44,521 matches
-
Legea nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2018 privind Registrul Național de Publicitate Mobiliară și pentru abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, care instituie o condiție suplimentară pentru declanșarea executării silite, aceea a înscrierii titlului executoriu în Registrul Național de Publicitate Mobiliară? Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 februarie 2022. PREȘEDINTELE ÎNALTEI
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
7. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că posibilitatea instaurării și prelungirii stării de alertă, astfel cum a fost acordată Executivului prin Legea nr. 55/2020, a stabilirii ariei geografice și a perioadei în care Guvernul poate institui una dintre sau toate „Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc“ constituie o încălcare flagrantă atât a principiului fundamental al separației puterilor în stat, cât și a caracterului fundamental și inviolabil al unor drepturi și libertăți și, nu în ultimul
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale“ constituie, la rândul lor, încălcări evidente ale art. 45 din Constituție care edictează libertatea economică. Astfel, dacă s-ar accepta că starea de alertă (despre care Constituția nu spune nimic) se instituie prin hotărâre a Guvernului, aceasta nu înseamnă că și drepturile cetățenești se pot limita prin hotărâre a Guvernului, atâta vreme cât drepturile și libertățile nu pot fi limitate nici măcar prin ordonanță de urgență, act care se supune totuși adoptării
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
către Parlament, în procedură de urgență. ... 12. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând că Parlamentul a stabilit, prin dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, competența Guvernului de a institui, prin hotărâre, starea de alertă. Conceptul de „stare de alertă“ este definit în art. 2 din aceeași lege, prin acesta înțelegându-se „răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
dispozițiilor conținute în legea specială în materie, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Decizia Curții Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020). Ca urmare, în măsura în care legiuitorul a stabilit că starea de alertă se instituie prin hotărâre a Guvernului, a stabilit atribuții ale Guvernului în legătură cu starea de alertă și acte pe care Guvernul le adoptă în exercitarea atribuțiilor menționate, iar toate acestea nu pot fi decât în limitele Constituției. Sub acest aspect, Curtea
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
unei autorități, dacă o asemenea acțiune este contrară dispozițiilor ori principiilor Constituției“ (Decizia nr. 127 din 27 martie 2003). ... 14. Normele constituționale nu disting însă în privința hotărârilor Guvernului în funcție de obiectul acestora, iar hotărârile Guvernului prin care se instituie starea de alertă nu au regim cu caracter de excepție. Ca urmare, hotărârea Guvernului prin care se instituie starea de alertă poate fi doar un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
2003). ... 14. Normele constituționale nu disting însă în privința hotărârilor Guvernului în funcție de obiectul acestora, iar hotărârile Guvernului prin care se instituie starea de alertă nu au regim cu caracter de excepție. Ca urmare, hotărârea Guvernului prin care se instituie starea de alertă poate fi doar un act administrativ normativ, deci un act de reglementare secundară, care pune în executare un act de reglementare primară. În ceea ce privește hotărârile Guvernului, tocmai în considerarea naturii lor juridice, legiuitorul constituant a
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, care au următorul cuprins: – Art. 4 alin. (1): „Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne, și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
adoptată în considerarea necesității instituirii, inclusiv la nivel legislativ, a unor mecanisme care să protejeze, în mod adecvat și cu prioritate, drepturile convenționale, unionale și constituționale la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății și având în vedere obligația instituită de Legea fundamentală în sarcina statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice a cetățenilor. ... 22. Curtea a reținut că Legea nr. 55/2020 constituie un act normativ-cadru care stabilește principiile de bază ale instituirii stării de
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
întotdeauna pe baza și în vederea executării legilor, urmărind punerea în aplicare sau ducerea la îndeplinire a acestora. ... 24. Curtea a mai reținut că, drept urmare a pronunțării Deciziei nr. 457 din 25 iunie 2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie starea de alertă, pe întreg teritoriul țării sau doar pe teritoriul unor unități administrativ-teritoriale, nu mai sunt supuse încuviințării Parlamentului, acest mecanism fiind în acord cu dispozițiile Legii fundamentale. ... 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate conform căreia dispozițiile
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
critica de neconstituționalitate conform căreia dispozițiile Legii nr. 55/2020 permit Guvernului să limiteze exercitarea unor drepturi și libertăți fundamentale, prin adoptarea de hotărâri de instituire și de prelungire a stării de alertă, Curtea a reținut că, prin natura lor, măsurile instituite în perioada stării de alertă presupun limitarea exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale în scopul asigurării unei protecții adecvate a dreptului la viață, la integritate fizică și psihică și la ocrotirea sănătății, aspect menționat în preambulul Legii nr. 55/2020. Aceste
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. ... 27. Curtea amintește că, potrivit dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 55/2020, hotărârile Guvernului prin care se instituie sau se prelungește starea de alertă trebuie să precizeze, în mod clar, care sunt măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc, astfel că revine Executivului să selecteze, în funcție de datele concrete ale evoluției pandemiei la un anumit moment, acele
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
concret și eficient consecințele actelor administrative atacate, în perioada în care acestea produc efecte. Așa fiind, Curtea a constatat că viciul de neconstituționalitate circumscris inexistenței unei căi de atac efective în ceea ce privește contestarea hotărârilor Guvernului prin care se instituie, se prelungește sau încetează starea de alertă și a actelor subsecvente a fost sancționat prin pronunțarea Deciziei nr. 392 din 8 iunie 2021 (a se vedea Decizia nr. 416 din 10 iunie 2021, precitată). ... 30. Întrucât nu au intervenit elemente
DECIZIA nr. 37 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254524]
-
că prin operaţiune nu este afectată posibilitatea statului român prin MF de a recupera creanţa; să emită acordul cu privire la lucrările de intervenţie şi/sau extindere, pentru care este necesară emiterea autorizaţiei de construire, privind bunul asupra căruia a fost instituită ipoteca legală imobiliară, respectiv ipoteca convenţională, precum şi orice alte modificări care, deşi nu necesită obţinerea unei autorizaţii de construire, se înscriu în cartea funciară, în condiţiile prevăzute în Convenţia de garantare şi plată a granturilor; ab) să îndeplinească orice
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
de investiţii, împreună cu garanţia de stat şi ipoteca legală imobiliară şi/sau mobiliară asupra activelor finanţate din credit, acoperă în proporţie de 100% valoarea finanţării, proporţional cu procentul de garantare. Pentru creditele/liniile de credit destinate finanţării capitalului de lucru se instituie ipoteca legală asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise de beneficiarul subprogramului la instituţia de credit finanţatoare, proporţional cu procentul de garantare. În cazul în care instituţia de credit finanţatoare consideră necesar, pentru încadrarea beneficiarului în normele proprii de creditare
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
executare silită asupra bunului care face obiectul garanţiei. Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită inclusiv la data depunerii cererii de plată a garanţiei de către finanţator la FGCR. Fac excepţie ipotecile legale imobiliare şi/sau mobiliare instituite în favoarea statului român, reprezentat de MF, şi a instituţiei de credit, care vor putea avea rang secund în situaţia în care ipoteca de rangul I existentă este aferentă unui credit garantat în cadrul Programului IMM INVEST şi/sau Subprogramului AGRO
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
Subprogramului AGRO IMM INVEST. În cazul în care prin subprogram se finanţează o investiţie imobiliară, iar terenul pe care se construieşte activul finanţat prin creditul garantat în cadrul subprogramului se află în proprietatea beneficiarului, în baza contractului de garantare se instituie ipoteca legală asupra terenului şi construcţiei viitoare, finanţate prin subprogram, după ce, în prealabil, a fost notată autorizaţia de construire în cartea funciară a terenului, valabilă până la îndeplinirea tuturor obligaţiilor beneficiarului faţă de instituţia de credit şi statul român
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
financiare datorate conform documentației de credit. În acest sens, notarea în cartea funciară a imobilelor şi/sau în Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară/alte registre de publicitate, după caz, se va realiza la solicitarea instituției de credit, concomitent cu radierea ipotecii legale/convenționale instituite în favoarea statului român, în baza documentației care atestă respingerea cererii de plată a garanției. În solicitarea instituției de credit trebuie menționat în mod expres faptul că aceasta nu contestă pe cale judecătorească respingerea cererii de plată a garanției comunicată
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
financiare datorate conform documentației de credit. În acest sens, notarea în cartea funciară a imobilelor şi/sau în Registrul National de Publicitate Mobiliară/alte registre de publicitate, după caz, se va realiza la solicitarea instituției de credit, concomitent cu radierea ipotecii legale/convenționale instituite în favoarea statului român, în baza hotărârii definitive care atestă respingerea cererii de plată a garanției. ART. 7.6 În termen de 10 zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la art. 7.4, instituţia de credit remite FGCR două exemplare originale
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
valoarea admisă în garanţie pentru garanţiile colaterale propuse, respectiv valoarea garantiei alocata facilitatii de credit in cazul ipotecilor de rang secund în schimbul celor pentru care se solicită eliberarea Anterior efectuarii de trageri din finantarea cu garantie de stat se instituie ipoteca imobiliare/mobiliare asupra bunurilor viitoare. După identificarea acestora, chiar daca de intocmeste Act Aditional la contractul de ipoteca nu se va solicita actualizarea acestora si incheierea de Act Aditional la Contractul de garantare. FGCR analizează documentele transmise de instituţia de
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
statului român prin MF de a recupera creanţa. Se acordă FGCR un mandat special, în vederea emiterii acordului cu privire la lucrările de intervenţie şi/sau extindere, pentru care este necesară emiterea autorizaţiei de construire, privind bunul asupra căruia a fost instituită ipoteca legală imobiliară, respectiv ipotecă convenţională, incluzând spre exemplificare, dar fără a se limita la acestea, dezmembrări, extinderi, modificări structurale, modificări ale destinaţiei părţilor comune, superficii privind utilităţile publice, precum şi orice alte modificări care, deşi nu necesită obţinerea unei
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
Valoarea de piaţă – lei - Valoarea acceptată în garanţie - lei - Valoarea alocata acestei finantari - lei - Total garanţii În cazul creditelor de investiţii, valoarea garanţiilor (inclusiv garanţia de stat) trebuie să acopere cel puţin 100% din valoarea finanţării garantate si se va institui ipoteca de rang I sau II asupra obiectivului de investitii creditat, iar in cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru se va constitui ipoteca asupra tuturor conturilor beneficiarului, deschise la banca finantatoare Data aprobării finanţării de către finanţator: (zz/ll/aa
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
de evidenţă şi publicitate asimilate, după caz, în baza contractului de garantare, a ipotecilor legale imobiliare şi/sau mobiliare și a celorlalte garanţii colaterale, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017, instituite în favoarea statului român, reprezentat prin M.F., iar radierea acestora se face în baza acordului F.G.C.R.; să solicite F.G.C.R. acordul privind modificarea/radierea din cartea funciară/Registrul Naţional de Publicitate Mobiliară atât a ipotecilor legale imobiliare şi/sau mobiliare prevăzute la art. 8
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
operaţiune nu este afectată posibilitatea statului român prin MF de a recupera creanţa; să solicite F.G.C.R. emiterea acordului cu privire la lucrările de intervenţie şi/sau extindere, pentru care este necesară emiterea autorizaţiei de construire, privind bunul asupra căruia a fost instituită ipoteca legală imobiliară, respectiv ipotecă convenţională, incluzând spre exemplificare, dar fără a se limita la acestea, dezmembrări, extinderi, modificări structurale, modificări ale destinaţiei părţilor comune, superficii privind utilităţile publice, precum şi orice alte modificări care, deşi nu necesită obţinerea unei
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]
-
că prin operaţiune nu este afectată posibilitatea statului român, prin MF, de a recupera creanţa; să emită acordul cu privire la lucrările de intervenţie şi/sau extindere, pentru care este necesară emiterea autorizaţiei de construire, privind bunul asupra căruia a fost instituită ipoteca legală imobiliară, respectiv ipotecă convenţională, incluzând spre exemplificare, dar fără a se limita la acestea, dezmembrări, extinderi, modificări structurale, modificări ale destinaţiei părţilor comune, superficii privind utilităţile publice, precum şi orice alte modificări care, deşi nu necesită obţinerea unei
ANEXE din 17 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251809]