8,656 matches
-
a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la hotărâri deznădăjduite, iar la 10 aprilie, el făcea responsabile puterile însăși de a urmări. La 29 aprilie, Camera constată o stare de război, prin care poarta rupea legăturile ei cu România, a cărei independență rămânea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
serviciile aduse păcii europene, de statul român până la 1877, măsurile luate la acea dată pentru a se asigura „integritatea actuală” a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității teritoriale, cu realipirea insulelor și gurilor Dunării, plus insula Șerpilor. La 1 iulie cei doi miniștri fură ascultați
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
căutat să explice că trecerea armatei ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi nu o putem împiedica. În schimb intrarea turcilor „însemnă teatrul de război dus pe teritoriul nostru” și cine zice teatrul de război, zice invazia cu tot cortegiul său: bașibuzuci, cerchezi, 43 prădări, jafuri, etc. Noi trebuie cu toții să ne consacrăm eforturile noastre pentru ca România să scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea politică a statului român. Trecutul nostru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
000 de persoane de etnie wolof s-au refugiat din Mauritania în Senegal și 40.000 “mauri” arabofoni din Senegal în Mauritania. Unele refugieri au fost de scurtă durată, precum cea a 700.000 kuweitieni refugiați temporar în Arabia Saudită în timpul invaziei irakiene din 1990-1991. O pondere apreciabilă au înregistrat și refugierile pe teritoriul aceleiași țări, în regiuni considerate mai sigure: cazul celor aproximativ 730.000 libanezi creștini (maroniți) care s-au refugiat în munții Libanului în timpul războiului civil din 1975 1990
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
parte a deficitului balanței comerciale. Pe acest fond, au existat și situații de migrații de reîntoarcere în țara de origine, fapt ce a afectat enorm echilibrul financiar al acestora din urmă. Astfel, decizia Yemenului de susținere a regimului irakian după invazia Kuwaitului în 1990, a atras după sine expulzarea a cca. 1 milion de muncitori yemeniți din diferite state arabe (800.000 numai din Arabia Saudită), nevoiți să se reîntoarcă în patrie, cu consecințe dramatice asupra situației socio-economice din Yemen: creșterea ratei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
au dessus des nuages, en si dirigeant d'une rame raide vers les cités, avec la mission des les avertir de changer de conduite"wwww. 2. Pas îndoit La capătul lunetei sale, echipate cu lentile patafizice, Pițu putea vedea în invazia de ciori (speriate din când în când, dar nu pentru multă vreme, de "vânătorii sportivi" trimiși de autorități) o armada de moluște cefalopode, cu ochii mari și opt tentacule înzestrate cu ventuze, putând atinge o anvergură de nouă metri și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
e sfârșitul. Intrusul venise, după mintea protagonistului, în calitate de emisar al catastrofei vieții lui. Regulile și ritmurile (in)existenței lui erau bulversate. De-aici și cascada de reprezentări prăpăstioase în privința viitorului său de locatar și slujbaș, primejduit de moarte prin haosul invaziei porumbeilor cu care va fi silit să conviețuiască, nu-i așa, suportându-le agresivitatea, necurățeniile, bacteriile ș.a.m.d. În fine, își ia inima-n dinți și părăsește camera și clădirea în care locuia, cu gândul să nu se mai
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
simte sângele Bizanțului grec curgându-i prin trupul de apusean, este grec și deopotrivă franc, realizând acea coincidentia oppositorum, noul concept al maestrului său, cardinalul Cusanus. Jean Ange are clarviziunea prăbușirii Constantinopolului, ultima Romă, ultima candelă a speranței creștine, sub invazia "Fiarei ce va să vie", întrupată în sultanul Mehmet, pe care-l cunoscuse și-i depistase imensa patimă megalomană, fanatismul, cruzimea și obsesiile demne de marii dictatori moderni. Jean Ange, cititor al marilor erudiți ai veacului al XV-lea, discipol
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a politicii prudente și a neutralității” - deci ca la 1876 - și el continua spunând că dacă războiul izbucnește „ trebuie să consacrăm toate silințele noastre pentru România să nu devină teatrul războiului. Dar la 5 aprilie, el înștiința puterile că o invazie turcească va aduce România la hotărâri deznădăjduite, iar la 10 aprilie, el făcea responsabile puterile însăși de a urmări. La 29 aprilie, Camera constată o stare de război, prin care poarta rupea legăturile ei cu România, a cărei independență rămânea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
serviciile aduse păcii europene, de statul român până la 1877, măsurile luate la acea dată pentru a se asigura „integritatea actuală” a țării, proclamarea independenței ca un rezultat al actelor de ostilitate ale Turciei, participarea la război, pentru a împiedica o invazie, meritele câștigate prin sacrificiile de sânge, părăsirea României, la negocierile de pace. Se cerea după recunoașterea independenței și admiterea neutralității, păstrarea integrității teritoriale, cu realipirea insulelor și gurilor Dunării, plus insula Șerpilor. La 1 iulie cei doi miniștri fură ascultați
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
căutat să explice că trecerea armatei ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi nu o putem împiedica. În schimb intrarea turcilor „însemnă teatrul de război dus pe teritoriul nostru” și cine zice teatrul de război, zice invazia cu tot cortegiul său: bașibuzuci, cerchezi, 43 prădări, jafuri, etc. Noi trebuie cu toții să ne consacrăm eforturile noastre pentru ca România să scape de această tristă eventualitate. Unde nu-l găsim și unde nu ocupă primul plan? Se întreabă Andrei Rădulescu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea politică a statului român. Trecutul nostru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Transilvania. Un act al regelui Ladislau al IV-lea cuprinde documentul Congregației generale convocată la Zagreb în anul 1279 (congregationem regni Sclavonie Zagrabie (...) generalem)489. Încercarea lui Bela al IV-lea de a înlătura supremația stărilor a fost dejucată de invazia mongolă din 1241. De fapt, stările privilegiate au ales permanent, pentru limitarea puterii regale, momente profitabile propriilor interese. Războaiele se circumscriu acestora. Astfel regelui Andrei al II-lea, care reușise într-o primă etapă să înfrângă opoziția nobilimii, i s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
II-lea, care reușise într-o primă etapă să înfrângă opoziția nobilimii, i s-a impus la scurt timp după revenirea din cruciadă (1217) Bula de Aur. Bela al IV-lea a fost nevoit să acorde noi concesii nobilimii după invazia mongolă: dreptul de a ridica cetăți pe domeniile lor și întreținerea unei armate permanente. Acaparând dreptul de alegere a monarhului și cel de legiferare, tutelând regele, stările și-au accentuat supremația. În timpul domniei lui Ladislau al IV-lea dezechilibrul va
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
plătească. În același secol au reapărut Adunările provinciale. Conflictele dintre acestea se vor manifesta în special în ceea ce privește consimțirea impozitelor. Statul va suferi consecințele funeste ale noului sistem: mai întâi eșecul regelui Cristian al IV-lea (1588-1648) contra Imperiului (1626), apoi invazia suedeză, catastrofa din 1658 și fondarea monarhiei ereditare, absolute, pe ruinele vechiului regim al stărilor. Lui Cristian al IV-lea i-a urmat fiul său, Frederic al III-lea (1648-1670), care a suportat consecutiv două războaie grele cu Suedia. Cel
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
la "Evenimentul zilei". Debut publicistic în "Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului"" (1986). Colaborează și la "Orizont", "Ramuri", "România literară", "Steaua", "Astra", "Amfiteatru", "Convorbiri literare" etc. Postum, textele poetice îi sunt adunate în volumele: Ars longa, vita brevis, Editura Iași, 1997; Invazia vidului, Editura Moldova, Iași, 1999; Robit eternității (cu o prefață de Liviu Leonte), Editura Nord Est, Iași, 1999; Sfinxul (cu o prefață de Ioan Constantinescu), Editura Dosoftei, Iași, 2000; Fusese destul (cu o postfață de Corneliu Ștefanache), Editura Moldova, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spectator de altfel și de neevitat al metamorfozei" eșuate. În grupajul următor de poeme din blanc, intitulat lapidar și sugestiv areal, camera poetică se focalizează pe cu totul alt obiect de interes, arealul interior, tulburat (nu însă și devastat) de invazia repetată a celorlalți monștri care amenință dintotdeauna eul poetic, solitudinea și moartea. Ele reprezintă cele două forme de manifestare a "nopții" rotunjite metaforic într-un poem intitulat chiar nu. Negația imperativă înseamnă, aici, nu opoziție fățișă față de intrarea în moarte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
calitatea autoimpusă de agent secret acoperit (firește, al adevărului), el este cu totul și iremediabil dezgustat. Ideea de agresiune a mediului socio-politic în care scriitorul este condamnat să viețuiască apare pe de altă parte explicit încă din titlurile unor texte: invaziile realității din Dezertare din Paradis (Editura Tipo Moldova, Iași, 2004) sau prăbușirea din realitate, primul ciclu din Zidul (Editura Cronica, Iași, 2008), sunt exemplele cele mai elocvente. Cum însă "nimic nu se întâmplă cu evadarea/ nimic nu prevestește salvarea", poetului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Tomis", "Vatra", "Viața Românească", "Clouds magazine". Cărți publicate: Vindecarea de simetrie (poeme, cu o prefață de Emil Iordache și o prezentare, pe ultima copertă, de Lucian Vasiliu), Editura Cronica, Iași, 1999; Portret în cuțit (poeme), Editura Vinea, București, 2001; Cartea invaziilor (poeme, cu o prefață de Al. Cistelecan), Editura Vinea, București, 2004; Eyeless in Paris (jurnal), Editura Vinea, București, 2006. În cele trei volume de versuri pe care le-a publicat până acum Vindecarea de simetrie (Editura Cronica, Iași, 1999), Portret
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Vinea, București, 2004; Eyeless in Paris (jurnal), Editura Vinea, București, 2006. În cele trei volume de versuri pe care le-a publicat până acum Vindecarea de simetrie (Editura Cronica, Iași, 1999), Portret în cuțit (Editura Vinea, București, 2001) și Cartea invaziilor (Editura Vinea, București, 2004) -, Dan Bogdan Hanu a reușit să configureze unul dintre cele mai substanțiale și mai incomode imaginare poetice de astăzi. Aluviale, magmatice, palimpsestice, poemele sale deconcertează în special prin lipsa de transparență a discursului, decriptarea acestuia cerând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai sunt posibile un autotelism al limbajului, o novalisiană pendulare între "a fi în lume" fără a părăsi sorbul vieții interioare și a monologa în prelungirea arhetipurilor individuale, o transdisciplinaritate care să sublimeze în spațiul poetic, fără ca asta să implice invazia operatorilor tehnici". De bună seamă, Dan Bogdan Hanu este, el însuși, un monologal care ține să își racordeze din nou lirica la matricea unei sensibilități po(i)etice aproape uitate, de care nu este străină aspirația spre revrăjirea lumii și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poemul acesta e slab,/ că iarăși se vorbește despre lucruri care nu există,/ despre boli rușinoase de care nu se mai moare demult./ aaa, nici nu v-ați dat seama că e poem?" Ambuteiaj) fac dovada faptului că autorul Cărții invaziilor este un homo artifex care își calculează și efectele, și riscurile procedurale. În treacăt fie spus, filosoful austriac Ludwig Wittgenstein, ale cărui lucrări (Tractatus Logico-Philosophicus, 1921 și Cercetări filosofice, 1953), au influențat covârșitor analiza posibilităților și esenței limbajului și gândirii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
arheologii ale imaginii de sine, așadar mijloace eficiente de instituire și de comunicare a unui sine vulnerat, căci marcat de iminența evanescenței în acord cu acest corolar tematic este și definiția-tip a poemului: "mulajul propriei mele dispariții". În Cartea invaziilor, acest mulaj al dispariției ființei poetice este mult îngroșat, ca pentru a deriva atenția cititorului dinspre drama emițătorului de text înspre corpusul pe care el l-a fabricat cu ingeniozitate și paciență. Imaginarul poetic se ramifică din ce în ce mai mult, probabil și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să-mi îndrept poemul/ pentru a-l vedea pe Celălalt,/ pentru ca să fie văzut de Celălalt,/ pentru ca să lase niște urme pe care să le văd" (subl. mea, E.I.). Chiar și în condițiile în care nu își poate dovedi esența autotelică, din cauza invaziei necruțătoare a realității infiltrate abuziv, poemul pe care îl scrie Dan Bogdan Hanu rămâne o spectaculoasă desfășurare de forțe prin care autorul se instituie pe sine, dar se și raportează la Celălalt. Referințe critice (selectiv): Nicolae Prelipceanu, în "România liberă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]