6,103 matches
-
se gătea și visa" (p. 370). Ea refuză, de fapt, munca, considerată (Marinescu 2002: 25) "unul dintre drepturile fundamentale ale omului", nu din cauza unei reprezentări patriarhale a relației dintre bărbați și femei, ci dintr-o poziționare superioară datorată unei proprietăți intrinseci. Ileana nu se încadrează în niciuna dintre cele trei ipostaze 55 ale muncii femeilor: productivă (muncă în sfera publică), invizibilă (muncă în casa/ gospodărie) sau reproducerea ("maternitatea" că munca). Rolurile actanțiale la care tânjește sunt femeia întreținută și apoi femeia
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
existential teleportindu-ma spre abisale viziuni. O voce interioara imi sopteste, insa, ca entropia facerii, extrasa din filozofia plesciana, provoaca labilitati semantice sinonime cu rostogolirea lavei incinse pe caldarimu sufletului epicurian. Nu e acesta un motiv suficient sa consider ca valoarea intrinseca a filozofiei in general si a lui Plesu in special se afla pe o cale fulminoasa fara liman?" Chiar așa domnule, îmi dau cu părerea și eu, se vede că prostia dumitale „se află pe o cale fulminoasă (???) fără liman
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
asigură o educație eficientă pentru majoritatea copiilor și Îmbunătățesc, până la urmă, chiar și rentabilitatea Întregului sistem de Învățământ.” Preocuparea educatorilor pentru Îmbunătățirea activității trebuie să aibă În vedere procesul Învățării, condițiile și relațiile implicate. De aceea, procesul didactic este legat intrinsec de contextul de viață și Învățare a fiecărui copil și, deci, devine firesc să Înțelegem parteneriatul necesar Între profesor și elev, Între elevi, Între profesori, dar și cel cu familia și comunitatea locală. Astfel, toate școlile se pot schimba și
VALENȚELE INSTRUIRII DIFERENȚIATE ÎN CONDIȚIILE ŞCOLII INCLUZIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana CREANGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2150]
-
tendință spre a dezvolta sentimente de dependență: diriginte, profesori, consilier; are nevoie de simpatia celor din jur. Diagnostic Spitalul Clinic de Psihiatrie „Socola” Iași: contur labil emoțional pe fondul vulnerabilității somatice și În contextul particularității existențial-familiale caracteristic. Motivația: motivația predominant intrinsecă. Voința: hotărâtă, ia ușor decizii; nu abandonează o sarcină dată, insistă să o finalizeze. Caracterul: manifestă atitudini de colaborare În cadrul jocului; Îi face plăcere să Îngrijească de animalele din gospodărie, este ordonată; perseverentă; folosește deseori formule de salut; respect față de
INTEGRAREA ELEVILOR CU CES ÎNTR-UN LICEU CU PROFIL TEORETIC - studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Aura MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2166]
-
mutațiile care survin în ultimele decenii sunt caracterizate pretutindeni în spațiul creștin de privatizarea vieții și valorilor religioase, de orientarea de consum, precum și de ceea ce psihologii sociali numesc prevalența orientării religioase extrinseci, instrumentale, care se substituie religiei ca sens, tradiționale, intrinseci. Studiile de psihologia religiei atestă, de altfel, o legătură puternică între orientarea religioasă extrinsecă (operaționalizată prin indicatori de genul: "calificarea religiei ca fiind foarte importantă", "participare frecventă la biserică", "inflexibilitate doctrinală") și o serie de trăsături de personalitate care evidențiază
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
spiritul și în inima ei. Răspunzînd acestui imperativ recuperator și operînd cu mijloacele științelor sociale, cartea teologului și sociologului Ion Petrică încearcă să furnizeze un diagnostic al asumării religiozității în instituțiile de asistență socială din România, probând cum orientarea religioasă intrinsecă potențează perceperea suportului social sau implicarea comunitară non-formală. În cadrul demonstrației sale, autorul semnalează rolul variabilelor religioase în necesara reformă a sistemului de asistență socială. Privită ca resursă intrapersonală și relațională semnificativă, religiozitatea însoțește orice reașezare comunitară, iar activarea sa poate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
pentru analizarea tendințele semnalate în studiul efectuat la nivel național cu privire la această relația interinstituțională, ne propunem o a doua cercetare cea din interiorul unei unități teritoriale județene (adică cea a DGASPC Caraș-Severin) unde dorim să evaluăm orientarea religioasă extrinsecă și intrinsecă a angajaților unei instituții de protecția copilului dintr-un județ. "În România, religia încă joacă un rol important, influențând opțiunile pe care oamenii le fac în alte domenii ale vieții. Religia este încă importantă atât în modelarea opțiunilor politice, cât
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
spre valorile democrației. Cercetarea la nivel teritorial județean a fost luată în calcul spre a analiza în interiorul unei unități DGASPC disponibilitatea angajaților proprii spre valorile religioase, dacă aceste sunt extrinseci adică provocate de lucruri din exterior sau au o valoare intrinsecă adică o abordare subiectivistă asupra religiei în sens de prezență prin implicare formală a Bisericii în instituția de protecția copilului din România. În ceea ce privește designul metodologic al cercetării avem următoarele etape: 1. Lot subiecți Ancheta de teren din cadrul demersului științific s-
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în afara programului de muncă; ii) evaluarea suportului social perceput unde am fost interesați de relația angajatului în general cu familia, cu prietenii și cu persoanele importante; iii) evaluarea orientării religioase spre a vedea dacă aceasta este de natură extrinsecă sau intrinsecă, lucru destul de important în cercetarea noastră, deoarece a fost necesar să știm dacă orientarea religioasă a angajatului este una de natură indusă de anumite aspecte ale vieții sociale sau este una de natură interiorizată, un act de subiectivitate, de crez
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
orientarea religioasă. Autorii acestui instrument apărut în 1967 sunt Allport și Ross. Roos apare în urma eforturilor lui Allport (1950 apud Hill și Hood Jr., 1999) de a descrie sentimentul religios matur și apoi de a diferenția tipurile de orientare religioasă intrinsecă sau extrinsecă (Allport 1967 apud Hill și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
și Hood Jr., 1999). Instrumentul conține 20 de itemi împărțiți în două scale, scala extrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă preponderent în factori "externi", precum recunoaștere socială, prestigiu, favorizarea ritualurilor, recompense simbolice datorate unei apartenențe religioase afișate etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
etc.) și scala intrinsecă (identificând surse pentru orientare religioasă în valori proprii integrate, repere etice ferme asumate, convingeri religioase puternice etc.). Scala orientării extrinseci cuprinde itemii 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, 19, 20, iar Scala orientării intrinseci cuprinde itemii 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18. Pentru fiecare item există 5 variante de răspuns semnificând gradul de acord cu fiecare afirmație (1dezacord foarte puternic, 2 dezacord, 3 nici acord nici dezacord, 4acord, 5 acord foarte
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de acord cu fiecare afirmație (1dezacord foarte puternic, 2 dezacord, 3 nici acord nici dezacord, 4acord, 5 acord foarte puternic). Coeficienții de consistență internă Alpha Cronbach sunt (0.42) pentru subscala orientare religioasă extrinsecă, (0.77) pentru subscala orientare religioasă intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
perceput și implicării comunitare non-formale pentru angajații DGASPC-CS. Os2 Studierea relațiilor reciproce dintre orientarea religioasă, suport social perceput și implicare comunitară non-formală în cadrul DGASPC-CS. 6. Ipoteze: * I1 Profilul sociologic majoritar al angajaților din DGASPC-CS este caracterizat de orientare religioasă preponderent intrinsecă, suport social consistent și implicare comunitară non-formală dominantă. * I2 Suportul social perceput se află în relație cu implicarea comunitară nonformală. * I3 Orientarea religioasă se află în relație cu implicarea comunitară nonformală. * I4 Orientarea religioasă se află în relație cu suportul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
7.00 5.3795 .92511 Suport social perceput persoane importante (SSP-PI) 1.75 7.00 6.0848 .83932 SSP Global 2.83 7.00 5.8445 .72928 Orientare religioasă extrinsecă (ORE) 1.64 6.91 3.2443 .65271 Orientare religioasă intrinsecă (ORI) 1.67 4.78 3.5347 .58100 Orientare religioasă global (ORI-ORE) -3.02 2.70 .2904 .74385 Precum se observă, subiecții sunt caracterizați de scoruri mari, mult peste media scalei/subscalelor (3), la orientare religioasă extrinsecă (3.24), orientare
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
1.67 4.78 3.5347 .58100 Orientare religioasă global (ORI-ORE) -3.02 2.70 .2904 .74385 Precum se observă, subiecții sunt caracterizați de scoruri mari, mult peste media scalei/subscalelor (3), la orientare religioasă extrinsecă (3.24), orientare religioasă intrinsecă (3.53), după cum se constată un scor mai pronunțat intrinsec în articulare orientării religioase (0.29). Foarte interesante sunt rezultatele în privința orientării religioase: faptul că orientarea religioasă intrinsecă dă un rezultat mai mare scoate în evidență o orientare religioasă la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ORI-ORE) -3.02 2.70 .2904 .74385 Precum se observă, subiecții sunt caracterizați de scoruri mari, mult peste media scalei/subscalelor (3), la orientare religioasă extrinsecă (3.24), orientare religioasă intrinsecă (3.53), după cum se constată un scor mai pronunțat intrinsec în articulare orientării religioase (0.29). Foarte interesante sunt rezultatele în privința orientării religioase: faptul că orientarea religioasă intrinsecă dă un rezultat mai mare scoate în evidență o orientare religioasă la angajații DGASPC CS nealterată în sensul că ea vine din
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
media scalei/subscalelor (3), la orientare religioasă extrinsecă (3.24), orientare religioasă intrinsecă (3.53), după cum se constată un scor mai pronunțat intrinsec în articulare orientării religioase (0.29). Foarte interesante sunt rezultatele în privința orientării religioase: faptul că orientarea religioasă intrinsecă dă un rezultat mai mare scoate în evidență o orientare religioasă la angajații DGASPC CS nealterată în sensul că ea vine din interiorul persoanei, ca un crez valorificat de starea interioară a subiectului, nicidecum de factori externi într-o formă
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
un crez valorificat de starea interioară a subiectului, nicidecum de factori externi într-o formă copleșitoare care să fie cauză orientării sale religioase. În Graficul 14 redăm grafic diferențele specifice semnalate între cele două subscale, care atestă prevalența orientării religioase intrinseci pe eșantionul studiat. Graficul 14. Orientare religioasă distribuția rezultatelor pe eșantionul studiat (scoruri medii) În privința suportului social perceput, se înregistrează scoruri considerabil mai mari decât media scalei/subscalelor (4), atât în evaluarea globală (5.84), cât și pe cele trei
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
obținute între ele trei dimensiuni majore implicare în designul metodologic. Tabel 4. Corelații între dimensiunile modelului explicativ Implicare comunitară nonformală Suport social perceput familia Suport social perceput prieteni Suport social perceput persoane importante SSP Global Orientare religioasă extrinsecă Orientare religioasă intrinsecă Orientare religioasă global Implicare comunitară nonformală 1.000 .385** .323** .355** .427** .178 .271** .055 Suport social perceput familia 1.000 .458** .602** .824** .003 .071 .053 Suport social perceput prieteni 1.000 .540** .813** .155 .134 -.031 Suport social
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
071 .053 Suport social perceput prieteni 1.000 .540** .813** .155 .134 -.031 Suport social perceput persoane importante 1.000 .852** .133 .341** .150 SSP Global 1.000 .118 .216* .065 Orientare religioasă extrinsecă 1.000 .277** -.661** Orientare religioasă intrinsecă 1.000 .538** Orientare religioasă global 1.000 *p<0.05 **p<0.01 Se constată o corelație statistic semnificativă (r = 0.427, p<0.01) între suportul social perceput (scor global) și implicare comunitară nonformală, precum și între suportul social
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
0.323, p<0.01), suportul social perceput familia (r = 0.385, p<0.01) și implicarea comunitară nonformală. Astfel, putem decide că ipoteza nr. 2 se confirmă. Ipoteza nr. 3 (I3) Din Tabelul 4 reiese că între orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală se obține o corelație statistic semnificativă (r = 0.271, p<0.01), în schimb orientarea religioasă extrinsecă și orientarea religioasă globală nu se află în corelații statistic semnificative cu implicarea comunitară nonformală. Avem ipoteza 3 (I3
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
religioasă extrinsecă și orientarea religioasă globală nu se află în corelații statistic semnificative cu implicarea comunitară nonformală. Avem ipoteza 3 (I3) care are ca enunț general: Orientarea religioasă se află în relație cu implicarea comunitară nonformală. Faptul că orientarea religioasă intrinsecă se află în corelație chiar semnificativă cu implicarea comunitară nonformală, vine să confirme încă o dată cele ce le-am menționat la ipoteza 1 (I1). Acest aspect poate fi înțeles și în faptul că potrivit cercetării la nivel național unde vedem
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
arată o prezență consistentă a Bisericii în cadrul instituțiilor de protecția copilului, prin grupare cu rezultatele de la cercetarea la nivel teritorial observăm că există și un accept al angajaților în ceea ce privește relația Biserica locului-DGASPC, deoarece angajații au o mai mare orientare religioasă intrinsecă și astfel inclusiv modalitatea de implicare comunitară nonformală este una care pleacă din subiectivismul personal, nu din exterior. În consecință, putem aprecia că ipoteza nr. 3 se confirmă parțial. Ipoteza nr. 4 (I4) Din Tabelul 12 se poate remarca că
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
inclusiv modalitatea de implicare comunitară nonformală este una care pleacă din subiectivismul personal, nu din exterior. În consecință, putem aprecia că ipoteza nr. 3 se confirmă parțial. Ipoteza nr. 4 (I4) Din Tabelul 12 se poate remarca că orientarea religioasă intrinsecă se află într-o corelație statistic semnificativă cu suportul social perceput persoane importante (r = 0.341, p<0.01), precum și cu suportul social perceput scor global (r = 0.216, p<0.05). În schimb, nu se obțin corelații statistic semnificative
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]