ce mi s-ar crea... ― Băjenarule... eu, Constantin Ionescu, directorul liceului Lazăr, îți cer să-i imiți pe domnii profesori, în fața domniilor lor, cu asentimentul domniilor lor, pentru că socotim aceasta drept o manifestare artistică; ascultăm cu toții producțiile unui talent, și nu interpretăm acest fapt drept o luare în derâdere a domnilor profesori. Așa că, fără să te mai lași rugat
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
De ce zâmbești, ființa lui Dumnezeu, de ce rîzi? Nu-nțeleg zîmbetul! Am făcut eu vreun spirit? Îți dau o palmă de te dau cu capul de toți pereții! Intru-n ocnă pentru tine, ființa lui Dumnezeu! Și-apoi începui să-i imit gesturile repezi și sacadate. Îi dădui un pumn scurt lui Nicu Marineseu în umăr, după care începui să-l împing cu burta în toate părțile, strigîndu-i așa cum făcea Cioc: ― Ce te vâri în mine? (Deși el se vâra în tine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
strigîndu-i așa cum făcea Cioc: ― Ce te vâri în mine? (Deși el se vâra în tine.) Lasă-mă să respir! Nu pot să-mi trag sufletul! Toți m-au copleșii ca laude pentru ― cum spuneau ei "talentul meu excepțional de a imita!" Am privit la ceasornicul din perete: ora a treia de cursuri trecuse și nici un profesor nu se-ndurase să-și ia catalogul și să se ducă în clasă! Nici unul! Când am ieșit din Cancelarie, tocmai suna de ieșire. Deci suspendasem
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
degetul și mi-a strigat: ― Ia puftește la lecție, buierule! Am ieșit singur, că n-a mai scos pe nimeni. ― Ia declină tu... adică nu ― își luă el seama îndată, pentru că ar fi însemnat că m-ascultă declinările, așa cum îl imitasem eu ― nu, sări el, ca ars de foc, citește și traduce! Habar n-aveam! Cititul a mers bine, dar la traducere, nimic! Nici n-a așteptat să rostesc două-trei cuvinte românești, că a sărit în sus, strigîndu-mi furios, așa cum nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nimic! Nici n-a așteptat să rostesc două-trei cuvinte românești, că a sărit în sus, strigîndu-mi furios, așa cum nu-l văzusem niciodată: ― Doi și treci la loc, mă, dubitocule (nu mi-a mai spus mogarule), să te-nveți să mai imitezi pe profesorii! Am trecut în bancă abătut. Asta însemna "persecuție didactică". Nu mă temeam atât de Fischer și de Germană, dar era foarte posibil să se năpustească asupra mea și ceilalți profesori ale căror materii erau ceva mai grele și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ferestrele clasei noastre, care da în Cișmigiu, tot la ora Tânărului s-a întîmplat una boacănă de tot! Tată-meu confiscase de la elevii lui de curs primar niște broscuțe de tablă, din acelea pe care le păcăni în degete și imită orăcăitul broaștelor. El le pusese pe birou, iar eu le trecusem în buzunarul meu, cu gândul de a le folosi la ora de Filozofie. N-am luat decât două: una am oprit-o eu și una i-am dat-o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
oră... la 5. ― Să știi că astăzi aterizez și eu la ora voastră de Română. Ard de nerăbdare să-l aud pe Pompiliu Constantinescu! ― Vino, dom'le! Tot vor să te cunoască băieții noștri, de când au auzit că i-ai imitat pe "balauri" în propriul lor bîrlog! Ușa clasei a VII-a reală de la liceul Sf. Sava se deschise scârțâind și intră profesorul Pompiliu Constantinescu. Un tânăr frumos, prezentabil, bine zidit și cu multa prestanță. Ochii, de o rară vioiciune! ― Bună
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
director! răspunserăm noi în cor. ― Bine dispuși, domnilor elevi! Nici un răspuns; simple moțăieli din cap, echivalente cu "mmda"! ― Cine a cîntat? ― Eu, domnule director! ― Cum vă numiți? ― Băjenaru Grigore, dintr-a VIII-a modernă! ― Dumneavoastră, după câte am auzit, ați imitat pe domnii profesori ai liceului în cancelarie. ― Da, domnule director, însă cu voia... ă, ă... domnului director Constantin Ionescu! (era cât p-aci să greșesc și să-i zic "Barbă"!) ― Mulțumesc, cunoșteam amănuntul! Nu vă fac nici o vină din aceasta
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să le număr, ajutîn-du-mă de arătătorul dreptei: ― Cea dintâi, la Câmpulung... ― Așa, aprobă profesorul... Apoi? ― Apoi știu că a fost schimbată la Curtea de Argeș, unde mergem acum, dar nu știu care voievod anume a făcut această schimbare... ― Să lăsam amănuntele. Apoi? ― Apoi, îl imitai eu, imperturbabil, apoi, Târgoviște... și apoi... București! ― Deci patru! ținu el să precizeze ― Vezi ce bine știe la... Aritmetică?! se auzi admirativ glasul lui Dragu. ― Cine a-ndrăznit? strigă profesorul iritat la culme. ― Eu, don' suplinitor!... Ziceam de Băjenaru, că a
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Modelul care în Apus rezultase din decadentismul secular al nababilor, trecut prin vârtejul nebun al războiului: aci, în țara asta proaspătă, cum oare se modelase la fel? Căci nu mai era vorba nici de hainele nici de ideile care se imită. Era însăși croiala fizică a făpturilor. Procesul de infuziune prin toți porii statului, prin toate receptoarele individului, era legea de progres a țărei ei; era oare acum și o infuziune prin toți porii trupului creator, un nou agent de conformare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
curând această inteligență spre a le distruge bunurile sau pentru a găsi noi modalități, care de care mai dezgustătoare, de a le strecura câte ceva în mâncare, în păr sau în așternut. Și chiar iscusința de care dădea dovadă în a imita, un alt potențial talent, și-o folosea pentru a maimuțări cu cruzime șchiopătatul paznicului indian sau felul în care arăta fiul unui dirzi, care avea buză de iepure, atunci când mânca dal. Cei din jur încercau să-i explice că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
începuseră să se îndepărteze. Încetul cu încetul, mătușile care fuseseră atât de mândre de el, muriseră sau încetaseră să mai vină în vizită. Unchiul său din partea tatălui suferise un atac de cord, provocat, se pare, tot de Pran Nath, care imitase, într-o noapte urletul unui animal sălbatic, chiar sub ferestrele acestuia. Așa că atunci când Pran se gândește să întindă o mână spre fata lui Anjali, habar n-are ce-l așteaptă. Forțe uriașe, ținute până atunci în ascultare, sunt gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]