3,194 matches
-
și spiritul legii, fără a ținea seamă de echitate decât acolo unde-i este dictată. El nu mai este scientia rerum divinarum, căci nu stă în nici o legătură cu religia, cu credințele poporului, ci se mărginește la relații pur juridice, indiferente fiindu-i credințele religioase ale împricinaților. Fiind însă o știință, e evident că nu alegătorii conduși de Serurie pot să aleagă între omul de știință și cel ignorant, între judecătorul cu esperiență și cel neesperimentat și că trebuie să existe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deja scopul propus, și anume de a face pe Gambetta prizonierul politicei de până acuma. Daca Gambetta va primi guvernul va avea să rezolve o grea problemă. La dreapta și la stânga va întîmpina o vrăjmășie neîmpăcată. Chiar mulți dintre cei indiferenți vor avea față, cu dânsul sentimentul acelui englez care a însoțit prin toată Europa pe un îmblînzitor de animale feroce în speranța de a-l vedea odată sfâșiat. Va fi oare Gambetta sfâșiat de Sfinx? Ni se pare că viitorul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vitale. [11 octombrie 1881] ["MULȚĂMITĂ ÎMPREJURĂRILOR... "] Mulțămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum "Fraternitatea" și altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuțiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puțin esențială pentru popoarele înlăuntrul cărora evreii trăiesc încît răspândirea zgomotului despre persecuțiuni religioase se datorește pur și simplu spiritului de neadevăr al presei redijate de evrei. Ne vine a crede că, chiar în evul mediu, exceptând Spania
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
totul e introdus din străinătate, precum introducem chiar făină și unt de peste graniță, tot astfel opinia ce-o au despre noi străinii e singura considerație serioasă pentru politicianii noștri. La dreptul vorbind opinia rea a lumii despre "cutare" e foarte indiferentă pentru el daca stă bine. Din contră, oricât de bună opinie ar avea cineva despre "cutare", daca el stă în adevăr rău părerea altora nu-i ajută nimic. Singurul lucru ce se poate cere e ca lumea să aibă o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
atât de mult unii cu alții acești patrioți de contrabandă încît trebuie să fie cineva un profund zoolog ca să claseze sub alte rubrici menajeria decât sub aceea a absolutei nulități. Din acest punct de vedere știrea ar fi cu totul indiferentă. Ea câștigă însemnătate prin împrejurarea că stă în legătură cu cestiunea Dunării. Nu! Nu mai e vorba de-a înlocui pe Giani cu Fleva, pe Fleva cu Pherekydis, pe Pherekydis cu Stolojan; chestiunea e mult mai adâncă. E vorba de-a se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dare în judecată. Cei tineri n-au nevoie de această reparare pentru că le-o dă țara și țara are timp să le-o dea. Dar această reparare va consista în exprimarea unei simple păreri de rău sau altfel...? Forma e indiferentă. Când vedem pe unul proclamând azi căderea monarhiei și instituirea republicei, iar mâne solicitând o funcție de încredere de la acelaș monarh, cată să admitem că suveranul s-a deprins a desprețui oamenii din țara aceasta. Căci, în adevăr, ce opinie își
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
clasa cea mai importantă din stat, acea care ne dă pe soldat, acea ale cărei prisoase alimentează și cu banul și cu brațele industriile orașelor; și alte raporturi sunt între capitalistul bancher care cumpără acții de Panama și încasează anuități, indiferentă fiindu-i soarta celor ce sapă canalul de la Panama și fac să-i fructifice capitalul. La teza d-lui Holban, că, întru cât există societate umană organizată, vor exista fatalmente posidenți și proletari, am răspunde că există stadii ale dezvoltării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
încuraja - totul e cuprins în haosul viitorului. Dar tocmai pentru că nimic nu e sigur, tocmai că pentru că nesiguranța absolută dă loc la speranțe exagerate, specula a și pus mâna pe ficțiune și o vinde drept bani buni. E cu totul indiferentă pentru speculatori valoarea intrinsecă a viitoarelor titluri. Ei știu că la orice nouă emisie patronată de nume cunoscute se naște hausse în piață și cestiunea principală e de-a vinde până e hausse. Dar, precum vede oricine, ei nici nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se 'nțelege abstracții de la toate persoanele cari au luat inițiativa înființării. Sunt între ele bărbați din toate partidele. Am pomenit în treacăt culmea asociațiunii, pe prințul Dumitru Ghica, pe care îl regăsim în toate asociațiunile ce se creează în țară, indiferentă fiind natura; am pomenit la coadă numele redactorului. Dar încolo ne-am ținut strict de obiect. Din natura chiar a operațiilor cu care se 'nsărcinează o asemenea haute banque pe acții am dedus că e prematură pentru țara noastră și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de grecotei și că amândouă aceste făgăduinți sunt ademenitoare pentru poporul autohton al țării. Mai mult încă, între o stăpânire străină pe față și una mascată, între regim străin și esploatare străină organizată ca cea de astăzi, alegerea e aproape indiferentă pentru omul ce duce greutățile esploatării. Precum împărați au murit de boala pediculară, de phtheiriasis, tot așa poporul românesc, care are nevoie de spitale în sate, moare de boala fanarioților și jidanilor paraziți cari s-au încuibat în organismul lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conduce la mișcare, ci doar numai acelea care Întrunesc criteriul de necesitate cum ar fi; nevoia de a mânca, de a respira, de a se apăra și alte asemenea, care astfel Îmbracă caracterul de necesitate emotivă. Dacă o percepție este indiferentă, adică nu produce o stare emoțională și mai ales nu atinge stadiul de necesitate emotivă, ea nu se va traduce În mișcare. Facem abstracție aici de mișcările inconștiente de tip vegetativ cum sunt; peristaltica intestinală, mișcările respiratorii, bătăile cordului care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Dacă sub‑ scriem cu toții că viața aceasta este doar o călătorie către viața veșnică și fericită, către limanul cel sigur și neînvolă burat al adevărului și al vieții de veci, nu putem Întrevedea nici un real folos al celor nepocăiți și indiferenți față de cele ale spiritului, atâta timp cât ei, dacă stăruie În propriile vicii și În indiferență, vor sfârși rău, În amărăciune și des‑ părțire veșnică de Dumnezeu. În ceea ce privește paguba și nemulțumirea celui drept, fiind atât de efemere, Părinții Bisericii nu le acordă
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
poet”. Iar trimiterea la Mallarmé („conștienta împotrivire față de fraza gramaticală și plată începe cu Mallarmé”) e edificatoare tocmai în acest sens. Alte enunțuri, precum: „Artistul nou aduce o dată cu sensibilitatea lui o personală ordine a termenilor propoziției. Logica e cu desăvârșire indiferentă creației artistice”; „sfidarea și dărâmarea logicei și gramaticei înseamnă înavuțirea sensibilităței, a artei în general”, sau: „Poezia concepută creație pură, mai presus de raporturile de rațiune și logică, dincolo de satisfacția binefacerii imediate” - sunt de interpretat într-o asemenea perspectivă. Formulările
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu limbajul poetic e, practic, imposibil de realizat. Teoreticianul Voronca a intuit însă exact apropierile posibile, adresându-le exemplului mallarméean și variantelor sale reprezentate în spațiul avangardist, în sensul unei practici a poeziei ca o construcție în limbaj, ca și indiferentă față de „idee” și față de „natură”; sugestie radicalizată de avangardă în direcția de-simbolizării cuvântului, a exploatării la maximum a concreteții verbului și, ca atare, a evadării, cum ziceau „integraliștii”, din „pastișul etern natural”. Experiența din Invitație la bal urmează, în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în linia unei ambiguități moderne a atitudinii, asociind jubilația în fața spectacolului mundan înnoit, cu un sentiment de distanțare, de solitudine și angoasă. Asemenea aspecte nu trebuie neglijate, oricât de interesați am fi de inovațiile formale, de inițiativele textualizante atât de indiferente în aparență față de înscrierea în discurs a unui „sens”. Acesta se mai exprimă în Invitație la bal și la modul mai tradițional, indicând că la Voronca „constructivismul” admite în acest moment și formele mai „cuminți”, mai puțin strict subordonate exigențelor
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la nivel universal: nu îi putem ajuta pe toți cei aflați în nevoie și nici nu ne putem dezvolta toate talentele proprii. Putem totuși evita indiferență fâț] de aspectele esențiale ale vietii - și avem toate șansele s] descoperim c] respingerea indiferentei ca principiu este mai dificil] decât am crede. Chiar și un angajament de acest gen este dificil de luat. Dac] vom reuși s] îl respect]m, atunci vom fi ar]țâț, din punctul de vedere al lui Kant, respect pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un model comportamental motivat și în conformitate cu un anumit principiu - acela de a face orice sau doar ceea ce ap]r] și promoveaz] propria bun]stare, interesele personale, fericirea, prosperitatea sau valorile lor cele mai de preț - fie din cauz] c] sunt indiferenți fâț] de ceilalți, fie pentru c] interesele lor primeaz] asupra intereselor celorlalți atunci când cele dou] p]rți sunt în litigiu. Încadrarea în aceast] tipologie particular] a „egoistului” nu necesit] aplicarea conștient] a principiului de mai sus în orice acțiune întreprins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
câteva dintre concluziile nemuritoare din Tratatul de medicină internă al Împăratului Galben: Calea către longevitate cere să mâncăm și să bem cu măsură, să ne abținem de la ejaculare, să avem o viață regulată, inima să ne fie senină, să fim indiferenți la glorie și câștiguri și să ne ferim de influența rea a vremii prea calde sau prea reci. Dacă vom urma aceste reguli, qi-ul pur ne va pătrunde În trup, iar spiritul va fi foarte vigilent față de boli. Cum să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de alcool, care jefuiesc corpul de vitamina B. Un alt factor de risc este să cerem prea mult de la noi Înșine. Cercetătorii au constatat că persoanele ambițioase sunt mai predispuse la depresie și la atac de cord decât cele mai indiferente. Printre cauze se mai numără hipoglicemia și deficitul sau suprasecreția de neurotransmițători, rezultate ale alimentației incorecte. O altă teorie susține că depresia este strâns legată de o disfuncție tiroidiană. S-ar putea ca depresia să provoace disfuncția glandei tiroide sau
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
domeniului care Îi dăduse viață. Ele au fost inițiate În 1953, prin autoritatea lui R. Wellek, care afirma că imaginea unei țări În literatură nu poate constitui obiectul științei literare. Utilizând și alte surse decât textul literar, adoptând o perspectivă indiferentă față de valoarea artistică și specificitatea literară a acestuia, imagologia s-ar situa, astfel, pe un teren extraliterar; În consecință, problematica sa ar aparține, În mod exclusiv, domeniului științelor sociale. Dincolo de această excludere necesară din rațiuni ce țin de clasificarea disciplinelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
meu este că astăzi nu a mai rămas aproape nimic concret dintr-o asemenea moștenire, cu excepția unui noian de amintiri, de regrete și de nostalgii fără acoperire, ca și a vechilor peisaje urbane, Împestrițate astăzi de o populație atât de indiferentă și de străină În raport cu mediul pe care Îl traversează. Această colosală operă de distrugere nu a fost desăvârșită, desigur, nici de naționalismul secolului al XIX-lea, nici măcar de politica de „românizare” și de „regățenizare” a autorităților românești din perioada interbelică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românești din Transilvania. Aceste două indicii conduc la ideea deschiderii față de fenomenul politic italian. Italia va furniza ardelenilor atât exemplul unui demers politic și revoluționar de amploare, cât și cel al activității subversive, conspirative, aspecte care nu Îi puteau lăsa indiferenți pe intelectualii care tocmai ieșiseră dintr-o revoluție tot atât de violentă. În orice caz, este evident faptul că istoria românilor ardeleni poate fi lecturată și din punctul de vedere al interesului lor pentru Italia, modalitate de cercetare care permite, tocmai datorită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă În imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar ce se petrecea în mine. O plăcere fermecătoare mă cuprinsese, mă izolase, fără să am noțiunea a ceea ce o pricinuise făcând în același timp ca vicisitudinile vieții să-mi devină indiferente, dezastrele inofesive, scurtimea ei iluzorie, în același chip în care operează dragostea, când te simte umplut cu o esență prețioasă [...] Și, pe neașteptate, amintirea mi-a apărut. Gustul acesta era acela al bucății de madlenă pe care mătușa Leonie mi-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îndrăznețe devine o altă lege, aceasta înseamnă îndrumare și această îndrumare a guvernat ani de zile cinematografia. [...] S-ar putea crede că a existat din partea noastră un dez interes față de problemele realității prezente [...]. S-ar părea că ne-au lăsat indiferenți problemele partidului, politica partidului. Dar de cîte ori am încercat să dezbatem în filme aceste probleme, să înfățișăm artistic politica partidului, eram sfătuiți să nu ne ocupăm de asemenea probleme dificile, tocmai de oamenii puși de partid să se ocupe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]