3,529 matches
-
ar genera mai degrabă confuzie. Cu alte cuvinte, suntem conștienți de faptul că există și alți factori care pot determina dacă populismul funcționează ca o amenințare sau ca un remediu al democrației. Studiile viitoare se pot sluji de acest cadru interpretativ pentru a propune și alte ipoteze. Concluzii În acest capitol introductiv, am prezentat concepția noastră cu privire la relația între populism și democrație, care constituie cadrul conceptual și teoretic al acestui volum. Întâi, am propus o serie de definiții pentru populism, democrație
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai subtil, au fost reduse rapid la o ecuație simplă cu disidenți și comuniști și au fost folosite de Republicani în această formă (Hanley, 2008: 164-166).. Revoluția de Catifea și toate evoluțiile sale ulterioare au fost explicate în acest cadru interpretativ al manipulării exercitate de elite, drept evenimente puse în scenă și manipulate de un puternic și sinistru establishment, care operează în spatele unei fațade aparent democratice. Crearea unui sistem de partide, divizarea Cehoslovaciei, privatizarea pe bază de cupoane, care a acentuat
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nesățioasele cuptoare" (607). Cu excepția învechitului și cu iz senzaționalist "sinistru", acest pasaj ar fi relativ lipsit de asemenea judecăți desemnate să amplifice șocul cititorului și să sublinieze diferența față de Satana umanizată care binecuvântează pământul. În loc de asta, cititorului îi rămân posibilitățile interpretative cum ar fi atât de mecanicul "cuptor nesățios", care este o metaforă amplă, sugerând probabil inexorabilitatea vieții care fărâmă sufletele oamenilor. Această posibilitate vorbește mult mai convingător - chiar dacă nu mai profund - decât mesajul didactic care acompaniază povestea publicată. O asemenea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de a scrie acest gen de articole, altminteri imposibil de scris în altă parte (Jospeh Mitchell, 84). Un exemplu de jurnalism subiectiv este cel oferit de The New Yorker, înființat de Harold Ross. Publicația, spunea el, "va fi mai curând interpretativă decât stenografică" (citat în Kramer, 61). Pe lângă Morris Markey, revista i-a atras și pe E. B. White, Joseph Mitchell, Lillian Ross, A. J. Liebling, John McNulty și St. Clair McKelway, toți dovedindu-se adevărate puncte de sprijin ale stilului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
abstracte". În plus, definiția celor doi autori exclude posibilitatea interpretării pe baza deducției sau inducției critice, însă nu și pe cea de tip empiric. De asemenea, ei neglijează faptul că toate textele, chiar și cele empirice științifice, sunt de fapt interpretative, având în vedere caracterul reflectant al limbii (dar și natura nedefinită a fenomenelor temporale). Într-adevăr, Rogers este probabil foarte aproape de adevăr, când recunoaște că studiul comunicării "a prins formă datorită faptului că științele sociale s-au inspirat din cuantificarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1837, Retipărit în The Collected Works of Ralph Waldo Emerson, Vol. 1, Nature, Addresses, and Lectures, Gen. ed. Alfred R. Ferguson, Cambridge, MA: Belknap P of Harvard UP, 1971, 52-70. Emery, Edwin, and Michael, Emery, The Press and America: An Interpretative History of the Mass Media, Englewood Cliffs, NJ: Prentice, 1978. Evelyn, John, The Diary of John Evelyn, Ed. William Bray, Vol. 2, New York: M. Walter Dunne, 1901. Evensen, Bruce J., "Abraham Cahan", A Sourcebook of American Literary Journalism: Representative Writers
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în următorul subcapitol. Pentru a face o analiză complexă a informațiilor primite de la toate DGASPC-urile din țară, am ales să facem o interpretare a datelor atât la nivel național, cât și la nivel zonal, finalizând cu o analiză strict interpretativă și la nivelul capitalei. Așadar, după o prezentare a relației DGASPC-Biserică la nivelul României, vom merge mai în detaliu și vom prezenta cum stau lucrurile și la nivel zonal, făcând chiar o interpretare comparativă a zonelor alese pentru a arăta
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
apoi simplele colaborări, iar în final 0 pentru varianta de răspuns "nicio colaborare". După această prezentare a situației pe București (la nivelul celor 6 sectoare ale capitalei), vom face, în finalul acestei etape a cercetării, o prezentare și o analiză interpretativă a relației DGASPC-Biserică la nivelul României. Graficul 28. Relația DGASPCBiserică la nivelul României (prezentare generală) În Graficul 28 avem o imagine de ansamblu asupra datelor oferite de instituțiile DGASPC din România cu privire la relația cu Biserica. Cea mai sensibilă problemă din
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
tinde să-și facă analize repetate la mai multe laboratoare (în speranța infirmării diagnosticului); fie reacționează printr-un refuz total de a-și mai face analizele, în fapt controlul metabolic timp de 1-2 luni. În această fază, diabeticul este obtuz, interpretativ, din cauza bruiajului afectiv care duce la distorsionarea mesajelor informaționale. Rezistența la schimbare este mai crescută la pacienții adolescenți sau la cei în vârstă, probabil, din cauza percepției caracterului coercitiv al modificării stilului de viață (respectarea orarului meselor, a cantităților limitate de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
aderarea la dietă. În plan comportamental, aceasta fază se manifestă printr-o susceptibilitate crescută, îndoială și tendințe interogative; aceștia întreabă despre același aspect sau problemă legată de tratament mai multe persoane ale echipei medicale. De asemenea, pacientul are și tendințe interpretative (interpretând greșit unele răspunsuri în goana lui după „certitudini”). În acestă fază, anumite greșeli intenționate în managementul diabetului, atitudini critice sau de incapacitate vor fi legate doar de sectorul încă rejectat al tratamentului. La unii dintre pacienți, în această fază
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
general după mai mult de 10-12 ani de evoluție a diabetului, la cei insulinodependenți pot apare tulburări afective mai ales mediu depresive, din cauza stimei de sine scăzute (cu cât diabetul a debutat mai precoce), dar și datorită distorsiunilor perceptive și interpretative ale informațiilor pe care le primește, acesta fiind sensibilizat psihologic față de diabet. Tulburările psihologice care pot apărea în timp se pot încadra în trei categorii: a) Tendința de reducere sau de eliminare a raporturilor sociale, datorită fricii de a nu
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină cu sclipiri interpretative ale artei icoanei de adâncimea și intuiția celor făcute celebre de Pavel Florenski. Am rămas siderat citindu-le și înțelegând brusc, tangențial, iluminat, cam la ce se referă acel mecanism dincolo de cuvinte pe care textele sacre l-au denumit "calea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
v-am trădat" și nu cum a fost reținută de memoria străzii "Nu trageți dom' Semaca, sunt eu Lăscărică!"), niște prosteli de-ale lui Sergiu Nicolăescu ("Un fleac, m-au ciuruit!" sau " Nu shtiam că doare ashea!") precum și câteva bijuterii interpretative singulare ale unor mari actori înecate în amatorism regizoral și discurs ideologic gregar. Trecând peste faptul că televiziunea operatorului profitor al revoluției din 1989 nu a făcut decât să difuzeze, pe bani, prostioarele regizorului-profitor al aceleiași revoluții (regizor care a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
propagandistic comunist, grosier, mincinos și indecent azi, ci și slaba calitate regizorală. E un film improvizat, rudimentar, conjunctural (un fel de replică autohtonistă după un serial în vogă atunci Incoruptibilii) cu un scenariu hilar și tendențios și unde micile reușite interpretative ale unor mari actori nu reușesc să ascundă manipularea istoriei, propaganda rudimentară și, mai ales, monumentalul amatorism actoricesc al domnului Nicolăescu. Cred că de acolo unde e, dincolo de bine și de rău, Gheorghe Dinică ar râde și el de replica
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nume, devenit deja celebru, se poate dispensa fără probleme de apelativul demonetizat de "maestru") să revină la Iași, la conducerea Filarmonicii, și să aducă mai aproape de melomanii și de oamenii civilizați și educați din acest oraș experiențele sale manageriale și interpretative de succes. Era deja știut că VOCES, devenit din 1980 "cvartet de stat", intrase între timp în Top 5 în lume. Mi s-a părut evident să promovez atunci, la finele anilor '90, dintr-o vremelnică poziție administrativă, adevăratul brand
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de îndelunga perpetuare a aspectelor controversate, de ignorarea anumitor teme nelipsite de relevanță etc. Aceste considerente l-au determinat să arunce în talerul judecății nepărtinitoare a istoriei câteva probleme cotate ca nedispunând de rezolvări satisfăcătoare, să încerce debarasarea de clișee interpretative perimate, să propună unghiuri de abordare înnoitoare în dezbaterea științifică. Tentativa sa - pornind, precum apreciam, de la perceperea anumitor carențe în sfera epistemologică - este cu adevărat temerară, pentru că, frustrat de avantajul de a fi angajat într-o instituție de profil academic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Dar cântecul nu e de fapt, după cum versurile o arată fără echivoc, decât expresia cea mai directă a „durerii surde și amare” și de aici cu siguranță mișcarea convulsivă cu care e Întâmpinată. Câteva versuri pot alcătui premisele unei dileme interpretative: „Biciul răbdat se-ntoarce În cuvinte / Și izbăvește-ncet pedepsitor / Odrasla vie-a crimei tuturor”. Aici trebuie insistat asupra asocierii bizare dintre izbăvire și pedeapsă, privită ca o fină subliniere a paradoxului arteificțiune a spiritului, dar În același timp, o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai precis cu Uvertura Fidelio și Concertul pentru vioară, seara inaugurală ne-a impresionat prin seriozitatea demersului interpretativ conferit Simfoniei a II-a de Jean Sibelius, o capodoperă de valoare incontestabilă a muzicii finlandeze"646. Discutând problematica devalorizării cărții și raportul cu sistemul de educație, în articolul Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a XIV-a. Drumul cărții. Sistem sau
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ipolyi, erau unguri. Al patrulea, violoncelistul Harry Son era de origine olandeză. Cvartetul s-a transformat treptat într-unul cu muzicieni de origine rusă, într-o tranziție ce a durat până în 1936. Odată cu muzicienii s-a modificat, evident, și tradiția interpretativă din care se revendica cvartetul. Dacă primii violoniști erau elevi ai maestrului Jenö Hubay și reprezentanți ai unei tradiții central-europene, urmașii lor, Joseph Roisman și Alexander Schneider, intrați în grup în 1927, respectiv 1932, erau atașați școlii de vioară imperiale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
capacitatea de analiză și sinteză etc.) și nonintelectuali (motivația, atitudinea și aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1. Metode și instrumente de cercetare În vederea verificării ipotezelor elaborate, am realizat atât o cercetare cantitativă, care se centrează pe mai multe variabile și mai mulți subiecți, date și analize statistice, cât și o cercetare calitativă, care implică o abordare interpretativă a gestualității pe baza utilizării mai multor metode. Metodologia cercetării îndeplinește dorința de solidaritate între dimensiunea cantitativă și cea calitativă, asigurându-se astfel atât o cercetare obiectivă datorită utilizării metodelor statistice, de estimare și de măsurare, cât și o interpretare
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
genului, clasei, rasei, etniei, profesiei etc., ceea ce ar impune punerea la lucru a percepției propriei persoane în contextul interpretării semnificațiilor. Tocmai de aceea, semnificațiile propuse de autor devin secundare în raport cu percepțiile lectorului/privitorului. Aceste semnificații sunt determinate de anumite variabile interpretative care țin de utilizarea chiar și conflictuală a unei varietăți de perspective. "De-stabilizarea" sau "de-centrarea" intențiilor autorului, prin disprețuirea unei lecturi esențialiste a conținutului, presupune examinarea unor ale surse ale semnificațiilor. Teoria structurării unui text sau a unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
imagine, pot fi interpretate din perspectiva unei serii de teorii critice, de la critica semiotică la cea estetică ori de la critica psihanalitică la cea marxistă ori de la critica feministă la cea postcolonialistă. Unii critici pot, însă, combina diferite tipuri de metode interpretative, de la criticile marxiste ori psihanalitice orientate semiotic, la criticile care combină perspectivele marxiste cu cele psihanalitice ori cu cele feministe, ori perspectivele feministe cu cele semiotice, chiar dacă demersul criticului poate fi relativ, prin apartenența sa la un anumit grup, adeziunea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
ca mediu de investigare al esteticii, se anunța astfel a fi unul moral, educativ, intermediar către un mod de existență filosofic. Mai târziu, Theodore Adorno definea opera de artă ca fiind un cumul între "conținutul de adevăr", elaborat de "rațiunea interpretativă", și "zona de indeterminare", care ar constitui o "enigmă". Dincolo de posibila referință metafizică, această "zonă de indeterminare" ar putea fi o consecință nu doar a dezesteticizării artei sub presiunile industriei culturale, ci și a unei abordări postestetice din perspectiva înțelegerii
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nuanțării poziției sale, Arthur Danto oferă o definiție mai complexă a artei, potrivit căreia avem de-a face cu arta atunci când se poate vorbi despre un subiect căruia îi este asociat un stil prin intermediul unei retorici care ar angaja participarea interpretativă a unui public în contextul unei teorii a artei situate istoric 15. Cât privește varianta funcțională a definiției artei, Nelson Goodman susține că un obiect poate fi o operă de artă doar în măsura în care îndeplinește o funcție simbolică definită prin intermediul unei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]