4,097 matches
-
c. G., I, 53, n. 3). Mai mult, trebuie considerat că intelectul, format prin specia obiectului, atunci când înțelege formează în el însuși o anumita intenție a obiectului înțeles, care este rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Ambele pasaje arată că intelectul posibil este cel care realizează nu una, ci două operații (A4): prima operație este una pasivă, aceea de a fi actualizat sau de a căpăta formă speciei inteligibile de la intelectul agent a secundum quod informatur specie intelligibile a, iar a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rațiunea obiectului însuși semnificata de definiție. Ambele pasaje arată că intelectul posibil este cel care realizează nu una, ci două operații (A4): prima operație este una pasivă, aceea de a fi actualizat sau de a căpăta formă speciei inteligibile de la intelectul agent a secundum quod informatur specie intelligibile a, iar a doua operație este una activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso quondam intentionem rei intellectae. În acest moment al analizei, cineva poate sugera că aceasta
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci două operații (A4): prima operație este una pasivă, aceea de a fi actualizat sau de a căpăta formă speciei inteligibile de la intelectul agent a secundum quod informatur specie intelligibile a, iar a doua operație este una activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso quondam intentionem rei intellectae. În acest moment al analizei, cineva poate sugera că aceasta entitate intermediară, conceptul, este chiar actul intelectului posibil, actul lui de a primi speciile inteligibile, de a fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelligibile a, iar a doua operație este una activă: astfel actualizat, intelectul posibil formează un concept a format în seipso quondam intentionem rei intellectae. În acest moment al analizei, cineva poate sugera că aceasta entitate intermediară, conceptul, este chiar actul intelectului posibil, actul lui de a primi speciile inteligibile, de a fi ac tualizat de ele. Deși această concluzie pare a fi plau zibila, este contrazisa de afirmațiile lui Toma din Aquino din De potentia: (ÎI.8.1.) Intelligens autem în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rei definitionem, vel etiam propositionem affir mativam seu negativam (De pot., q. 8, a. 1, co.). Cel care înțelege poate să aibă în înțelegere o relație cvadrupla, si anume: cu obiectul pe care il înțelege, cu specia inteligibila prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot., q. 8, a. 1, co.). Cel care înțelege poate să aibă în înțelegere o relație cvadrupla, si anume: cu obiectul pe care il înțelege, cu specia inteligibila prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
si anume: cu obiectul pe care il înțelege, cu specia inteligibila prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectul pe care il înțelege, cu specia inteligibila prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu specia inteligibila prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
prin intermediul căreia intelectul este în act, cu înțelegerea lui și cu conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul intelectului. Acest concept diferă de celelalte trei menționate anterior: de obiectul înțeles, deoarece [acesta] este uneori în afara intelectului, pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului, deoarece orice agent acționează în măsura în care este în act și este actualizat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pe când conceptul intelectului nu este decât în intelect. Apoi conceptul intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului, deoarece orice agent acționează în măsura în care este în act și este actualizat printr-o formă care este necesară ca principiu al acțiunii. Diferă și de acțiunea intelectului, pentru ca, așa cum s-a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectului este orientat către obiectul înțeles, că spre finalul lui, deoarece intelectul formează în sine conceptul obiectului pentru a cunoaște obiectul cunoscut. Diferă de specia inteligibila, cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului, deoarece orice agent acționează în măsura în care este în act și este actualizat printr-o formă care este necesară ca principiu al acțiunii. Diferă și de acțiunea intelectului, pentru ca, așa cum s-a spus, conceptul este considerat ca final al acțiunii și ceva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea care face ca intelectul să fie în act, aceasta fiind considerată principiul acțiunii intelectului, deoarece orice agent acționează în măsura în care este în act și este actualizat printr-o formă care este necesară ca principiu al acțiunii. Diferă și de acțiunea intelectului, pentru ca, așa cum s-a spus, conceptul este considerat ca final al acțiunii și ceva care este astfel constituit prin [acțiune]. Căci, prin acțiunea să, intelectul formează fie definiția obiectului, fie o propoziție afirmativa sau una negativă. După cum se observă, conceptul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
actualizat printr-o formă care este necesară ca principiu al acțiunii. Diferă și de acțiunea intelectului, pentru ca, așa cum s-a spus, conceptul este considerat ca final al acțiunii și ceva care este astfel constituit prin [acțiune]. Căci, prin acțiunea să, intelectul formează fie definiția obiectului, fie o propoziție afirmativa sau una negativă. După cum se observă, conceptul este diferit nu doar de speciile inteligibile, ci și de actul intelectului, si de obiectul extern de cunoscut (A.5), ceea ce face imposibilă identificarea conceptului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
acțiunii și ceva care este astfel constituit prin [acțiune]. Căci, prin acțiunea să, intelectul formează fie definiția obiectului, fie o propoziție afirmativa sau una negativă. După cum se observă, conceptul este diferit nu doar de speciile inteligibile, ci și de actul intelectului, si de obiectul extern de cunoscut (A.5), ceea ce face imposibilă identificarea conceptului cu operația de receptare sau de preluare a speciilor inteligibile de către intelectul posibil. Formarea acestei noi entități intermediare marchează granița dintre gândire și înțelegere sau cunoaștere. Speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
După cum se observă, conceptul este diferit nu doar de speciile inteligibile, ci și de actul intelectului, si de obiectul extern de cunoscut (A.5), ceea ce face imposibilă identificarea conceptului cu operația de receptare sau de preluare a speciilor inteligibile de către intelectul posibil. Formarea acestei noi entități intermediare marchează granița dintre gândire și înțelegere sau cunoaștere. Speciile inteligibile sunt precognitive, adică operează la un nivel pre cognitiv, fac parte dintr-un proces al gândirii prin care trece mintea atunci când se află în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
la un nivel pre cognitiv, fac parte dintr-un proces al gândirii prin care trece mintea atunci când se află în procesul de deliberare. Mai exact, speciile inteligibile acționează ca un fel de pregătire (praeparatio) pentru actul propriu-zis al înțelegerii, alimentând intelectul posibil cu materia necesară îndeplinirii activității de cu noastere, care îi este proprie. A acționa la un nivel pre-cognitiv înseamnă a face parte dintr-un proces care se desfășoară înainte de actul propriu-zis al cunoașterii. Așadar, speciile inteligibile sunt principiile structurale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sumitur pro actu intellectus deliberantis; terțio modo, pro actu virtutis cogitativae (S. th., IIaII, q. 2, a. 1, co.). Răspund că a cogita poate fi înțeles în trei moduri. [Mai întâi] într-un mod general, pentru orice considerare actuala a intelectului, cum spune Augustin în De Trinitate (XIV). Pe această o numesc acum intelectul prin care înțelegem, atunci când gândim. În alt mod, a cogita se spune, într-un mod mai propriu, despre propria examinare a intelectului care are loc când ceva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
IIaII, q. 2, a. 1, co.). Răspund că a cogita poate fi înțeles în trei moduri. [Mai întâi] într-un mod general, pentru orice considerare actuala a intelectului, cum spune Augustin în De Trinitate (XIV). Pe această o numesc acum intelectul prin care înțelegem, atunci când gândim. În alt mod, a cogita se spune, într-un mod mai propriu, despre propria examinare a intelectului care are loc când ceva este inves tigat, înainte de a se ajunge la perfecțiunea intelectului prin certitudinea vederii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru orice considerare actuala a intelectului, cum spune Augustin în De Trinitate (XIV). Pe această o numesc acum intelectul prin care înțelegem, atunci când gândim. În alt mod, a cogita se spune, într-un mod mai propriu, despre propria examinare a intelectului care are loc când ceva este inves tigat, înainte de a se ajunge la perfecțiunea intelectului prin certitudinea vederii. În acord cu acest sens, Augustin spune în De Trinitate (XV) că Fiul lui Dumnezeu nu este numit gândul, ci este numit
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o numesc acum intelectul prin care înțelegem, atunci când gândim. În alt mod, a cogita se spune, într-un mod mai propriu, despre propria examinare a intelectului care are loc când ceva este inves tigat, înainte de a se ajunge la perfecțiunea intelectului prin certitudinea vederii. În acord cu acest sens, Augustin spune în De Trinitate (XV) că Fiul lui Dumnezeu nu este numit gândul, ci este numit Cuvântul lui Dumnezeu. Desigur, gândirea noastră provine de la ceea ce cunoaștem în momentul în care este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sau a sufletului care deliberează cu privire la intențiile universale, care ține de partea intelectiva, sau [a sufletului] care deliberează cu privire la intențiile individuale, care ține de partea senzitiva, din acest motiv a cogita, într-un al doilea mod, [se spune despre] actul intelectului deliberativ și, într-un al treilea mod, despre actul puterii cogitative. Așa cum se desprinde din pasajul citat mai sus, verbul cogito, cogitare poate fi folosit fie atunci când se discută despre intelect în genere (primul mod), fie când se discută despre
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
într-un al doilea mod, [se spune despre] actul intelectului deliberativ și, într-un al treilea mod, despre actul puterii cogitative. Așa cum se desprinde din pasajul citat mai sus, verbul cogito, cogitare poate fi folosit fie atunci când se discută despre intelect în genere (primul mod), fie când se discută despre mișcarea minții către cunoaștere, ca o pregătire pentru această (al doilea mod), fie când se discută despre mișcarea orientată către obiecte individuale a în legătură cu activitatea puterii cogitative (al treilea mod). Desigur
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterea reprezintă rezultatul final, care se suprapune cu formarea con ceptului. Așadar, conceptul, spre deosebire de speciile inteligibile, aparține nivelului cunoașterii, ceea ce se poate traduce prin afirmarea lui (A.2). Concluziile la care am ajuns până în acest moment sunt: a referitor la intelectul posibil: (A.1) a intelectul posibil în telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a referitor la concept: (A.2) a aparține nivelului cunoașterii, fără el cunoașterea neputând avea loc, (A
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]