4,971 matches
-
cistină și fosfat amoniaco-magnezian; cunoașterea compoziției chimice a acestor calculi, ca și în cazul diferiților alți calculi și în primul rând oxalici, reprezintă un element util în alegerea intensității undelor de șoc electrice, ca și în alegerea unor alte mijloace instrumentale moderne pentru înlăturarea calculilor. a) A diminua concentrația cristalelor de cistină este unul din elementele deosebit de importante ale tratamentului, fiind cunoscut că formarea calculilor de cistină este rezultatul excreției urinare excesive de acizi aminați di-bazici (cistină, lizină, arginină și ornitină
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
sterile. Asistăm la înlocuirea, din ce în ce mai mult, a înlăturării sau numai a tentativei de înlăturare a calculilor moi prin intervenția chirurgicală convențională, cu N.L.P.C., acesteia din urmă fiindu-i adăugate de multe ori, de la caz la caz, L.E.C. și diverse intervenții instrumentale endoscopice: sonde dublu J, nefrostomie percutană, ureteroscopie. Endolitotritoarele ultrasonice, electrohidraulice, fotonice sau balistice, au făcut posibilă tratarea unor calculi coraliformi mari . Friabilitatea cunoscută a unor calculi fosfatici înlesnește fragmentarea și fărâmițarea acestor calculi. Din bogata experiență deja publicată a serviciilor
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
șchiopătat de o sală de arte marțiale, pe a cărui frontispiciu scrie „Sensei Moldovan - lupte de stradă cu picioare și cărăți, program 8-12“. În sală, comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescuă sparge cu capul bolțari de beton. Pe fundal se aude Phoenix, instrumental. Prim-plan cu maestrul ștergând și lingând o urmă de sânge dintre ochi. În sală intră Jan Clod (J.C. Van-Dammeă, șchiopătând și cu ochii vineți. Se uită admirativ la sensei, care din kata îl întreabă: S: Deci ești fost combatant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
domeniu la altul." (Louis Croft) Ultimul nivel, transdisciplinaritatea, înglobează toate nivelurile anterioare și este centrat pe „viața reală”, pe probleme semnificative, așa cum apar în context cotidian și afectează viețile oamenilor. Louis D’ Hainaut face disticție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală. Transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode de muncă intelectuală transferabile la situații noi cu care acesta se confruntă; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”. Transdisciplinaritatea
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
Ultimul nivel, transdisciplinaritatea, înglobează toate nivelurile anterioare și este centrat pe „viața reală”, pe probleme semnificative, așa cum apar în context cotidian și afectează viețile oamenilor. Louis D’ Hainaut face disticție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală. Transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode de muncă intelectuală transferabile la situații noi cu care acesta se confruntă; ea este orientată mai mult către rezolvarea anumitor probleme, decât pe achiziția de cunoaștere „de dragul cunoașterii”. Transdisciplinaritatea comportamentală intenționează, după cum sublinia D
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
cântec familiar. De aceea abilitatea de a identifica melodii familiare este cea mai comună metodă de evaluare a percepției muzicii de către copiii cu implant cohlear. La deficienții de auz congenital perceperea melodiilor cu text este mai ușoară decât perceperea variantei instrumentale a unei melodii. Gfeller, Olszewscki (2005) au realizat o cercetare cu scopul examinării abilității de a recunoșate melodii din câteva genuri muzicale. Subiecții au arătat dificultăți în a identifica muzica comparativ cu grupul de control de auzitori, iar rezultatele au
Perceperea muzicii de c?tre deficien?ii de auz cu implant cohlear by Dorina Elena Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84352_a_85677]
-
gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi expresive (gesturi care dau glas stărilor emoționale), adaptorii (gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau disconfort), expresorii (gesturi care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv), gesturi instrumentale (gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și gestul restrâns), după formă (gestul rectiliniu, gestul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a reacționa controlat 100. În demersul nostru, punctăm cele mai relevante elemente de specificitate ale comunicării didactice analizate în literatura de specialitate de Laurențiu Șoitu (1997), Vasile Dospinescu (1998), Luminița Iacob (1998), Dorina Sălăvăstru (2004), Gabriel Albu (2013): a) caracterul instrumental sau intențional vizează orientarea comunicării didactice în funcție de scopul urmărit, modificarea acesteia conform feed- back-ului și generarea unui anume efect în comportamentul elevilor. Luminița Iacob (1998) remarcă această caracteristică și precizează faptul că în comunicarea didactică ,,nu apar restricții de conținut
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
raft, își apleacă trunchiul pentru a căuta răspunsul într-o carte). Anumite gesturi de mânuire a obiectelor (de exemplu, indicarea pe hartă a unor repere) pot reprezenta mai degrabă acte de conducere decât de mânuire. Promptitudinea și viteza manifestării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi de tipul temperamental al acestuia și de numărul de exerciții efectuate. Cu cât practica exercitării unor gesturi instrumentale este mai mare, cu atât viteza efectuării lor este mai bună. * Gesturi care personalizează: ,,gesturi caracteristice", tip
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor repere) pot reprezenta mai degrabă acte de conducere decât de mânuire. Promptitudinea și viteza manifestării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi de tipul temperamental al acestuia și de numărul de exerciții efectuate. Cu cât practica exercitării unor gesturi instrumentale este mai mare, cu atât viteza efectuării lor este mai bună. * Gesturi care personalizează: ,,gesturi caracteristice", tip ,,marcă", ,,semnătură" (Peter Collett, 2003/2005) sau "gesturi de autoreglare/personale 129". Denumirea dată de Peter Collett pleacă de la asocierea gestului cu persoana
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe cine voi alege", ,, Cine nu a mai răspuns astăzi?". Printre factorii mai importanți care pot influența viteza executării gesturilor în comunicarea didactică menționăm: • timpul disponibil (timpul insuficient pentru realizarea unei demonstrații îl determină pe profesor să execute rapid gesturile instrumentale); • impactul asupra elevului (în cazul unui răspuns greșit, zâmbetul scurt al profesorului care exprimă ,,Eu îți apreciez încercarea" îl determină pe elev să nu se descurajeze și să nu-și piardă încrederea în propriile forțe); • nivelul energetic al profesorului (cel
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp; f) schimbări de poziție; g) răspunsuri scurte; h) mișcări ale capului; i) mâinile în buzunare; k) ezitări în oferirea răspunsurilor; l) gesturi largi. 8. Promptitudinea și viteza efectuării gesturilor instrumentale de către profesor sunt influențate îndeosebi de: a) tipul temperamental; b) disciplina predată; c) numărul de exerciții efectuate. Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Cuvintele profesorului dobândesc putere de convingere dacă sunt însoțite de o mimică adecvată, de gesturi expresive
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
condiții de disconfort; b) ilustratorii; gesturi caracteristice profesorului; c) reglatorii; gesturi care însoțesc o trăire organică; d) expresii faciale; gesturi care substituie comunicarea didactică; e) adaptorii; gesturi de mânuire a obiectelor; f) expresorii; gesturi care mențin comunicarea didactică; g) gesturi instrumentale; gesturi care descriu un cuvânt sau un obiect; h) gesturi personale. gesturi care dau glas stărilor emoționale. 3. Exemplificați o situație în care mesajul verbal al profesorului este incongruent cu cel gestual și menționați efectele produse asupra elevilor. 4. Ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesională, aspectele pieței muncii, evenimente naturale (cutremure, inundații, secete), cantitatea de resurse naturale, nivelul de dezvoltare tehnologică, experiențele familiale, influențele comunitare. 3. Experiențele de învățare. Autorul vorbește despre două tipuri de învățare care influențează deciziile în carieră: * experiențele de învățare instrumentală (acele situații în care individul acționează asupra mediului, în scopul producerii unor efecte scontate); * experiențele de învățare asociativă (în care individul învață ca reacție la stimulii externi, prin observarea modelelor reale sau fictive, prin compararea unor fapte, evenimente, persoane). 4
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ca simbol al moralei. Mai târziu, la Friedrich Schiller, termenul de estetică capătă o valoare pedagogică, desemnând modul filosofic de exprimare al artei în folosul educației politice. Începând cu G. W. F. Hegel, însă, estetica începe să-și piardă valoarea instrumentală de influențare a realității, devenind un mediu de filosofare necesar atingerii conștiinței spiritului absolut. Toate aceste abordări incipiente ale esteticii semnalează deja constituirea unui cadru post-estetic de reflecție și acțiune. Rolul artei, ca mediu de investigare al esteticii, se anunța
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pattern-uri și roluri se dezvoltă în funcție de influența perioadelor și a contextelor sociale, Bourriaud își propune să înțeleagă manifestarea tipurilor de comportament artistic și a gândirii care proiectează planurile culturale. Astfel, identificând două versiuni dominante ale modernității, una a raționalității instrumentale și teleologice iar alta a emancipării iraționale și mesianice, autorul francez consideră că arta împrumută câte ceva din fiecare, însă denunță ideologia și melancolia, modelând din date concrete, și nu ideale, posibile moduri de viață și acțiune care ar permite, în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
curând rezultatul activ al unui program decât consecința retroactivă a unei urme fizice 55. Interesat să accentueze modul în care noile tehnologii influențează comportamentul relațional (în principal față de ecrane) al participanților la actul artistic, Bourriaud nu reflectează însă asupra caracterului instrumental al programării imaginii. Revenind apoi la evoluția statutului expoziției de artă în relație cu obiectele pe care le-ar conține, autorul francez constată faptul că, prin aplicarea modelului producției cinematografice în anii '60, s-a putut face trecerea de la expoziția
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
mecanizării ori al intervenției umane (Liam Gillick), creând conflicte insolente și scoțând în evidență comedia burlescă care subîntinde relațiile de putere din interiorul sistemului artei (Maurizio Cattelan) ori locuind activ printre imagini și nu în fața lor, dezvoltând relații ludice și instrumentale cu diferite forme care ar trebui readaptate la noi tipuri de utilizare, cum ar fi, de pildă, experimentarea propriei realități prin ficțiune (Pierre Joseph)71. Gândind spațiul expozițional ca pe un spațiu al cohabitării, conceput ca o scenă deschisă aflată
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
art), prin intermediul fotografiilor și documentelor (lucrări de land art), ori sub forma filmelor și a video-ului. Transformarea practicii artistice și critice de către artiștii conceptuali a contribuit în timp la o restructurare analitică a lumii artei, punând accent pe investigarea instrumentală a limbajelor artei și chestionând rolul artistului în societate. În prefața unei antologii critice a artei conceptuale, Alexander Alberro și Blake Stimson constată influența pe care acest tip de artă a exercitat-o asupra dezvoltărilor artistice ulterioare mișcării, asupra discuțiilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
complexe ale creării comunităților de interese și de gust, care își exercită drepturile de a oferi cea mai adecvată definiție a criticii. 3.2. Dimensiunea politică a studiilor vizuale Pentru a pune în discuție modalitatea în care se reconfigurează capacitatea instrumentală a criticii în raport cu viziunea și misiunea artistică, ar trebui teoretizat contextul discursiv în care s-a format dispoziția post-estetică a studiilor vizuale contemporane, respectiv politicile de integrare a studiilor vizuale contemporane în câmpul teoriilor artei actuale. Concepute drept instrumente de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
fi pus în discuție principiul de-localizării, prin care o teorie nouă își asumă rolul nomadic de a investiga diferitele aspecte ale câmpului artistic, independent de obiceiurile și obișnuințele teoretice arhivate în habitatul tradiției. Exemplificând, potrivit celor două principii, seria instrumentală: atitudine (estetică), atenție (estetică), percepție (estetică), experiență (estetică), judecată (estetică), apreciere (estetică) din discursul teoriei esteticii, ar putea fi suplimentată (prin co-habitare) ori suspendată (prin de-habitare) în discursul teoriei post-esteticii, de seria funcțională: priză de conștiință (politică, teoretică), luarea de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
își susține concertul, face discret cu mâna persoanelor din public care se află aproape de scenă. Pare să se delecteze în executarea propriilor mișcări pe scenă, proaspăt coregrafiate; vocea ei pare să se bucure de nou învățata limbă spaniolă [...]. Pe parcursul porțiunilor instrumentale ale cântecelor, Selena se angajează în mici discuții (small talk, în limba engleză) cu cei care urcă la microfon. Mereu, Selena râde și zâmbește. Ea face din interacțiuni parte din muzica sa; acestea nu distrag atenția de la actul muzical propriu-zis
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
mobilitate, perfect, răzgândi, contraatac, aparat, îmbinare, maleabil; * minune, funcționar, constructiv, superb, demers, ochelari, inegal; * ceașcă, instrument, echilibru, epilog, alee, înspre, asuprire, perfect; * inflamabil, condiment, posibilitate, trasee, spaimă, ireversibil; * dezarmant, șarmant, imprevizibil, ingenios, practică, dezechilibrare; * punctual, perfecțiune, interesant, inadaptabil, miliardar, grandoare; * instrumental, ficțiune, inadaptabil, mască, remediu, autodidact; * încălzire, tablă, arctic, servietă, privește, realitate, impediment; * localitate, coliziune, hidratare, transliterație, compătimire, dezbinat. Selectați, din DOOM, regulile de despărțire a cuvintelor la capăt de rând. Semne de ortografie și de punctuație Explicați folosirea semnelor de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc. și utilizările lor contextuale, în diferite enunțuri. De exemplu, sensurile verbului a citi: Copilul citește lecția din abecedar. ("parcurge") Îi citește și lui articolul. ("prezintă/ comunică") La ora de Educație muzicală citește partitura. ("descifrează și reproduce notele, vocal sau instrumental") Citește cu atenție harta pentru a-i da cele mai bune indicații. ("interpretează datele/ reconstituie traseul") Citește apometrul. ("înregistrează informațiile oferite de un aparat/ indicator") Îi citește speranța din privire. ("descoperă/ sesizează/ observă") Citește mult. ("se instruiește") I-a citit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Oamenii pot acționa într-un anumit mod pentru că au fost condiționați să acționeze într-un anumit mod de limbaj, care exclude înțelegeri alternative ale lumii. Sau aceștia pot calcula beneficiile materiale și sociale în anumite situații. Cei care asumă raționalitatea instrumentală vor examina clasificarea scopurilor, în timp ce alții, care presupun că acțiunile rezultă din obișnuință, pot descrie regulile care definesc rolurile sociale. În loc să facă asumpții cu privire la bazele acțiunii, cercetătorii ar trebui să le cerceteze ca explicații concurente.80 Afirmăm că limbajul, înțelesurile
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]