29,866 matches
-
de urmărire penală atunci când se constată săvârșirea unor infracțiuni grave, precum infracțiunile contra vieții, dar, cu toate acestea, legiuitorul a înțeles să protejeze în mod explicit relațiile de familie, prevăzând, în cadrul articolului analizat, o cauză de nepedepsire pentru ipoteza în care nedenunțarea a fost săvârșită de un membru de familie. ... 7. Astfel, se susține că simplul fapt că persoana a luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în calitate de funcționar public, nu este
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
excepții de neconstituționalitate solicită completarea dispozițiilor art. 267 din Codul penal cu o cauză de nepedepsire similară celei prevăzute la art. 266 alin. (2), la art. 269 alin. (3) și la art. 270 alin. (3) din Codul penal referitoare la ipoteza în care infracțiunea la care se referă norma de incriminare este săvârșită de un membru de familie. ... 17. Însă, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „se
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
semnificativ“, în sensul art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru de facilitare a investițiilor durabile, cu modificările și completările ulterioare.) ... X. Asigurarea finanțării • Analiza financiară (Va cuprinde inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: rentabilitatea financiară a investiției, ipoteze de calcul. ) • Identificarea surselor de finanțare ca urmare a analizei financiare: sumele provenite din bugetul de stat, sumele provenite din bugetul local, fonduri europene nerambursabile, fonduri proprii ale rezidenților ... XI. Efecte sociale și economice preconizate (Se vor avea în vedere
NORME METODOLOGICE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270493]
-
există situații în care suspiciunile rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată există atât cu privire la tribunal, cât și cu privire la curtea de apel competentă să soluționeze cererea de strămutare și că dispozițiile legale criticate nu prevăd, pentru ipoteza anterior invocată, o soluție juridică de natură a asigura accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil. Este invocată, în acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil. ... 6. Se arată că
DECIZIA nr. 599 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270477]
-
în alte articole din Convenție; ea înglobează atât dreptul de origine legislativă, cât și pe cel de origine jurisprudențială și implică și condiții calitative, printre altele, pe cele privind accesibilitatea și previzibilitatea. De asemenea, Curtea Constituțională a reținut că în ipoteza infracțiunilor legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta trebuie să poată fi identificat cu ușurință prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
Cu privire la prima întrebare din sesizare, într-o opinie, s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, nu se poate stabili suma definitivă datorată cu titlu de penalități în ipoteza stingerii obligației în timpul litigiului având ca obiect cererea de stabilire a sumei definitive, chiar și cu mult peste intervalul celor 3 luni pentru care se solicită stabilirea acesteia, cererea rămânând fără efect. ... 49. S-a argumentat că scopul stabilirii
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
S-a argumentat că scopul stabilirii de penalități în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă este acela de a constrânge debitorii obligației de a face intuitu personae să procedeze la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin titlul executoriu. Or, în ipoteza în care debitorul și-a îndeplinit, integral, obligațiile ce îi reveneau, potrivit titlului executoriu, după introducerea cererii de chemare în judecată, dar până la soluționarea acesteia, acțiunea a rămas fără obiect. Nu se poate da curs solicitării de obligare a
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
de drept: „Modul de interpretare a dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, respectiv să se stabilească dacă creditorul poate solicita fixarea sumei definitive ce i se datorează de către debitor cu titlu de penalități și în ipoteza în care debitorul execută obligația în mai puțin de 3 luni de la data comunicării încheierii pronunțate în baza alin. (2) sau (3) a art. 906 din Codul de procedură civilă“. ... ... XI. Raportul asupra chestiunii de drept 79. Prin raportul
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
de vreme ce, la lichidarea penalității, creditorul obține un nou titlu executoriu împotriva debitorului, care este astfel pedepsit pentru pasivitatea în executare. ... 117. Este neîndoielnic, așadar, că penalitățile îndeplinesc și o funcție punitivă, dar se cuvine subliniat că, și în ipoteza în care, pentru un interval de 3 luni, a fost deja stabilită penalitatea definitivă, natura punitivă a acestei măsuri rămâne subsumată celei cominatorii, prin amenințarea pe care o prezintă față de debitor, care s-ar vedea expus, în lipsa unei
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
obligației constituie o împrejurare suficientă - la care nu se adaugă, așadar, cerința dovedirii motivelor temeinice care au justificat întârzierea în executare, la care se referă alineatul următor al articolului analizat - pentru ca cererea de stabilire a penalității definitive, care, prin ipoteză, acoperă o perioadă anterioară executării, să fie respinsă; cu atât mai mult, o atare soluție se impune atunci când debitorul își execută obligația mai înainte de sesizarea instanței, cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 906 alin. (4) din Codul
DECIZIA nr. 30 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270208]
-
faptă de ucidere a unei persoane săvârșită cu intenție, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 190 și 200 din Codul penal. De asemenea, se susține că dispozițiile art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal nu fac distincție între ipotezele în care autorul faptei ulterioare de omor a fost sau nu condamnat pentru comiterea faptei de omor săvârșite anterior, în care acesta a executat sau nu pedeapsa dispusă pentru cea dintâi infracțiune de omor comisă, dacă a beneficiat sau nu
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
esențiale Organizarea textului: dialog - monolog; organizarea detaliilor narative, explicative, descriptive ale textului - relații de sens (sinonimie, antonimie) Factorii situației de comunicare: Vorbitor: stil de vorbire, variantă de limbă Ponderea ideilor exprimate: fapt, opinie, mărturie/certificare, idee, iluzie Elemente de raționament: teză, ipoteză, justificare, exemplu/probă, tratarea obiecțiilor Raționament și persuasiune: tehnici de persuasiune, strategii care au efect asupra intelectului (fapte, dovezi), strategii care au efect asupra emoțiilor Relația dintre evenimente: cronologie și cauzalitate Principii de organizare în textele descriptive și narative: ruperea liniarității
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
chiar dacă datele cu privire la condițiile prevăzute în art. 105 din Codul penal s-au aflat în dosarul soluționat de prima instanță, însă aceasta nu s-a sesizat din oficiu ori nu a fost sesizată pentru anularea liberării. Singura ipoteză în care anularea liberării ar putea fi dispusă direct în calea de atac ar fi aceea în care prima instanță a fost legal sesizată în vederea anulării liberării, dar a omis să se pronunțe cu privire la aceasta. Pornind de
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
obligațiilor civile, sugerând că ar implica și o apreciere asupra unor chestiuni de fapt ce pot fi calificate ca ținând de fond (convingerea instanței că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate integra în societate), însă „fondul“ în această ipoteză se referă la chestiuni extranee raportului de drept penal și cu certitudine vizează chestiuni postcondamnatorii. Chestiunea este ușor vizibilă raportat la faptul că liberarea condiționată îl vizează pe condamnatul definitiv, iar nu pe inculpat, astfel cum este în speță. De
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
cu pedeapsa rezultantă și, implicit, soluția ce se va pronunța în apel. Cu privire la fondul chestiunii de drept s-a arătat că problema de drept ce face obiectul prezentei examinări se rezumă, în esență, la a stabili dacă, în ipoteza prevăzută de art. 105 alin. (2) din Codul penal, instanța de apel poate să examineze îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea liberării condiționate și să dispună direct în calea de atac liberarea, în raport cu pedeapsa rezultantă stabilită conform
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
2) din Codul penal, de a acorda din nou liberarea condiționată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 99 sau 100 din Codul penal, în raport cu pedeapsa rezultantă, stabilită conform art. 105 alin. (1) din același cod. În această ipoteză, competența atât cu privire la anularea liberării condiționate, cât și cu privire la acordarea liberării condiționate se stabilește conform art. 588 alin. (1) din Codul de procedură penală, care prevede că asupra anulării liberării condiționate prevăzute de art. 105 alin.
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
oficiu posibilitatea de a acorda din nou liberarea condiționată din pedeapsa rezultantă stabilită conform art. 105 alin. (1) din Codul penal și nici nu a existat o cerere în acest sens. Ministerul Public a considerat că, într-o astfel de ipoteză, instanța de apel nu ar putea examina direct în apel îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 99 sau 100 din Codul penal, dacă prima instanță nu s-a sesizat din oficiu și nu a soluționat pe cale incidentală liberarea condiționată a
DECIZIA nr. 19 din 20 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267545]
-
acestor terenuri prin raportare la amplasamentul amenajărilor piscicole. ... 18. În cea de-a doua interpretare, cea conform căreia sintagma „terenurile aferente acestora“ se referă la terenurile pe care sunt amplasate amenajări piscicole, norma este lipsită de claritate, întrucât aceasta dublează ipoteza dezvoltată inițial, contrar exigențelor privind calitatea legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 19. Având în vedere atribuțiile ANPA, cadrul legal dezvoltat în prezenta lege cu privire la vânzarea terenurilor, respectiv transferul domenial reglementat de art. 14 alin.
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
acvacultură lipsesc norma de garanțiile necesare protejării dreptului de proprietate al statului. Spre exemplu, legea nu prevede perioada pentru care proprietarii de active piscicole se obligă să mențină activitatea de acvacultură și nici sancțiunea juridică aplicabilă contractului de vânzare-cumpărare, în ipoteza nerespectării acestei obligații. Mai mult, dezvoltarea acestor norme și garanții în normele metodologice de aplicare a legii, potrivit art. 78 din legea criticată, ar contraveni art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție, potrivit căruia regimul juridic general al proprietății
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
aparțin lui, ci unei alte persoane, trebuie ca aceasta să știe că bunurile sale sunt folosite la săvârșirea unei infracțiuni. Or, art. 74 din legea supusă controlului de constituționalitate nu conține astfel de garanții împotriva unor eventuale confiscări abuzive. În ipoteza în care bunul se află în posesia suspectului sau inculpatului, instanța de judecată poate dispune măsura confiscării speciale doar dacă persoana prejudiciată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, iar instanța nu a putut proceda din oficiu la
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
de claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu prevede ponderea criteriilor pe baza cărora se realizează selectarea ofertelor, în vederea concesionării prin licitație, și nici nu indică un act infralegal în care acestea vor fi detaliate. ... 45. Ipoteza art. 26 din legea criticată este lipsită de coerență în redactare, făcând practic imposibilă înțelegerea acesteia de către destinatarii săi. În acest sens se arată că în măsura în care intenția legiuitorului a fost aceea de a reglementa procedura concesionării
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
2) al art. 74 se poate observa că se realizează un amestec nepermis între măsura de siguranță a confiscării speciale și restituirea bunurilor proprietarului, ca formă de reparare a prejudiciului cauzat părții civile. În acest context, se menționează că în ipoteza în care bunul dobândit se află în continuare în posesia suspectului sau inculpatului ori dacă nu există probe că acesta ar fi înstrăinat bunul dobândit, instanța de judecată poate dispune măsura confiscării speciale doar dacă persoana prejudiciată nu s-a
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
a confiscării speciale asupra aceluiași bun în condițiile în care instanța a dispus restituirea acestuia persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal. De asemenea, cele două măsuri (confiscarea, respectiv restituirea bunului) sunt incompatibile și în ipoteza în care prejudiciul creat persoanei vătămate a fost reparat de suspect sau inculpat prin echivalent bănesc. În cazul contravențiilor, regimul juridic al confiscării operează în mod distinct de cel aplicabil în cazul comiterii unei fapte prevăzute de legea penală. Așadar
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
bănesc. În cazul contravențiilor, regimul juridic al confiscării operează în mod distinct de cel aplicabil în cazul comiterii unei fapte prevăzute de legea penală. Așadar, dacă în cazul sancțiunii contravenționale complementare organul abilitat să o dispună este agentul constatator, în ipoteza comiterii unei infracțiuni singurul organ judiciar abilitat să dispună măsura de siguranță a confiscării speciale este instanța de judecată. Având în vedere aceste aspecte, normele legii criticate sunt de natură a crea confuzii, fiind lipsite de claritate, precizie, predictibilitate, creând
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
și nici prin hotărâre a Guvernului, iar în cel de-al patrulea caz a acceptat o asemenea trecere, dar în condițiile în care respectivul bun este mai întâi trecut din domeniul public în cel privat. În cea de-a cincea ipoteză invocată, Curtea a stabilit că transferul gratuit se poate realiza prin lege. ... 87. Curtea apreciază că în ipoteza trecerii terenurilor din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia sunt aplicabile mutatis mutandis considerentele enunțate în deciziile nr. 57
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]