5,739 matches
-
participare numeroasă intră, de asemenea, în preocupările societății. În 1990 se înființează la Gălănești Universitatea Populară, care funcționează în vara fiecărui an, se organizează simpozioane, cicluri de manifestări culturale, pelerinaje etc. La inițiativa societății, în septembrie 1992, la Rădăuți, se inaugurează Centrul de Studii pentru Problemele Bucovinei, patronat de Academia Română. Repere bibliografice: Șaptezeci de ani de la înființarea Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Cernăuți, 1932; Constantin Loghin, Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (1862-1932), Cernăuți, 1932; Constantin
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
Saskor”, cu Nicolae Iorga, care le vorbește despre Mihai Viteazul, răspunsul fiind dat de tânărul poet Octavian Goga. Tot acesta participă, ca delegat al societății, la jubileul de patruzeci de ani al revistei „Familia”, unde toastează pentru unitate politică. Studenții inaugurează și o campanie de cunoaștere și strângere a legăturilor cu oamenii de la sate, întreprinzând mai multe excursii „de cunoaștere”, la Nădlac, Cenad, Sânmiclăuș, Lipova și Ghioroc, unde vor prezenta programe artistice (1904), și își dau adeziunea la Congresul studențesc internațional
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
Societatea trece fără întârziere la organizarea de cursuri și școli pentru adulți, cursuri pentru muncitori și micii meseriași. În programele de învățământ o atenție deosebită era acordată limbii și literaturii române, istoriei naționale. Prima școală, cu șaptezeci de elevi, este inaugurată la Ploiești, la 8 februarie 1868, în prezența lui Ion Heliade-Rădulescu. Până în 1870 au mai fost înființate alte școli la București, Bârlad, Focșani. O lege votată de Adunarea Deputaților în 1881 recunoaște că școlile S. pentru Î.P.R. sunt egale
SOCIETATEA PENTRU INVAŢATURA POPORULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289767_a_291096]
-
anuar, ce apare din 1898. După 1900 sunt precizate mai ambițios obiectivele, conturându-se desprinderea de vechiul scop al construirii unei clădiri pentru teatrul românesc. Totuși, și cu fondurile colectate s-a ridicat o scenă în cadrul Muzeului Astrei, la Sibiu, inaugurată în 1905. Acum o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt
SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va stărui, fiind dezvoltată de C. Lombroso la Începutul secolului XX. Teoria se baza pe observarea structurilor anatomice craniocerebrale, inaugurând astfel discuțiile asupra „localizărilor funcționale” ale creierului, dar concomitent și asupra „facultăților și dispozițiilor psihologice” ale indivizilor. De aici, până la stabilirea unor „tipuri umane” distanța părea să fie foarte mică. Teoria lui F.J. Gall a avut un mare răsunet medical
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul spațiului natural, intră În spațiul uman al cetății construit de el. Este actul prin care se inaugurează o importantă etapă În evoluția psihologică a omului. Momentul În care Începe transformarea și subordonarea naturii de către om, când sunt Înlocuite „legile naturale” ale cosmosului, cu „legile umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lui Iisus. În epoca modernă, psihoterapia morală vizează sfera pasiunilor, moderarea acestora și supunerea lor principiului rațiunii (R. Descartes, B. Spinoza, M. de Montaigne, I. Kantă. Un moment important este ce al introducerii terapiei morale În practica medicală. Ea este inaugurată de Ph. Pinel, care o aplică bolnavilor psihici, constând dintr-un tratament medical fundamentat pe principiile unui umanism moral. Cel mai important și mai interesant studiu de psihiatrie morală și, respectiv, de psihoterapie morală Îl datorăm lui H. Baruk, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
istoria continuu periclitată a unei imagini: Întrucât materia lor e străbătută de tentativa de a ingera În imaginar, cât mai corect, imaginea Asiei antice și contemporane. Din acest punct de vedere, Împreună cu Oltelniceanu (și, firește, fără să se cunoască), Honigberger inaugurează și ocupă un stadiu nou, germinând În imaginarul colectiv al cititorilor de gazete chipul dorit și necunoscut al Asiei, așa cum Oltelniceanu, izolat și singular, adăpostea porțiuni trainice din memoria interceptării ei. Deși Oltelniceanu și Honigberger nu se cunosc, deși diferențele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
scurte comentarii. Rubrica „Reflector” prezintă expoziții de pictură, artă grafică, fotografie, sculptură sau discută dramatizarea unor romane și tipologia personajelor dramatice. Din 1966 înregistrarea manifestărilor culturale e marcată de filtrul ideologic, devenit mai evident la nivel programatic în seria „nouă”, inaugurată la 11 decembrie 1970. În „Cursiv” (1/1970) Eugen Barbu anunță că de-acum revista se va axa pe „discuții în materie de fenomen artistic”, purtate pe „un ton pasionat, dar civilizat” și enumeră drept condiții „o claritate ideologică absolut
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
premiată de revista „Moftul român”). Pentru libretul la Divanul persian (muzical după Mihail Sadoveanu) este distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor. Scenariile sale obțin de două ori Premiul Asociației Umoriștilor și trei premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România. S. inaugurează în 1955 colecția „Povestiri științifico-fantastice” (editată de revista „Știință și tehnică”) prin Meteoritul de aur. Într-o conjunctură nefavorabilă dezvoltării genului SF, în plină perioadă dogmatică, autorul reușește să nu facă prea multe concesii cenzurii și să depășească și granițele
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
ciclic, Ciocoii noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989, iviți, pe de o parte, dintre foști privilegiați ai regimului comunist, care au știut să se adapteze, iar pe de alta dintre „revoluționarii” cu „fitanție”, ca nea
SARARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
uneori prin rotație, de Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, F. Aderca, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Sergiu Dan, Petre Cătunaru, Ion Negulescu sau, frecvent, nesemnate; aici, condeiul lui Camil Petrescu se recunoaște în comentariile teatrale sau în însemnările despre reviste. Cronica literară o inaugura Șerban Cioculescu, cu o întâmpinare pozitivă a volumului Critice, IX: Poezia nouă de E. Lovinescu, semnalând originea cărții în polemica dusă cu N. Davidescu și B. Fundoianu, pe tema aservirii literaturii române de către cea franceză, precum și meritul autorului de a
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca și „Buletinul Institutului de Literatură”, Românii dintre Vidin și Timoc de Emanoil Bucuța (text scris de Camil Petrescu), volumul de nuvele Rătăcire de I. Al. Brătescu- Voinești (comentariu nesemnat). Inaugurând revista presei literare, Ilarie Voronca constată o preocupare simptomatică pentru criza din societatea românească: morală, de autoritate, a cărții etc. și impută „Vieții românești” de a fi „rămas” la o literatură de nivelul Otilia Cazimir și Olga Vrabie. În numărul
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Petrescu, dând o mare parte din Ciclul morții. Discernământul mentorului de la S. se deschide spre formule variate, dacă nu chiar opuse. El decelează modernitatea liricii lui Lucian Blaga, sesizându-i fiorul existențial într-un text publicat la rubrica „Figurine”, care inaugurează o serie de medalioane despre Ion Minulescu, George Bacovia, Tudor Arghezi. La rubrica „Poeți tineri” sunt prezentați Al. A. Philippide, Demostene Botez ș.a. S-au mai bucurat de atenția criticului Emil Dorian, Mihail Celarianu, Camil Baltazar. În 1921 E. Lovinescu
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
restructurarea celor vechi. Profitând de relativa destindere ideologică din acești ani, sunt promovate la tipar lucrări edite sau inedite ale unor mari scriitori neagreați inițial de regimul comunist, printre care V. Voiculescu, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a. Tot acum sunt inaugurate ediții importante consacrate scrierilor lui Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, G. Călinescu, Liviu Rebreanu, E. Lovinescu ș.a. S. debutează editorial în 1962, cu o prefață la romanul Răscoala de Liviu Rebreanu. Va alcătui, în anii următori, bune ediții selective din scrierile
SIMIONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289689_a_291018]
-
Făt-Frumos” din Bârlad, „Junimea literară” din Cernăuți, „Ramuri” din Craiova, „Viața literară” din București, parțial și de „Luceafărul” (Budapesta, apoi Sibiu), mai apropiat de poporanism. Principiile s. au început să acționeze ca idei-forță din 1903, când N. Iorga și-a inaugurat colaborarea la revistă cu articole de directivă. Director al periodicului în 1905-1906, istoricul își continuă acțiunea în publicații întemeiate de el însuși: „Floarea darurilor”, „Neamul românesc literar”, „Drum drept”, iar mai târziu, în deceniul al patrulea, în „Cuget clar”. Asumându
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
Dincolo de sursele mai sus menționate, ideile moderne care au reformat și atribuit un sens științific și moral nou igienei mintale, își au originea în doctrinele și ideologiile social-politice reformatoare ale iluminiștilor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, inaugurate de J.J. Rousseau prin lucrarea sa Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes (1755). În egală măsură, din perspectiva antropologiei filosofice, doctrina morală a lui I. Kant, constituie un important fundament modern care introduce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
istoriografia problemei, la fel de severe că cele stipulate de Tratatul de pace de la Sân Stefano. Cu toate acestea, Tratatul de la Berlin a fost considerat ca fiind un adevărat „dezastru” pentru Imperiul Otoman. Atât războiul ruso-turc, cât și Tratatul de la Berlin au inaugurat o nouă perioadă În evoluția acestui Imperiu, În care s-a accentuat declinul sau, pentru că avea să fie lipsit de forțele defensive necesare pentru a face față presiunilor exercitate de mișcările naționale din Balcani, ca și cele venite din partea puterilor
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
de la București, cel puțin inițial, nu se ridica nicidecum la asemenea standarde. Așa că se impunea necesitatea construirii unui palat regal. Din păcate însă, familia princiară va beneficia mai târziu de o reședință regală, și anume în 1883 când va fi inaugurat castelul Peleș din Sinaia. Sinaia era un oraș modern de vilegiatură care își împrăștie vilele și hotelurile de-a lungul șoselei prin 12 pajiștile înclinate sau la liziera pădurilor aplecate deasupra acoperișurilor. Perechea princiară a venit la Sinaia să petreacă
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
proverbe și maxime. Însoțite, de cele mai multe ori, de texte versificate, caricaturile sunt destul de reușite. Cel mai adesea acestea ilustrează alegerile de deputați pentru Dietă, divergențele politice și moravurile familiale. În 1865 și 1866 Iosif Vulcan a editat „Calendariul «Umoristului»”. Tradiția inaugurată de U. va fi continuată, până în primii ani ai secolului al XX-lea, de „Gura satului”. I. H. C.
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Isac, George Vâlsan, George Gregorian, Alfred Moșoiu, I.M. Sadoveanu, Cezar Petrescu, V. Voiculescu ș.a. Din Franța, Pompiliu Păltănea trimite „Scrisori pariziene”, iar André Tardieu glosează pe marginea mișcării politice din Europa (1926). Tot acum Marcu Beza (uneori sub iscălitura Augur) inaugurează o trecere în revistă periodică a stărilor de lucru din Anglia la rubrica „Cronici engleze”. Începând din 1928 Șt. Brăiloiu reorganizează pagina, schimbându-i denumirea în „Din duminică în duminică” și sporind spațiul acordat evenimentelor literare. La colaboratorii de până
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
trebuie menționat că foarte mulți cercetători admit între sarcinile pe care și le-a asumat u. în Europa de Est și pe aceea a continuării - în învelișuri artistice modificate și într-o altă etapă a dezvoltării europene - multora dintre procesele și tendințele inaugurate de Renaștere, promovând pe aproape întreg continentul o cultură atentă și sensibilă la valorile generoase ale u. Chiar purificările operate de Contrareformă (și difuzate printr-un sistem bine articulat de instituții școlare) au fost departe de a amenda fondul inventarului
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
propulsați și din alte medii sociale, deloc înalte, în urma eforturilor de instruire făcute) au croit traseele pe care urma să le străbată literatura, cultura română în necesarul lor efort de modernizare. U. a marcat o deschidere spirituală reală, punând „probleme”, inaugurând „dezbateri”, a facilitat depășirea unor obstacole demult artificializate și a barierelor (nu lipsite încă de susținători) impuse de anacronicele deja tradiții bizantino-slave, a sprijinit consistent strădaniile (născute încă în veacul al XVI-lea sub imperiul unor impulsuri lăuntrice de europenizare
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În vas de nouă frați sânge-adună”. Peaza bună reînvie credința magică în „iarba fiarelor”, aducătoarea de comori. Reușită este, în Ielele, atmosfera de noapte valpurgică și răsfrângerea ei onomatopeică. Deși în limite modeste, se inaugurează aici poezia de specific etnic și sugestie folclorică. Cu ironie, se folosesc motivele fantastice și în satiră, când poetul imaginează că „ascunsa știință” a ielelor și-a pus pecetea pe răul care a acaparat țara și pe literații ei: „Mulți
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
literară”, „Revista literară”, „Făt-Frumos”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Noua revistă română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Dimineața”, „Năzuința”, „Gândirea”, „Viața românească”, „Boabe de grâu”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” ș.a. În 1934 se află între fondatorii Casei Românești din Paris, iar în 1937 inaugurează la Nisa Catedra „Mihai Eminescu”, în cadrul Centrului Mediteranean de sub directoratul lui Paul Valéry; ține nenumărate conferințe la Madrid, San Remo, Nisa, Bruxelles etc., dovedind o anvergură puțin obișnuită a preocupărilor intelectuale. În vara anului 1940, când armatele hitleriste ocupă Parisul
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]