5,236 matches
-
Gombrowicz. Demersul se axează pe spațiul Europei Occidentale, „centru” al literaturii universale în perioada modernă. Din Est sunt reținuți Lev Tolstoi și Gombrowicz („anexați”, adică recunoscuți și promovați în spațiul occidental) și literatura română, examinată separat în al treilea volum, intitulat Diarismul românesc. Acesta cuprinde o secțiune teoretică proprie, adecvată domeniului strict al textelor diaristice (ori asimilabile, fie și parțial, jurnalului intim) scrise în limba română (cu excepții, uneori explicabile, precum jurnalul din exil al lui Mircea Eliade), și capitole aplicat-
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
perfectă egalitate și într-un respect reciproc deplin între eu și tu, noi și voi. Unele idei ale ultimelor eseuri se află in nuce în prima carte a lui Ș., editată și în traducere românească în 1995. Un subcapitol se intitulează chiar A fi, a face, a avea. Fragment dintr-o antropologie metafizică. Se menționează că studiul Despre dialogul interior s-ar integra într-o lucrare amplă, existentă în manuscris, Unité et pluralité. Notes pour une métaphysique de l’„ens creatum
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Este fiica Filofteei (n. Ionescu) și a lui Florea Stănculescu, arhitect, profesor universitar. Absolventă a Școlii Centrale de Fete din București (1946), S. a urmat tot aici cursurile Facultății de Litere și Filosofie (1946-1950), lucrarea de licență, susținută în 1957, intitulându-se Concepțiile estetice ale pașoptiștilor. Frecventează în aceeași perioadă și cursurile Institutului de Teologie, încheiate în 1956. Își desăvârșește formația filosofică prin elaborarea, în cadrul Universității bucureștene, a tezei de doctorat Conceptul de natură în arta modernă (1974), bază a cercetărilor
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
ideologic. S. a scris și în genul memorialistic, un prim rezultat fiind Cartea cu oglinzi (1984). Apar aici, într-un stil emoționat, evocări ale unor dascăli sau compuneri de turist entuziast și receptiv. Exercițiul memorialistic va fi reluat în paginile intitulate Dincolo de efemer (I-II, 1994). Ca traducător, a oferit multe echivalări meritorii, mai cu seamă din poezia simbolistă. SCRIERI: Ferestre spre azur, pref. Șerban Cioculescu, București, 1970; Poemele amiezii, pref. Al. A. Philippide, București, 1972; Cântece pentru timpul meu, București
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
clasicizantă, venită și din nostalgia după chietudine ontologică: „albesc din ce în ce mai tare/nopțile/zilele/trec/am capul foarte limpede în dimineața aceasta/în liniște și singurătate/port arma melancoliei” (Despre antropos). Fiind „armă”, melancolia devine curând și „artă”. Un volum se intitulează chiar Arta nostalgiei (1997) și cuprinde „poeme cuantice”, numite astfel pentru a se sublinia o aparentă lipsă de implicare. Lucid, discret și solitar, poetul contemplă universul cu teamă și, totodată, cu sentimentul participării la un act fără orizont. Omul, „o
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
Forma „Antechristus” este atestată la scriitorii creștini de limbă latină încă din secolul III. Se pare că forma cu e era mai plăcută auzului romanilor, ca fiind mai armonioasă decât cea cu i. Acrostihul 41 din Instrucțiunile lui Commodian se intitulează De Antechristi tempore și nu De Antichristi... Există, până în vremea lui Augustin, numeroase mărturii care atestă această ortografie, respinsă fără drept de apel de autorul operei De ciuitate Dei. Motivația lui Augustin este și a noastră: forma cu i ne
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
la Cântarea Cântărilor, la Apocalipsa lui Ioan, Împotriva tuturor ereticilor și încă multe altele”. Din această enumerare se poate deduce predilecția lui Victorin pentru exegeză. Ne‑au parvenit trei dintre operele sale: Comentariul la Apocalipsa lui Ioan, un mic tratat intitulat De fabrica mundi și un foarte scurt Fragment cronologic, interesant ca atestare a unei vechi tradiții orientale potrivit căreia data Bunei‑Vestiri ar coincide cu cea a Învierii (25 martie). De asemenea, se afirmă aici că Isus ar fi trăit
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cadavrul. Dar planul său eșuează și cele două acțiuni malefice se întorc împotriva lui. El se ridică la cer, „ca un balon”, parodiind Înălțarea lui Cristos. În fine, Dan Stanca, unul dintre cei mai promițători scriitori români, publică (1997) romanul intitulat Apocalips amânat, a cărui acțiune se petrece în România postcomunistă sau mai curând neo‑comunistă, care suferă un ultim atac din partea forțelor întunericului încarnate de un cuplu diabolic: Eugen Țurcanu, care trimite la figura de tristă celebritate a torționarului anilor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
delicat”, într-un „stil limpede și elegant” (G. Călinescu) ori vor remarca „sarcasmul rece, profesional” (Dragoș Vrânceanu). Memorialistica lui S. cuprinde atât evocări ale unor fapte și personalități importante, ca în Amintiri de la „Viața românească” (1956), cât și relatările autobiografice intitulate Din copilăria lui Ionel (1962), reluate și amplificate în 1970. Începuturile marii reviste ieșene sunt reconstituite prin citate din întemeietori, apoi este descrisă viața redacțională. În prim-plan se află G. Ibrăileanu, al cărui portret expresiv, viu, se întregește în
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
au contribuit la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D. Xenopol. Într-un raport
SOCIETATEA DE LECTURA „IOAN POPASU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
ședințe ordinare și publice. În ședințele ordinare se discută și se citesc scrieri literare românești și străine, se prezintă „elaborate proprii” în poezie, proză, precum și disertații pe teme de istorie, drept, economie, medicină. Grigore Șilași ține un ciclu de conferințe intitulat Despre originea poeziei populare românești (1876-1877), Petre Dulfu citește versuri proprii (Speranța, Jalea unei florioare, Rugăciunea), cât și traducerile făcute din Horațiu, Schiller, Petőfi. Teodor Mihali își alege subiectul Influența civilizațiunii asupra societății omenești, Andrei Micu - Rolul industriei mari în
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
și Filosofie este doar profesorul Toader Nicoară) și propusă și celor foarte tineri. Al VII-lea volum al Centrului de Studiere a Populației al Universității „Babeș-Bolay” din Cluj-Napoca, scos împreună cu Institutul Cultural Român și cu Centrul de Studii Transilvane, este intitulat Populația României. Trecut, prezent, viitor (coordonatori: Traian Rotariu, Sorina Paula Bolovan, Ioan Bolovan), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2006. Dătător de nădejdi este faptul că această carte a apărut ca Supliment al Masteratului de socio-antropologie istorică. 25. Cu contribuții importante în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sau - cum spune Ureche 101, crezându-l pe leahul Joachim Bielski - „de otravă”) atunci când trebuie să o pună pe seama cuiva, să precizeze numele criminalului. Grigore Ureche era convins că Alexandru Lăpușneanu a vrut să-l otrăvească pe Despot, drept care își intitulează un capitol a cronicii în acest sens - „Când au otrăvit Alexandru-vodă pre Despot”. Era, de fapt, o reacție, căci se spune că Despot a vrut el, întâi, să-l „învenineze” pe Lăpușneanu prin intermediul doctorului italian Giorgio Blandrata, medic al reginei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
om de casa Cantacuzinilor”, membru al aceleiași tagme a secretarilor 352. Chiar el, într-o diplomă acordată de Radu Cantacuzino, fiul lui Ștefan Vodă Cantacuzino - își zicea, ca și unchiul său, fiul Stolnicului, Rudolf, Rodolphus -, episcopului Ioan Inochentie Micu-Clain, se intitula „cancelarie”), pe Vlad Boțulescu, născut în Mălăeștii Olteniei și absolvent al Academiei Domnești din București. în anii ce au urmat terminării școlii, Vlad Boțulescu, ale cărui achiziții cărturărești aveau acum un solid temei, intră în anturajul urmașilor lui Ștefan Cantacuzino
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rândul diaconițelor - își aflau astfel un loc de frunte în cadrul comunităților bizantine. Un discurs al Bisericii apusene despre văduvie Epistola Fericitului Augustin către „Iuliana văduva”, „religiosae famulae Dei”, falsă epistolă, de fapt (să ne amintim că și Neagoe Basarab își intitulase o orație funebră Scrisoare către oasele maicii sale...), cuprinde tratatul (autorul îi și spune astfel undeva în text) De bono viduitatis. Intrând în aceiași serie cu cărțile De bono conjugali, De sacra virginitate, Despre chipul în care trebuie să ne
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la noi abia în 1714, când mitropolitul Antim Ivireanul a publicat cărțulia Capete de poruncă la toată ceata bisericească, pentru ca să păzească fieștecarele din preoți și din diaconi, deplina și cu cinste, datoriia hotarului său..., în care al doilea capitol se intitulează Mijlocirile cu carele pot să rămâe diețile temeinice și nestrămutate; Violeta Barbu a dovedit că modelul de formular ales de mitropolit - și aflat la noi în practică multă vreme, [mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei îl va reimprima în anul 1780, în timpul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în ambele locuri „compoziții vaste și echilibrate”. Sunt aceste picturi declarații limpezi privind „mândria și solidaritatea unui clan oligarhic atotputernic”, construit cu sistemă. Această declarație „participă cu semantica ei inconfundabilă” la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 1 februarie până la 21 iulie 1916. Redactor: Radu Dragnea. Între colaboratori se află Ștefan Berechet, I. U. Soricu, Jul. Giurgea (sub semnătura Iuliu Giurgea-Bradu), Eugen Boureanul, Zaharia Bârsan ș.a. În articolul-program, intitulat O vorbă la început, S. își anunță intenția de a da expresie „gândurilor celor mai bune pe care ni le sugerează evenimentele de azi”, de a pune literatura „în contact cu psihologia de azi a publicului”, țelul fiind ca scrisul
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
poeta meditează la menirea cărților, la miturile esențiale: „Să te înconjuri de sunetele cărților / cum altădată celții migrau în stejari” (Audiție). În muzeul de la Mircești, unde amintirea poetului Vasile Alecsandri reverberează în versuri și lumină - un volum din 1997 se intitulează afin Serile la Mircești -, spațiul capătă parcă puteri protectoare, amintind de liniștea și pacea din adâncul mării. Trăind într-o lume aproape paralelă cu cea reală, S. își metamorfozează frustrările în ludic, susține multiple roluri, precum „sluta femeie cu măturoiul
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
României, între aceștia numărându-se George Meniuc, redactor pentru Chișinău, Pavel P. Belu pentru Banat și Oravița, Demostene G. Nolla și Th. Zuca pentru Pind, Petru Sfetca pentru Lipova și Banatul de Nord. S. are deviza „Mai multă lumină”. Articolul-program, intitulat Dacă ni se cere vreun program și semnat de Alex. Al. Ionescu-Lungu, enunță aspirația ca aici „să se întâlnească, să se înfrățească prin scris gândurile celor de la Nistru cu cei de la Tisa, cei din Hotin cu cei de la Mare și
SBUCIUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289527_a_290856]
-
intervenția lui Al. Macedonski, obține un post de corector la „Monitorul oficial”. Mereu strâmtorat, boemul, care într-o scrisoare din 1898 se recomanda „student în litere și drept”, nu isprăvește o facultate. Reușește să vadă tipărite coli dintr-un volum, intitulat Poezii, în 1901. S-a stins prematur, din cauza unei boli de piept. Postum, în 1926, N. Davidescu i-a scos o carte de versuri. Lirica lui S., uneori de expresie simbolistă, alteori de cristalizări parnasiene, este în esență aceea a
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
și își sintetizează poziția într-o suită de articole din 1905, poziție care explică atât ruptura sa de o parte a generației căreia îi aparține, cât și izolarea de care se va plânge după apariția, în 1906, a „Vieții românești”. Intitulată Împotriva clevetitorilor, seria încearcă să contrazică acuzațiile aduse sămănătorismului și să fixeze cadrele acestuia, așa cum le înțelegea marele istoric: Ura împotriva culturii străine, Țărănismul „Sămănătorului”, Adorația trecutului și, mai ales, „Sămănătorul”, o revistă personală?. Dar demontarea sistematizată a argumentelor „clevetitorilor
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
partid, luări de poziție critice de „reevaluare” a tradiției culturale din perspectiva dogmelor marxist-leniniste, recenzii consacrate scrierilor realismului socialist din țară și de peste hotare. De-a lungul timpului, cronicile literare, apărute destul de parcimonios, uneori în cadrul unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cronica literară”, „Literatură și artă”, „Note de lectură”, „Cartea de debut” „Vitrina cu cărți”, „Literatură - artă”, „Opinia literară și artistică”, aparțin lui S. Damian, Ion Vitner, Mihai Gafița, Eugen Luca, Lucian Raicu, Cezar Petrescu, Al. I. Ștefănescu, Al. Piru, Ion
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
revistei „Vatra”, din octombrie 1991 până în martie 1993, având subtitlul „Revista de cultură”. Redactor-șef: Serafim Duicu; secretar general de redacție: Ioan Șulea. Colectivul redacțional: Cornel Moraru, Ion Rânca, Al. Toșa, Gr. Ploeșteanu, Mircea Art. Mihail, Ion Dunăreanu. În articolul-program, intitulat Gânduri la primii pași, redactorii își propun să realizeze „o revistă de atitudine culturală, de cercetare științifică, de literatură și arte”, o oglindă a spiritului transilvănean, al cărui nucleu rămâne Școală Ardeleana. Pe primul loc se află „cercetarea istorică, cercetarea
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
și Gheorghe Grigurcu, precum și - sporadic - de Adrian Dinu Rachieru, George Ioniță, Ecaterina Vaum, Mihai Coman, Aureliu Goci. Mai colaborează cu texte critice, articole de publicistică culturală etc. H. Zalis, Aurelian Titu Dumitrescu, Dan Ciachir, Artur Silvestri ș.a. O rubrică este intitulată „ Se anunță o nouă carte”, aici fiind prezentate fragmente din scrieri aflate în curs de apariție (autori: Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Traian T. Coșovei ș.a.). Ultima pagină găzduiește, timp de câteva luni, o rubrică miscelanee de știri, note și relatări
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]