6,119 matches
-
e o condiție necesară în vederea stabilirii unei relații interpersonale. Aceasta se realizează atunci când fiecare reușește să îl înțeleagă pe celălalt așa cum este, confirmându-i modul său de a fi. Nu înseamnă că este presupus un egalitarism obligatoriu între cei doi interlocutori, ci o capacitate de reciprocitate și o anumită simetrie. Dialogul nu poate fi confundat cu dialectica, aceasta fiind o artă, un instrument de argumentare sofistică. Cu toate acestea, unii afirmă că „dialectica este produsul abstract al dialogului, născută din dialog
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
își împlinește existența. Adică „omul poate să existe doar la plural”. Există anumite principii, pe care le dezvoltă unii autori și le aplică procesului dialogic, considerându-le necesare în dezvoltarea omului și a relației în care se găsește, astfel: a) Interlocutorii să renunțe la rigiditatea ideilor fixe ale gândirii lor. E necesară o prezență clară a spiritului de dialog, ce presupune suspendarea, cel puțin provizoriu, a anumitor puncte de vedere la care ține unul sau altul. Această „suspendare” nu semnifică o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
clară a spiritului de dialog, ce presupune suspendarea, cel puțin provizoriu, a anumitor puncte de vedere la care ține unul sau altul. Această „suspendare” nu semnifică o lâncezeală a gândirii, ci cere doar o promptitudine de a deveni obiectiv. b) Interlocutorii să se perceapă unul pe celălalt apropiați, căci dialogul autentic se realizează când se înțeleg și se apreciază reciproc. c) Interlocutorii să faciliteze realizarea dialogului, prin crearea unui context corect, îndepărtând orice ar putea obstrucționa aprecierea reciprocă a valorii și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
altul. Această „suspendare” nu semnifică o lâncezeală a gândirii, ci cere doar o promptitudine de a deveni obiectiv. b) Interlocutorii să se perceapă unul pe celălalt apropiați, căci dialogul autentic se realizează când se înțeleg și se apreciază reciproc. c) Interlocutorii să faciliteze realizarea dialogului, prin crearea unui context corect, îndepărtând orice ar putea obstrucționa aprecierea reciprocă a valorii și căutarea adevărului. Nu este necesar ca cei aflați într-un raport dialogic să trebuiască să vorbească. „Așa cum simplul schimb animat de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceasta nu este mereu accesibilă în mod direct și imediat omului, ci indirect, în manieră mediată, pentru că, deși textele sfinte vorbesc în limba omului, „spun de fapt că Dumnezeu însuși a vorbit”. În cazul revelației biblice, Dumnezeu nu are ca interlocutor în mod constant doar o persoană singulară, ci și un popor - „poporul sfânt”. Uneori, Dumnezeu alege destinatari particulari, ca de exemplu Abraham, Ilie, Samuel, etc., iar alteori, cultivă un raport de dialog cu alți oameni, din afara culturii și tradiției iudaico-creștine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se și nerecunoscându-și propria idee păcătoasă (cf. Gen 3,11-13), Dumnezeu nu îl constrânge pe omul pe care îl iubește să mai stea cu el. Nici nu se mai putea construi un dialog autentic bazat pe nesinceritatea unuia dintre interlocutori. De aceea, omul va pierde Paradisul și totodată prima ofertă de raport dialogic cu Dumnezeu (cf. Gen 3,23-24). Biblia continuă, pe tot parcursul ei, să recunoască dorința constantă a lui Dumnezeu de a-l avea pe om în ipostaza
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajutată de conștiința și privirea pe care omul și le poate exersa în celebrarea unui astfel de moment. Menținerea acestui dialog continuă și astăzi. Nu este vorba de un tip oricare de comunicare, ci de un dialog adevărat, în care interlocutorii implicați se prețuiesc unul pe altul. Omul se poate înnoi în astfel de momente privilegiate. Prin întâlnirea cu cuvântul revelat de Dumnezeu, participând la viața sacramentală, prin rugăciune, dar și prin alte acțiuni spirituale, el experimentează situații inedite de întâlnire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În rugăciune, ascultarea este esențială. Dacă omul care se roagă se simte ascultat de Dumnezeu, atunci și el este chemat la ascultare. Dialogul presupune ascultarea celuilalt în timp ce el comunică, pentru că, prin definiție, este un moment în care nu conținutul, ci interlocutorul este important. De aceea, în acest proces dialogic realizat de rugăciune, scopul esențial este acela ca ambii interlocutori să ajungă la un înțeles comun. Există mai multe forme de rugăciune: de adorație, de cerere, de mijlocire, de mulțumire și de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este chemat la ascultare. Dialogul presupune ascultarea celuilalt în timp ce el comunică, pentru că, prin definiție, este un moment în care nu conținutul, ci interlocutorul este important. De aceea, în acest proces dialogic realizat de rugăciune, scopul esențial este acela ca ambii interlocutori să ajungă la un înțeles comun. Există mai multe forme de rugăciune: de adorație, de cerere, de mijlocire, de mulțumire și de laudă. Rugăciunea de adorație oferă omului posibilitatea recunoașterii lui Dumnezeu în măreția sa. Rugăciunea de cerere, fiind convinsă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deși nu totdeauna în trecut această reconciliere a fost celebrată prin același rit și cu aceeași formă de limbaj. Dar a păstrat mereu în conținutul său un dialog și o relație a omului cu Dumnezeu, fapt care face ca ambii interlocutori să se mențină într-un proces dialogic. CAPITOLUL II SACRAMENTUL RECONCILIERII, MOMENT DIALOGIC ÎN EVOLUȚIE ISTORICĂ Fiind un moment privilegiat al dialogului între om și Dumnezeu, sacramentul este în același timp, atât un fapt concret, comprehensibil, cât și un mister
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dialogic. Inițial, acesta se derulează între penitent și Dumnezeu. Ulterior, se desfășoară printr-un dialog sacramental concret, delimitat de spațiu, timp, modalitate și condiționat de atitudinile confesorului și ale penitentului. Necesitatea dialogului este evidentă, iar conținutul lui este bogat, atâta timp cât interlocutorii (confesorul și penitentul) rămân fideli unei relații adecvate unui asemenea moment. Ritualul Penitenței devine documentul care garantează celebrarea sa. El prezintă forma și structura sacramentului, păstrând valoarea dialogului și indicându-i coerența. Parcurgerea acestui ritual este folositoare unei trăiri spirituale
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-l sprijini; • disponibilitatea de a comunica: abilitatea de a comunica eficient cu ceilalți despre subiecte sensibile și emoționale (Omdahl și O'Donnell,1999). Toate cele trei variabile au fost studiate în timp și s-au arătat a fi benefice pentru interlocutor, dar dintre ele se pare că o importanță deosebită o are contagiunea emoțională care determină mai multe răspunsuri pozitive. A simți alături de celălalt, a-i împărtăși durerea îl ajută pe cel în suferință să se simtă înțeles. Stările emoționale îi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
este adesea greșit înțeleasă pentru că a comunica empatic, nu înseamnă doar a compătimi pe cel care își povestește neliniștile, ci a îl înțelege și a-i arăta susținere. Partenerul empatic trebuie să fie activ în interacțiune și conectat deplin cu interlocutorul sau. A asculta cu atenție și a simți nevoile și dorințele celeilalte persoane constituie elementul central al oricărei relații centrate pe client. Empatia s-a dovedit a fi un bun predictor al comportamentului prosocial, fiind în același timp în corelație
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
fi agresivi. Există însă și o parte întunecată a implicării empatice pe măsură ce specialistul pătrunde cu înțelegere și implicare în universul interior al unei persoane tulburate sau traumatizate. Unele dintre experiențele și emoțiile pacientului pot fi distorsionate pe măsură ce sunt asimilate de către interlocutor și potrivite în schemele cognitive și credințele sale despre lume. Miller et al. (1988) au investigat rolul empatiei ca precursor al burnout-ului asupra unui eșantion de 417 cadre medicale dintr-un spital psihiatric. Rezultatele obținute arătau că grija empatică favorizează
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
-l sprijini; • disponibilitatea de a comunica: abilitatea de a comunica eficient cu ceilalți despre subiecte sensibile și emoționale (Omdahl și O'Donnell, 1999). Toate cele trei variabile au fost studiate în timp și s-au arătat a fi benefice pentru interlocutor, dar dintre ele se pare că o importanță deosebită o are contagiunea emoțională care determină mai multe răspunsuri pozitive. A simți alături de celălalt, a-i împărtăși durerea îl ajută pe cel în suferință să se simtă înțeles. Stările emoționale îi
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
opresivă a vieții, poetul meditează tot mai mult asupra zădărniciei, neantul devenind, în felul acesta, în ultima parte a cărții, un laitmotiv (Potir de neant, Restul e neant), de unde și titlul ales volumului, în alcătuirea căruia neantul poate fi atât interlocutorul, cât și referentul comunicării, pe care, în maniera caracteristică, vizibilă frecvent aici, apelând la epitetul multiplu sau la un potop de apelative, îl invocă: Absurdule, neisprăvitule, nesfârșitule... Așadar, după un periplu existențial, ale cărui atribute sunt amplificate de prezența artei
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
camuflată într-un imediat prozaic: Tu în capul scărilor mă așteptai / picotind în luxul clipelor calde / Femeie frumoasă și cuib de o zi. Flash-uri de trecut sau de vis străbat efemerul, în care eul liric își ia uneori drept interlocutor sinele de altădată (Cel dintâi) sau femeia, mereu prezentă în realitate și în gând, dar dominând, prin fascinația pe care o naște, inclusiv spațiul accesibil, doar cu privirea sau cu imaginația (Ploua la Sighișoara și jur: / când fulgera se încarna
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Poezia a ajuns / modul său fundamental / de a face dragoste) și a rolurilor, însă predilecția poetului merge nu spre dezvăluirea manifestărilor lăuntrice ale eului, ci, mai degrabă, spre un tu impersonal, prin care se multiplică referenții, înglobând sinele creator, un interlocutor imaginar, cititorul prezumtiv, pentru că o astfel de raportare în moduri diferite la universul investigat permite, în consecință, recurgerea la forme distincte de manifestare, trecând de la aparent simpla înregistrare a formelor lumii, la analiză sau introspecție, cu apanajul celui obișnuit să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
duce la aneantizarea oricăror repere stimulative pentru acceptarea viețuirii. Acest univers antinomic, exprimat într-un limbaj adesea obscur, este, totuși, în ultimele poeme, traversat de (rare) puseuri de seninătate. Poetul îi impune, așadar, cititorului o continuă excogitație, luându-și-l interlocutor într-un demers liric bazat pe flash-uri eterogene, având drept consecință o poezie abstractă (de pildă: dintr-o perspectivă oglinda ecoului / roade în apele clare nodul amnezic al hainei ce-l îmbracă / cu șapte picioare de lut la masa
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
erau așa de familiare. ― Și ce dacă m-a înșelat? Je m'en fiche! Eu nu i-am dat cu piciorul după ce ne-am întors de la Constantinopol? Sîntem chit! ― Nu prea! Căci după aceea ai luat-o de nevastă, insinua interlocutorul din mine. ― Ce are a face? Faptul că am luat-o era în măsură să-i schimbe firea? Nici vorbă! E și ea ca toate femeile o... (aici îmi veni în minte eroul lui Gdb Mihăescu din Grandiflora, care afirma
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
cu o ușoară enervare în glas. Pe dată am putut afla că dacă nu mă potolesc n-o să-mi fie bine. În acest timp în spatele meu s-au auzit câteva claxoane. Cu și mai multă hotărâre l-am rugat pe interlocutorul meu să fie civilizat și să nu mai împiedice circulația. Arțăgosul personaj, scos fără îndoială din sărite de încăpățânarea motorului său, mă informă că dacă mi s-a făcut poftă de o bătaie soră cu moartea mi-o va da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
nu dați prea multă crezare nici emoției și nici delirului meu. Amândouă sunt controlate. Acum, când veți începe să-mi vorbiți despre dumneavoastră, voi afla dacă unul din scopurile pasionantelor mele mărturisiri a fost atins. Nădăjduiesc de fiecare dată că interlocutorul meu va fi polițist și că mă va aresta pentru furtul Judecătorilor cinstiți. Pentru rest ― nu-i așa? ― nimeni nu mă poate aresta. În schimb, furtul acesta cade sub pedeapsa legii, iar eu am potrivit totul în așa fel încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
ne-am odihnit. Sâmbătă, 22 august. După ce rezolvăm unele mici probleme de ordin gospodăresc stăm sub bolta de viță la răcoare, savurăm o cafea, discutăm diferite probleme, dăm și primim telefoane. După 1030 sosește și actorul Costică Avădănii, un agreabil interlocutor care face unele aprecieri privind noul volum ce va fi lansat peste două zile, când va citi - declamatoriu - unele fragmente pe care și le-a însemnat pentru momentul respectiv. Către ora 12, cu un taxi, Mariana rezolvă unele probleme de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în satul și ținutul natal, dar mai ales în tihna casei și a grădinei. „Să ne cultivăm grădina”, alături de „Nulla dies sine linea” sunt preceptele sale dragi. Livada de cireși, meri și peri, grădina cu flori îi sunt companie și interlocutori statornici. Reținem, astfel, pilda din dialogul cu cireșul în agonie, ca și îndemnul scrâșnit către un păr neroditor. Dar, înainte de toate, florile: zeci de buchete (unele alcătuite din sute de fire), de lăcrămioare, narcise, zambile, trandafiri, fire culese de mâna
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
din ochi și bucuria întipărită pe fețele lor de copii, care își iau în serios rolul de școlari silitori. Cuvântul meu, rostit cu simplitate, a fost scurt și la obiect. Mă încântă și mă fortifică lumina din ochii micilor mei interlocutori, nevinovăția copilărească și tinerețea exuberantă din jurul meu - aflându-mă propriu-zis într-un stup de albine și albinuțe care în curând vor porni cu hărnicie să adune polenul și nectarul din cărțile pe care vor învăța cu atenție - cărțile fiind pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]