2,430 matches
-
de personalitate: - curiozitatea, atitudine obișnuită la adolescenți în căutarea de senzații noi, - atracția exercitată de o plăcere interzisă sau de o practică prohibită de adulți adolescenților, - fascinația legată de percepția unui pericol potențial și care conferă experienței toxicomanice o valoare inițiatică, înlocuind în felul acesta ritualurile de trecere de la copilărie la vârsta adultă, - conotația antisocială a abuzurilor de substanțe toxice, de droguri, fapt care dă semnificația unui refuz al valorilor tradiționale, integrându-se astfel într-o mișcare de contestare caracteristică crizei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
își va găsi o relativă liniște și libertate, sau mai exact o „eliberare” prin consumul de droguri. Așa cum spuneam mai sus, primele întâlniri cu drogul sunt provocate de curiozitate, imitație sau sugestie. Orice început are semnificația simbolică a unui act inițiatic, „o încercare” de „a fi ca ceilalți”. Motivațiile profunde ale toxicomaniei sunt reprezentate prin revolta împotriva familiei, transgresiunea interdicțiilor (violarea unor tabuuri impuse de educație), nevoia unei satisfacții imediate, conduite de refugiu sublimate prin aportul de drog, căutarea exotismului artificial
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre zaruri, de la egipteni până la Un coup de dés al lui Mallarmé, dosarul relației Freud - Jung, cu buna trimitere la studiile lui Anthony Stevens sau paginile despre mecanismele insularizării la Thomas Mann (Tristan, ca schițare a Muntelui vrăjit), despre traseele inițiatice în Lupul de stepă (Hermann Hesse), despre energiile plăsmuitoare din Elegiile duineze ale lui Rilke. Alături de Dualismul motivațional în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
luni după ce devenisem "ieșean", când regretatul meu unchi Ionel Rășchitor (căruia îi și dedic, în filigran, acest articol!), o replică nu numai fizică - pe stadionul de la Valea Lupului - a celebrului Tamango, mă lua la meci. Era, în sine, o experiență inițiatică pentru un puști de 12 ani care venea de la Botoșani și pentru care Divizia " A" suna mai fabulos atunci decât poate să însemne azi pentru un copil Champions League. Am stat, înghesuit între "ultrașii" care tălăzuiau în ritmul pletelor blonde
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au orizontul interior suficient de sensibil în manieră intuitivă sau cărora le lipsesc informațiile și lecturile erudite care au hrănit versurile profetice, frisonante și mustind de sens și care au făcut ca poezia lui Cezar Ivănescu să fie o încercare inițiatică, și nu o gargară salonardă, atentă la mode și servilă găștilor literare. Am simțit nevoia să-l evoc aici, frugal, în contextul curățirii sufletești pe care o necesită pregătirea întâmpinării Învierii Mântuitorului, nu ca pe o formă de spovedanie, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lectură anagogică a romanelor. În această etapă a evoluției personajelor pătrunde în literatura lui S. fantasticul, al cărui specific este determinat de contextul în care apare. Fantasticul capătă un solid fundament teoretic și simbolic, iar componenta eseistic-metafizică și cea esoterică, inițiatică (culminând cu metanoia) se încarcă de materia lui vie, fastuoasă, mirifică (în alt plan, cum spune un personaj, producând astfel o definiție a fantasticului, „ceea ce are atributele irealului dăruiește realului niște accente insuportabile de autenticitate”). Debordantele imagini fabuloase se impun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
prefața lucrării lui J. A. Barnes cu o greu de încheiat hermeneutică / semiotică a minciunii originare. 3. SEMIOZA RĂULUI ÎNTRUCHIPAT CA MINCIUNĂ, "NUCLEU DUR" AL PSEMATOLOGIEI În mod firesc, "limbajului sacru" desfășurat de multiplele forme ale discursului simbolic (magic, mitico-ritualic, inițiatic, religios), de care numai hermeneutica poate da seama, i se supraordonează "limbajul profan" al discursului analitic, pentru a cărui manifestare semiotica este în întregime responsabilă. Iată de ce, ne propunem ca secvenței suspendate in illo tempore a existenței edenice a omului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
personalitate, factorii bio-psiho-sociali, factorii geo-cosmici; • Natura și conținutul mesajului mincinos (CE?), descriind: domeniile generale de manifestare a minciunii: ontologic, (epistemo)logic, axiologic, praxiologic; formele de exprimare a minciunii; • Semnificarea mincinoasă (CUM?), urmărind: tipurile de codare specifice discursului sistematizat (magico-ritualic, mitic, inițiatic, religios, filosofic, artistic, științific, ideologic etc.) și discursului comun (interacțiune simbolică cotidiană); funcțiile limbajului semnificator; mijloacele de manipulare a conștiinței colective; • Contextul actului mincinos (CÎND și UNDE?), luînd în seamă: domeniile particulare și sociale de manifestare ale minciunii (relații de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care din păcate limitatul nostru studiul nu-și mai îngăduie să le menționeze explicit. 16 Și totuși, oricît de nesemnificativă ar fi, o anume competență a asigurat "evoluția" (sau mai degrabă "trecerea") cunoașterii umane de la stadiul experiențial-holistic al timpurilor inițiatice la cel experimental-analitic al timpurilor moderne. Pentru ca omul modern, prin excelență vizual, să recupereze și statutul de vizionar pe care amintirea încă apropiată a Edenului i-o îngăduia cîndva omului inițiatic, o știință specială s-ar cuveni întemeiată. Am putea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
degrabă "trecerea") cunoașterii umane de la stadiul experiențial-holistic al timpurilor inițiatice la cel experimental-analitic al timpurilor moderne. Pentru ca omul modern, prin excelență vizual, să recupereze și statutul de vizionar pe care amintirea încă apropiată a Edenului i-o îngăduia cîndva omului inițiatic, o știință specială s-ar cuveni întemeiată. Am putea numi "logică a lui Hermes" [Noica, 1986], "logică hermeneutică" [Dima, 1994:188] sau, schimbînd noi înșine accentul, "hermeneutică logică" această știință, care desfășurîndu-se în favoarea mileniului trei sub semnul zeului comunicării și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sărbătorile creștine sau în orele de veghe și rugă ale nopții. Poetul își află matricea în anii copilăriei, lirica lui este un elogiu continuu al universului natal, imaginat rotund, ca întreaga țară, ca soarele și pâinea, un dialog tăinuit și inițiatic cu natura în curgerea ei ciclică, „de la strămoși până la noi”. Însă dincolo de un anume panteism, mai degrabă o comuniune străveche între om și fire - căci „zeul Pan el însuși te destramă în fulguirea viselor terestre” -, scrisul lui V. se asimilează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Rwanda. Pe plan antropologic, războiul apare drept un termen prea cuprinzător, care nu permite să ne dăm seama de diversitatea situațiilor. Numai în "lumea" melaneziană, putem distinge o jumătate de duzină de tipuri de conflicte. Războiul poate fi instituționalizat, convențional, inițiatic, economic, poate fi civil sau militar, obișnuit sau transformat în mod de producție. Totuși, orice război opune în mod necesar unități politice localizate. Expresia "războiul împotriva terorismului" se poate dovedi eficientă ca slogan politic, dar pe plan antropologic ea nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adesea, dar nu rămâne acolo. Pe de altă parte, îi este practic imposibil să-i urmărească, de exemplu, pe toți membrii unei familii, având în vedere diversitatea deplasărilor și a activităților. Valorizarea de către antropologi a experienței terenului îndepărtat ca rit inițiatic a fost ironizată, mai ales de către criticii care nu se întâlniseră niciodată cu așa ceva. Experiența rămâne totuși esențială, pentru că, în absența acestei probe formatoare, lectura și evaluarea etnografiei celorlați riscă să rămână suspendate. Jurnalul de teren, care nu este scris
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
românești să nu se rupă. Și firul nu s-a rupt. Bănuiesc că măcar atâta am reușit. Am obținut o întreținere a focului. Nu s-a stins ceva. Ceea ce este adevărat. Acțiunea avea, să adăugăm, și un caracter vag esoteric, inițiatic, de semiclandestinitate, de confrerie cvasiocultă (unele scene și propoziții din Jurnalul de la Păltiniș stau mărturie, de pildă cea despre conștiința istoriei care se face alături etc.). O anume ambianță de cerc sau club închis, care a marcat pentru totdeauna grupul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
polară, un model, un reper, o referință. Mulți s-au regăsit, moral și spiritual, în comportamentul înțeleptului de la Păltiniș. Figura sa exotică, de guru, atrăgea și intriga în același timp. Mesajul său presupunea afinități spiritualiste, mai mult sau mai puțin inițiatice. Dar influența sa a fost, după noi, mai mult extensivă și superficială, decât adâncă. Preocupările etico-estetice și spiritul critic de care dau dovadă discipoli ca Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu, pentru a nu mai vorbi de angajamentul lor civic, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
foarte sensibil la presiunile simultane, permanente, care vin din ambele direcții. Nu jurăm in verba magistri. într-o cultură încă de început oricât de plate și lipsite de spiritualitate le-ar ar părea unor pseudo-mistici mondeni amatori, de un snobism inițiatic tot mai obositor ideile clare și distincte joacă încă un mare rol. Ce va fi peste cinci secole, vom vedea. Deocamdată, ideile limpezi clarifică și alungă nebulozitatea gândurilor și confuziile judecăților. Introduc rigoarea necesară analizelor, demonstrațiilor și argumentărilor în toate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
această critică. La fel, Constantin Noica, la care se poate pune în evidență și imprecizia semantică (a reținut cineva și câte sensuri are, de fapt, noțiunea de ființă la acest gânditor, cu meritele sale, nimic de spus?). De asemenea, tonul inițiatic, nebulos, confidențial, de mari revelații șoptite misterios în medii izolate și în cerc închis. Climat favorabil mai curând revelațiilor mistice și carismelor, de calitate inevitabil inegală (și care pot duce oriunde), decât unor discuții filozofice, metodice, serioase. Subliniem apăsat și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prin ușurința alunecărilor în straniu și fantastic, prin finețea incursiunilor în psihologia feminină a vârstei nubile și prin antrenanta abordare, cu substrat livresc, a unor teme eterne, luate drept fundal al narațiunilor. Epicul e înțesat, nu o dată, de sensuri ascuns inițiatice, de simboluri și semnificații ezoterice. Narațiunea tinde să comunice alte adevăruri decât cele aparente. O influență din partea prozei lui V. Voiculescu și a nuvelisticii lui Mircea Eliade e de bănuit. Au rămas de la C. manuscrisele unor romane, memoriale de călătorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
limbilor și societăților care le practică. Deci, e adevărat că limba persană e apropiată de franceză în anumite privințe, dar în același timp, a trece de la una la alta presupune o călătorie lungă, atît lingvistică, cît și culturală. O călătorie inițiatică pentru Atiq Rahimi, venit pe lume într-o limbă, persana, care i-a transmis toate tabuurile, inter dicțiile și limitele sale, impunîndu-i astfel un gen de autocenzură involuntară, o pudoare în manipularea cuvintelor, căci nu există doar un imaginar al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
complexă, studiată de Jourde și Tortonese, între alții, anume cea a dublului obiectiv sau exterior și a dublului subiectiv. În primul volum, Le Grand cahier (Jurnalul), doi frați gemeni, duși la bunica lor pînă la sfîrșitul războiului, traversează un parcurs inițiatic brutal, alcătuit din tot felul de "strategii de subzistență" care merg de la cele mai concrete pînă la cele mai profunde și abstracte. Gemenii învață să se descurce, cel mai adesea pe seama altora, dar ei descoperă și arma cea mai eficientă
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
adevărat indicator socio-economic, cel puțin european, și dau măsura unor dominante ale imaginarului colectiv, definitorii pentru epoca noastră. Prin urmare, acest romancier discret, amator de jazz și de plimbări, de la care multă lumea așteaptă un Nobel, a publicat o trilogie inițiatică ce face furori în Japonia, încă de la publicare, în 2009, primul tiraj fiind epuizat în ziua lansării pe piață, lăsînd mult în urmă aventurile lui Harry Potter. 1Q84 cu referire la binecunoscutul 1984 al lui Orwell, căci litera "q", în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau de la cel mai bun iubit. Între cei doi poli reprezentați de figurile masculine tutelare din viața sa (tatăl apare sub pseudonimul Sam în caz că nu e vorba de Samuel Beckett!), se desfășoară această istorisire autobiografică, profund intimistă, un adevărat roman inițiatic, ce stă sub semnul recunoștinței. Iar figura reverată a filosofului ni se destăinuie și ea așa cum, poate, puțini l-au cunoscut, într-o ambianță familiară, binevoitoare și afectuoasă, respirînd încredere, eleganță, noblețe. De-a lungul paginilor, se creionează un univers
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
terorizat, ai stat ghemuit zece zile lîngă balustradă, refuzînd orice îmbucătură... L-am binecuvîntat în gînd pe acel afurisit de căpitan Rowland care, prin istorisirea sa, în biroul guvernatorului Noii Galii de Sud, mi-a permis să povestesc această traversare inițiatică. Înainte de asta, erai așezat în șalupă. Șalupa a mers pînă la navă, unde te-ai urcat pe scara de frînghie... Narcisse a început să plîngă și mă privea rugător. Am cotinuat, fără milă. Înainte de asta, culegeai scoici pe plajă, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tatălui, care-și dorise atît de mult reușita socială pentru fiica sa, Claire să adîncească iremediabil prăpastia dintre ei și să nu mai găsească nicicînd vorbele potrivite pentru comunicare. Altfel, virtuozitatea limbii reprezintă una din atracțiile majore ale acestui roman inițiatic, desprinderea și metamorfoza adolescentei țesînd o rețea organică de fraze vertiginoase. Ea nu va fi niciodată o pariziană adevărată, nu-și va găsi ușor locul printre atîția tineri literați, care știau că pe Stendhal îl chema de fapt Henri Beyle
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Cercul lui Simion sunt construite în jurul rădăcinii "dor": Isidora Dora Dorina Teodora Minodora Alindora, toate alcătuind cercul iubirilor și grijilor lui Simion. Dorurile merg, de altfel, mult mai departe și mai adînc, împlîntate în istoria sfîșierii istorice a Bucovinei. Periplul inițiatic al Dorei Almăjan, fiica legitimă a lui Simion, stabilită împreună cu soțul ei în Franța, dar pe care ținutul natal o cheamă irezistibil, ne conduce, prin învățătorul Ovidiu Frunză și copiii săi, prin multe alte cutremurătoare mărturii, spre momentul acela de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]