19,025 matches
-
atunci supărător, chiar în cazul unor poezii publicate în gazete, îi apare și mai evident în volum, lui Aurel Martin 12 care scrie o cronică despre volumul Zile slăvite, al lui E. Frunză, apărut în toamna precedentă. După o survolare introductivă asupra volumului, „care se remarcă prin străduința poetului de a fi mereu în actualitate”, recenzentul cantonează în perimetrul lipsurilor. Care nu sunt puține: simple rimări, viziune idilică, stil prolix, ba și mai grav: „o așezare a poeziei în afara vieții, în afara
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și de o Disertație asupra nașterei și vieței lui Omer). După un travaliu copleșitor, care avea să-l coste vederea, realizează o a doua versiune, din care publică primul cânt în 1858, apoi în 1868, precedat de un pretențios studiu introductiv (Disertatio despre hexametrul antic hellen și modern românesc și ceva despre limbă). Scrisă cu ortografia italienizantă a lui Heliade-Rădulescu, încercarea e săvârșită în versuri hexametrice frumos sunătoare, dar înțelesul este cel mai adesea compromis de o limbă bizară, cu silnice
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
foarte greu de tradus, probabil ar fi „Ignorabila lume a doua”, cea În care se află și România, Ungaria, Polonia. Subtitlul se referă la inconstanța sau lipsa de constanță a Occidentului. Revista apare la Duke University Press, cu un articol introductiv al profesorului Jeffrey Perl, consilieri editoriali fiind, Între alții, Julia Kristeva, Adam Michnik, Richard Rorty, Quentin Skinner și Susan Sontag. În introducerea profesorului Perl, care a predat cândva la Universitatea Texas și acum predă la o foarte respectată universitate din
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
este identitatea cuiva, o poveste creată, spusă, revizuită și respusă prin viață. Ne cunoaștem sau ne descoperim pe noi înșine și ne dezvăluim celorlați prin poveștile pe care le spunem. Nu toată lumea acceptă întru totul această perspectivă. În rezumatul capitolului introductiv al excelentului lor ghid de cercetare calitativă, Denzin și Lincoln (1994) afimă: „Câmpul cercetării calitative este definit printr-o serie de tensiuni, contradicții și ezitări” (p. 15). Punctul nevralgic al acestor tensiuni este reprezentat de problema naturii „adevărului”, „cunoașterii” și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prim stadiu, nu există instrucțiuni exacte. Există aspecte ale poveștii vieții cărora vei dori poate să le acorzi o atenție specială, dar semnificația lor depinde atât de ansamblul poveștii, cât și de contextul ei. Asemenea aspecte sunt, de pildă, partea introductivă a poveștii sau evaluările cu privire la anumite secvențe ale poveștii care apar în text (de exemplu, „a fost bine”); notează-ți prima impresie și cea globală privind materialul narativ. Notează, de asemenea, ideile care fac excepție de la impresia generală, ca și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ultim mare aristotelic. Filosoful nu se mulțumește cu invocarea lui Aristotel, el pune accent pe clasificarea științifică și pe comentarea operei lui Aristotel; Introducere în logică, Comentarii la metafizica, Comentarii asupra tratatului Despre suflet, Comentarii asupra tratatului Despre Cer, Curs introductiv la Fizica lui Aristot, Generația și Corupția după Aristot, Comentarii și întrebări cuprinzând întreaga logică a lui Aristot formează corpul exegezelor sale. Reflecțiile - s-a spus deja - au o fațetă personală și independentă. Sub influența curentelor occidentale, dar mai ales
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin măsura în care fiecare participă la aplicarea acestei metode. De aceea și voi, cei care doriți cu ardoare să pătrundeți în templul filosofiei, aveți nevoie de o asemenea metodă; ea va fi expusă îndată, într-o manieră mai degrabă introductivă, așa cum o cere lipsa de experiență a înțelegerii voastre și timpul care presează. Pentru ca această prezentare sinoptică să nu vă fie deloc opacă și să nu fie lipsită de calitate, am considerat că e bine să transmit ideile prin întrebări
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
I, București, 1945, p. 74. Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu. Studiu despre formele de viață și de gândire din secolele al XIV-lea și al XV-lea în Franța și în Țările de Jos. În românește de H.R. Radian, Cuvânt introductiv de Edgar Papu, Univers, București, 1970. Ibidem, p. 502. Nicolae Iorga, Histoire de la vie Byzantine. Empire et civilisation d’après les sources, Bucarest, 1934; N. Iorga, Essay de synthèse de l’histoire de l’humanité, I-IV, Paris, 1926-1929; N.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
-a, București, 1944. N. Iorga, Bizanț după Bizanț, Traducere de Liliana Iorga Pippidi, Postfață de Virgil Cândea, Editura Enciclopedică, București, 1972, p. 7. Victor Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ediție îngrijită și note de Cornelia Papacostea-Danielopolu, Studiu introductiv de Nicolae Șerban-Tanașoca, Editura Eminescu, București, 1983. Radovan Samardžić, „Les idée du siècle des lumières et de l’éveil national des peuples yugoslaves”, în vol. Les limières et la formation de la conscience nationale chez les peuples de sud-est européen. Actes
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ale muzicii universale, vezi Geoge Bălan, O istorie a muzicii europene, Editura Albatros, București, 1975, capitolul „Bach, Händel și umanizarea divinului”, pp. 108-114. Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei, traducere și note de Ștefan Bezdechi, studiu introductiv de Constantin I. Botez, Editura Științifică București, 1959, pp. 3-4. Johan Huizinga, op. cit., p. 55; vezi și J. Huizinga, Erasm, Traducere de H.R. Radian. prefață și tabel cronologic de Cornelia Comorovski, Editura Minerva, București, 1974, cap. IX, pp. 106-120. Stan
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
1978,; Horvăt IĂnos, Az irodalmi müveltség megoszlăsa. A magyar humanizmus, Budapesta, 1935; Csapódi Csaba, Csapódiné, GĂrdonyi Klăra, Szăntó Tibor, Bibliotheca Corviniana, Budapesta, 1967; Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, Editura Kriterion, București, 1977, pp. 13-72. Johannes Honterus, Odae cum Harmoniis, transcrierea, studiu introductiv și îngrijirea ediției de Gernot Nussbächer și Astrid Philippi, Editura Muzicală, București, 1983. Vezi Encyclopédie de la musique, tom I, Paris, 1958; Dizzionario Ricordi della musica e dei musicisti, Milano, 1959. Dintre scrierile sale componistice amintim: Intabulatura Valentini Bacfarc Transilvani Coronensi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a studenților. George Togan, op. cit. Coresi, Psaltirea slavo-română (1577) în comparație cu psaltirile coresiene din 1570 și din 1589, text stabilit, introducere și indice de la Stela Toma, Editura Academiei, București, 1976. De la Honterus la Obreth, Studii, sub redacția și cu un cuvânt introductiv de Hans Barth; în românește de Peter Stragher; prefață de I.M. Ștefan, București, 1985, pp. 21-50; vezi și Gernot Nussbächer, Johannes Honterus, Editura Kriterion, București, 1977 și Karl Kurt Klein, Der Humanist und Reformator Johannes Honter, Hermannstadt, 1935. Studii aplicate
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
neogrecești, în românește de Mihai Vasiliu, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 75. Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern, București, 1987, vol. I-II. Vezi Filocalia, vol. VII, București, 1977. Filocalia, ed. cit., p. 229. Virgil Cândea, „Studiu introductiv” la Dimitrie Cantemir, Divanul, București, 1969. Vezi Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, în Cronicile slavo-române din secolele XV-XVII, publicate de I. Bogdan, ediție revizuită și completată de P.P. Panaitescu, București, 1959; Din învățăturile lui Petru Movilă către
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
és az Erdélyi protestantizmus a XVIII-ik szăzadban 1690-1795. Egyetemi Foku. Egységes Protestam Teologiai Intézet, Kolozsvăr, 1979. Szilăgyi SĂndor (sub red.), Monumenta Comilialia Regni Transilvaniae, Budapesta, 1882, p. 96, apud Jakó Zsigmond, Philobiblion transilvan, ed. cit., pp. 13, 433. Vezi cuvântul introductiv al lui Petru Bod la lucrarea lui Francisc PĂriz PĂpai, Dictionarium Latino-Hungaricum, Seccum el medullam purioris Latinitatis ejusque geminam in Linguam Hungaricam convertionem ad mentem et sensum proprium Scriptorum Classicorum, tomus I, Posonii-Cibinii, 1801, p. 6, în fondul de carte
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lor, traducere din lb. franceză de Al. Lascarov-Moldovanu, București, 1929, capitolul „Dezvoltarea literaturii românești în veacul al XVII-lea”, pp. 181 și urm.; Victor Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ediție îngrijită și note de Cornelia Papacostea-Danielopolu, studiu introductiv de Nicolae Șerban-Tanașoca, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 247-259, 259-283. Vezi N. Drăganu, anexă la studiul „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voevodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de istorie Națională, III, Cluj, 1926, pp. 245-249. Victor Papacostea, op. cit., pp. 260-261; istoricul arată
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
acestei opere „cunoscute până acum în copii defectuoase și în traduceri trunchiate”; vezi și Dimitrie Cantemir, Monarchiarum phisica examinatio sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (1700), ediție îngrijorată de N. Locusteanu, București, 1928; Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, traducere, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, Editura minerva, București, 1977. Al. Zub, Biruit-au gândul, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 69. Virgil Cândea, „Studiu introductiv” la Divanul..., p. LIV. Dimitrie Cantemir, Divanul..., ed. cit., pp. 28-30. Ibidem. Dimitrie Cantemir, Sistemul sau
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ediție îngrijorată de N. Locusteanu, București, 1928; Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, traducere, studiu introductiv și comentarii de Virgil Cândea, Editura minerva, București, 1977. Al. Zub, Biruit-au gândul, Editura Junimea, Iași, 1983, p. 69. Virgil Cândea, „Studiu introductiv” la Divanul..., p. LIV. Dimitrie Cantemir, Divanul..., ed. cit., pp. 28-30. Ibidem. Dimitrie Cantemir, Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane, p. 455. Bibliothèque Germanique ou histoire littéraire de l’Allemagne et des Pays du Nord, t.8, MDCCXXIV, p. 196, apud
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din Belgrad. Vezi volumul: Victor Neumann, Istoria evreilor din România. Studii documentare și teoretice, Amarcord, Timișoara, 1996. Simon Dubnov, Istoria universală a poporului evreu, ediție prescurtată și prelucrată în limba germană împreună cu autorul de dr. A. Steinberg, cu un eseu introductiv de Jean Cohen. Versiune românească de dr. S. Bainglass, București 1946; vezi introducerea la volumul al II-lea unde istoricul expune o posibilă metodologie de lucru și, deci, una dintre căile de acces spre cunoașterea trecutului evreiesc. Dubnov prezintă diaspora
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vom intra în detalii istorice și dacă vom pătrunde importanța vieții culturale, vom vedea că afirmația e parțial valabilă, că suprafața invocată a așa-zisei realități e departe de dimensiunea submersă a existenței evreiești. Studiul lui Paul Petrescu este partea introductivă a unei lucrări, intitulată, Din arta populară a evreilor din România, elaborată împreună cu I. Kara Schwartz, Irina Cajal și Haim Culer. Izvoare și mărturii, II 1, pp. Mihai Spielmann, op. cit., doc. nr. XXXVI, p. 210. Victor Eskenasy, op. cit, doc
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. Pierre Chaunu, op. cit., p. 291. Vezi Voltaire, „Istoria lui Carol al XII-lea” (traducere de N. Roșea) în Voltaire, Opere alese, cu un studiu introductiv de N.N. Condeescu, București, 1957, pp. 155-235. Ibidem, p. 217. Voltaire, Essay sur l’histoire générale et sur les moeurs et l’ésprit des nations depuis Charlemagne jusqu’à nos jours, tom IV, MDCCLV 1, pp. 276-280. Ibidem, p. 279
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și incursiunea pe care o face în mediile istoriografice săsești și maghiare fără de care nu se poate evidenția corect dimensiunea și orientarea nici uneia dintre operele redactate în acel timp. Vezi Johann Filstich, Testamen Historiae Valachicae (Încercare de istorie românească), studiu introductiv, ediția textului și note de Adolf Armbruster, traducere de Radu Constantinescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979. În colecția de artă a Muzeului Brukenthal se păstrează cele două tablouri la care ne referim. Adolf Armbruster, „Opera culturală a lui Samuel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
teama de a nu greși. Evitați, prin urmare, blocajele mentale și excesul de rigoare. Fiți exigenți abia după ce articolul capătă o primă formă. Dacă evenimentele despre care scrieți au o structură cronologică, folosiți-o. Randall (1998) sfătuiește ca, după paragrafele introductive, să nu ne temem să scriem: „Totul a început cu...”. Îi dăm dreptate, dar, chiar și așa, nu suntem de acord cu structura cronologică riguroasă. Dezavantajele întrec cu mult avantajele acestui plan. Excepție fac narațiunile polițiste sau cele ce refac
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
3. Modele structurale ale integrării curriculumului 136 2.4. Domenii ale integrării curriculare. Cazul competențelor-cheie 141 Partea a IV-a. Temele cross-curriculare 1. Cadrul conceptual și metodologic 157 1.1. Trei evenimente și o concluzie 157 1.2. Câteva elemente introductive 159 1.3. Traversare și transversalitate: reconstrucția cross-curriculară 160 1.3.1. Abordarea cross-curriculară 162 1.3.2. Temele cross-curriculare 167 2. Modele de integrare a temelor cross-curriculare în curriculumul de bază (core curriculum) 175 2.1. Patru modele structurale
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
progrese notabile, atât politicile educaționale din domeniul curriculumului, cât și procesul concret de predare-învățare au încă un drum lung de parcurs până când abordările cross-curriculare vor deveni practici profesionale obișnuite în clasă. 1.2. Câteva elemente introductivetc "1.2. Câteva elemente introductive" „Lecțiile sunt clare: curriculumul construit rigid pe baza disciplinelor tinde să creeze o ruptură între educație și nevoile emergente ale societății.” CIDREE, Across the Great Divides Faptul că procesul educațional din școală - și uneori chiar din afara ei - are ca principiu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Vinci Code, Londra, 2004; Marie-France Etchegoin și Frederic Lenoir, Code Da Vinci: l’enquête, Paris, 2004; Bernard Sesboüé s.j., Le Da vinci Code expliqué à ses lecteurs, Paris, 2006. Proloagele. Viețile sfinților și cuvinte de Învățătură, cu un studiu introductiv și binecuvântarea ÎPS Nestor Vornicescu, diortosite și Îmbogățite de arhim. Benedict Ghiuș, Craiova, 1991. Argumentația lui Dan Brown se sprijină În special pe bestsellerul din anii 1980, M. Baigent, R. Leigh, H. Lincoln, The Holy Blood and the Holy Grail
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]